Octavian Calmîc: "Majorarea cu un leu a prețului la cartofi sau la varză dă o majorare a inflației cu aproape un procent"

Creșterea galopantă a prețurilor în Republica Moldova, legătura directă dintre acest fenomen și inflație, dar și felul cum se răsfrînge acest fapt asupra consumatorilor au constituit subiecte de discuții, în privința cărora și-a exprimat părerea sa Octavian Calmîc, fost viceprim-minstru, ministrul al Economiei (2016-2017), în cadrul emisiunii online «Podcast Politik», moderată de Natalia Morari.

Octavian Calmîc a menționat că, dacă comparăm prețurile la produsele alimentare și non-alimentare din prezent cu cele din anul 2021, atunci acestea, practic, au crescut cu 50% și această tendință de majorare se menține în continuare, notează Noi.md.

«De ce cresc prețurile? Explicația e simplă: pe de o parte, cresc, în virtutea influenței externe, pe de alta, sînt un șir de factori interni, cum ar fi: costurile de producție. O bună parte din structura costurilor de producție ține de materia primă, care este de import. Și doi - ține de utilitățile publice folosite: apă, gaz, electricitate și alte elemente, care, din păcate, începînd cu anul 2021, în Republica Moldova sînt cu mult mai mare decît în țările din regiune sau din CSI, cu care anterior ne comparam, iar acum, în ultima perioadă sînt chiar mai mari și decît în unele țări din Uniunea Europeană (UE). Și asta se întîmplă în virtutea managementului defectuos al acestui sector.

Și aici mă refer nu doar la companiile, care gestionează acest sector, pentru că trebuie să menționăm că acest sector este unul reglementat de către stat. Respectiv, se vede un dezechilibru între politicile statului în domeniul energetic cu efectele de pe piață, ceea ce a dat tarife, prețuri mult mai mari pe produsele energetice decît în regiune. Da, noi am reușit, cu eforturi financiare enorme și cu implicarea mai multor structuri, să diversificăm sursele tradiționale de aprovizionare a pieței noastre cu resurse energetice, chiar dacă, într-un final, ne-am întors tot la acelea istorice, pe care le-am avut: gazul rusesc; energie electrică din Transnistria, preponderent. Noi avem soluția de alternativă, însă aceasta este foarte scumpă și asta ne va duce într-o criză a prețurilor și mai mare».

Referindu-se la climatul actual din rîndul sectorului de business din Moldova, Octavian Calmîc a precizat că acesta este unul pesimist, și asta pentru că, potrivit fostului ministru, oamenii de afaceri nu au niciun fel de garanții și încrederea în ziua de mîine.

«Acest lucru se întîmplă pentru că există instabilitatea cadrului juridic, se schimbă legislația la fiecare două săptămîni; politicile vamală și fiscală sînt incerte. Și politica bancară este incertă și aici trebuie să menționăm că în sectorul bancar în anul 2022, dar și în anul 2023 dobînzile la creditele, care au fost atrase (la noi orice business este finanțat din sectorul bancar, preponderent) au ajuns pînă la 24-25%. Sînt puține business-uri legale, care să dea o profitabilitate mai mare decît rata dobînzii. În alte țări, sectorul bancar este mai flexibil și există dobînzi mai atractive de la sectorul bancar, acolo se încearcă să se facă un parteneriat între sectorul financiar și cel economic, lucru, care în Republica Moldova nu se întîmplă. De regulă, băncile încearcă să ia toate activele drept gaj și nu doar activele companiei, dar și activele private. Nu în zadar avem foarte multe proceduri de insolvabilitate și în sectorul gestionat de stat, și în domeniul sectorului privat».

Octavian Calmîc s-a referit și la inflația din Republica Moldova, care, potrivit lui, de la 34% în anul 2022 a ajuns cumulativ pentru ultimele 12 luni la un nivel de 14%.

