Aliyev: Azerbaidjanul este pregătit să meargă pe calea normalizării relațiilor cu Armenia

Azerbaidjanul a încercat în repetate rînduri să soluționeze problema Karabahului pe cale pașnică, dar toate speranțele s-au prăbușit în 2019 după declarația provocatoare, nechibzuită și sinucigașă a premierului armean că "Karabahul este Armenia și punct".

А declarat președintele azer Ilham Aliyev la 11 octombrie, primind participanții la cea de-a 53-a sesiune a Consiliului șefilor organelor de securitate și serviciilor speciale ale statelor membre ale CSI.

"Am fost implicat în negocieri în diferite etape din 2004, dar, din păcate, toate speranțele s-au prăbușit în 2019. La acea vreme, premierul armean a declarat că "Karabahul este Armenia și punct". Punînd astfel capăt tuturor negocierilor și făcîndu-le complet lipsite de sens. Ca să nu mai vorbim de faptul că aceasta a fost o revendicare teritorială deschisă față de statul suveran Azerbaidjan, deoarece nicio țară din lume, inclusiv Armenia, nu a recunoscut așa-numita "Republica Nagorno-Karabah". Adică, acest pas provocator, nechibzuit, aș spune sinucigaș, după cum s-a dovedit, al conducerii armene și alte acțiuni provocatoare, inclusiv cele de natură militară, au dus la cel de-al Doilea Război din Karabah, în septembrie 2020, care a durat 44 de zile și s-a încheiat cu înfrîngerea completă a armatei armene și restabilirea integrității teritoriale a Azerbaidjanului", a declarat președintele Ilham Aliyev.

Șeful statului a menționat că prin medierea Federației Ruse și personal a președintelui Vladimir Putin, în noaptea de 9 spre 10 noiembrie 2020 a fost semnată declarația trilaterală prin care Azerbaidjanului i-au fost restituite teritoriile din raioanele adiacente fostei regiuni Nagorno-Karabah rămase sub ocupație, iar în regiune au fost aduse forțele contingentului rus de menținere a păcii.

Șeful statului a mai remarcat faptul că partea armeană a refuzat reuniunea miniștrilor de externe ai Azerbaidjanului, Armeniei și Rusiei, care urma să aibă loc la 12 octombrie la Bișkek.

"Noi percepem cu recunoștință medierea Federației Ruse, deoarece Rusia este vecinul și aliatul nostru, precum și aliatul Armeniei, această țară se află în regiunea noastră, spre deosebire de cei care se află la mii de kilometri distanță. Și, firește, istoria relațiilor dintre țările noastre presupune, în mod natural, o mediere din partea Rusiei. Am primit pozitiv această propunere, iar ministrul nostru de externe a fost pregătit să se întîlnească cu colegul rus și armean. Din păcate, partea armeană a refuzat această reuniune", a declarat președintele Ilham Aliyev.

În acest sens, președintele se întreabă, dorește Armenia pace? "Cred că nu, pentru că, dacă ar dori pacea, nu ar refuza această oportunitate. Premierul armean zboară 6 ore pînă la Granada, participă la o reuniune de neînțeles în care se discută despre Azerbaidjan fără Azerbaidjan, iar 2-3 ore pînă la Bișkek nu poate zbura, are lucruri importante de făcut. Iată ce ar trebui să spunem deschis", a remarcat șeful statului.

Dînsul a remarcat că Azerbaidjanul este pregătit să meargă pe calea normalizării relațiilor cu Armenia. "sîntem gata să continuăm să lucrăm la tratatul de pace. În cazul în care medierea Federației Ruse este respinsă de partea armeană, cred că negocierile directe între miniștrii de externe ai Azerbaidjanului și Armeniei pot fi o alternativă. Orice alte platforme vor fi analizate de noi ținînd cont de atitudinea acelor țări care își oferă serviciile pentru adevăr - nu pentru Azerbaidjan, ci pentru adevăr și dreptul internațional", a conchis președintele.