Problema mutării pietrelor funerare pe teritoriul fostului cimitir al garnizoanei din Chișinău, pusă din nou în discuție

Unul dintre liderii mișcării de căutare din Moldova, șeful echipei de căutare „August” Alexei Petrovici a ridicat din nou problema mutării pietrelor funerare pe teritoriul fostului cimitir al garnizoanei („Cimitirul Eroilor”) din sectorul Botanica al capitalei.

Acest subiect este deosebit de actual în anul în care se împlinesc 80 de ani de la eliberarea Moldovei de sub ocupația nazistă. Anterior, Alexei Petrovici a declarat că în cadrul lucrărilor de reconstrucție a părții inferioare a cimitirului militar (denumirea istorică inițială „Cimitirului Garnizoanei”), a apărut o alee de pietre funerare românești transferate aici din alte locuri. Această împrejurare a ridicat unele întrebări către organele competente.

”Nu aveam nicio îndoială că obiectul ridicat de asociația Monumentum în fostul cimitir rusesc al garnizoanei a avut ca scop principal glorificarea complicilor naziști - armata dictatorului fascist Antonescu", spune Petrovici. - Cu toate acestea, neo-naziștii s-au rușinat să plaseze în comunicatul oficial partea din față a monumentului, așa că a trebuit să merg să văd cu ochii mei acest act de glorificare a nazismului”.

„Așadar, după ce au adus cruci de beton din toate colțurile Moldovei și au organizat un ”mausoleu” pe un loc unde nu există și nu au existat mormite, Iulian Rusanovschi și Co nu au ratat ocazia de a-i numi ”eroi-liberatori” pe cei care au bombardat Chișinăul pașnic în vara anului 1941", а declarat Alexei Petrovici.

El se întreabă dacă astfel de proiecte sînt monitorizate de Ministerul Culturii, de Primăria Chișinău sau de alte instituții.

„Acesta este deja al doilea monument din Chișinău care insultă memoria victimelor nazismului. Toate acestea se întîmplă pe fundalul gemetelor zgomotoase pe mormintele civililor uciși cu brutalitate de acești „eroi-liberatori” și în anul în care se împlinesc 80 de ani de la eliberarea Moldovei de nazism”, - spune unul dintre liderii mișcării de căutare din Moldova, șeful echipei de căutare „August”.

Noi.md a trimis o cerere pe adresa Primăriei Chișinău, Ministerului Culturii și Asociației „Monumentum”. Deocamdată nu a primit niciun răspuns.

De menționat că Cimitirul Eroilor (denumirea istorică originală „Cimitirul Garnizoanei”) a apărut la Chișinău în 1888. Cimitirul Eroilor este locul de înmormîntare a militarilor care au murit pe cîmpurile de luptă ale Primului Război Mondial și au decedat în spitalele militare din Chișinău, care erau multe în timpul războiului. Printre cei înmormîntați aici, ale căror nume au fost identificate, sînt persoane de diferite naționalități: există nume și prenume franceze, cehe, rusești, ucrainene, poloneze, moldovenești, românești. Primele înmormîntări datează din 1888. Primul ofițer înmormîntat în noul cimitir a fost comandantul Escadrilei a V-a, Baronul Medem Alexandr Ivanovici. În 1891, în același cimitir a fost înmormântat Gresser Evgheni Petrovici, general-maior, comandant al Regimentului 24 Cavalerie.

În acest cimitir au fost înmormîntați aproximativ 1000 de ofițeri și soldați ruși. În timpul Primului Război Mondial, aici au fost înmormântați francezi, români, polonezi, greci, austrieci, moldoveni, cehi și slovaci din Corpul cehoslovac. În mai 1926, aici a fost ridicat un monument în cinstea acestei unități militare. În anii 1930 a fost redenumit Cimitirul Eroilor. În mai 1940, aici a apărut o capelă. Apoi a izbucnit războiul. Următoarele morminte datează din vara și începutul toamnei anului 1941. Primii au fost îngropați cincizeci de soldați ai Armatei Roșii care au apărat Moldova. Ei au fost urmați de 96 de soldați români. Ultimele înmormîntări datează de la sfîrșitul anilor '40. Este vorba de prizonieri germani și maghiari care reconstruiau Chișinăul.