«Ce înseamnă acest lucru simplu vorbind? Faptul că prețurile continuă să crească. Noi cumulativ în doi ani, avem o majorare de 50%. Vă dau un exemplu elocvent: în anul 2008, era un mecanism de monitorizare a prețurilor. Tot existau fluctuații mari de inflație și ca să redresăm această situație s-a creat un comitet de monitorizare a prețurilor pentru produsele sensibile. Și vă spun că majorarea cu un leu a prețului la cartofi dă o majorare a inflației cu aproape un procent. Asta ca să vă dați seama ce legături există dintre un leu în plus la cartofi sau la varză și inflația macroeconomică.

La noi, practic, în jumătate de an, s-au majorat de 6 ori tarifele la gaz. Sigur că acest fapt a avut un impact major asupra stabilității noastre economice. Practic, s-au întrerupt foarte multe procese economice. La nivel microeconomic, oamenii trebuie să înțeleagă că reducerea inflației nu este suficientă pentru a stopa procesul de creștere a prețurilor. Noi trebuie să avem o inflație negativă și doar atunci sînt premise ca prețurile să nu crească. Chiar dacă inflația va fi zero, tot mai pot fi situații, cînd prețurile vor continua să crească, pentru că noi sîntem net consumatori de produse de import».

În ceea ce ține de produsele importate, economistul a spus că și costurile de logistică, dar și staționările transportului cu mărfuri la vamă implică costuri enorme, pe care, pînă la urmă, le duce pe umerii săi consumatorul.

«Faptul că un cargo staționează la intrarea în țară 7 zile și la ieșirea din țară 7 zile înseamnă costuri enorme și duce la creșterea prețurilor, care sînt puse în final pe umerii consumatorului. Un alt exemplu: în Moldova, costul de arendă a spațiului comercial este mai mare decît media în multe țări europene și vînzările pe metru pătrat în centrele comerciale sînt mai mici decît în țările europene. Respectiv, toate aceste costuri administrative, de vînzare, de marketing iarăși vin pe umerii consumatorului».

Fostul ministru a subliniat că în multe țări europene, și nu doar, în virtutea acestor crize s-au întreprins anumite măsuri pentru a scădea din presiunea pe prețul final pentru consumator, cum ar fi reducerea tarifului pe valoare adăugată (TVA) la produsele alimentare.

«În Republica Moldova, (cu mici excepții la pîine, lapte, zahăr) se aplică TVA-standard de 20 % și acest lucru a făcut ca într-un final să avem prețurile la produsele alimentare de bază, care se consumă, practic, zilnic, mai mari decît în țările limitrofe: Ucraina, România, dar și chiar decît în Germania. La noi este un pic distorsionată și aplicarea taxelor, mă refer, în special, la accize. De ce se aduc foarte multe importuri prin zona gri sau de contrabandă: pentru că sînt accize, deasupra accizelor se aplică încă și TVA și deja produsul devine prea scump pentru consumatorul de rînd. Și acest lucru le oferă oportunitate celor care se ocupă cu comerțul ilicit să comercializeze aceste produse cu o marjă mult mai interesantă pentru ei și, din păcate, în detrimentul statului. La noi, foarte multă lume, care trăiește în zona de frontieră face cumpărături nu doar în Ucraina, dar, mai ales, în România, pentru că în România TVA-ul pentru produsele alimentare este de 9%».

Amintim că la sfîrșitul anului 2023, Dumitru Alaiba, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, spunea că Republica Moldova încheie anul 2023 cu o creștere economică de 1,5 %. «Noi ne-am setat un obiectiv clar să devenim țara cea mai atractivă afacerilor pînă în 2027. Facem asta pentru că avem nevoie de o creștere economică accelerată, iar toate astea facem pentru a ne debarasa de acest titlu pe care îl avem de una din cele mai sărace țări din Europa», a menționat ministrul.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în sectorul energetic,în luna decembrie 2023, prețurile producătorului au rămas la nivelul lunii noiembrie curent, iar față de decembrie 2022 prețurile s-au majorat cu 0,1%. Totodată, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, prețurile producătorului s-au majorat în industria bunurilor de capital cu 20,6%, în industria bunurilor de folosință îndelungată – cu 5,7%, în industria bunurilor de uz curent – cu 0,3%, iar în industria bunurilor intermediare (cu excepție energie) prețurile s-au micșorat cu 3,9%. Totodată, la activități și bunuri legate de energie prețurile au rămas la nivelul lunii decembrie 2022.