Se pregătește o nouă crimă de rezonanță în Moldova sau ea deja a avut loc?

Care este diferența dintre politica BNM și acțiunile Băncii Angliei, Băncii Centrale Europene și Sistemul Federal de Rezerve al SUA în perioada pandemiei?

Un astfel de articol a fost publicat pe site-ul "Междуречье. Territoria доверия"(proiectul de autor al lui Serghei Tkaci).

În articol, autorul reamintește că, cu cîteva zile în urmă, președintele PSRM, Igor Dodon, a exprimat ideea de a folosi fondurile Băncii Naționale a Moldovei pentru a ajuta cetățenii, sectorul ocrotirii sănătății și a sprijini agenții economici afectați de pandemie. Dodon a propus ca BNM să aloce în acest scop între 10 și 20 de miliarde de lei. Din anturajul Maiei Sandu (probabil la indicația partenerilor externi), au venit cu un răspuns la ideea liderului socialiștilor vicepreședintele PAS Natalia Gavrilița și consilierul prezidențial Veaceslav Negruța. Ambii l-au acuzat pe Igor Dodon că pregătește un nou furt al miliardului de euro din Banca Națională a Moldovei. Negruța afirmă: ”A mai fost o decizie a unei comisii prin 2014 și s-au luat din BNM 10 miliarde, după care încă 5 miliarde...Și același personaj era pe lângă cei cu propuneri și decizii. Acum toți procurorii sunt în căutări: și a miliardelor și a personajului și coordonatorului lui”.

”Este curios faptul că anume Negruță era ministru al Finanțelor în guvernul corupt al lui Vlad Filat, atunci cînd se pregătea "furtul secolului", iar apoi deputat PLDM, partid care l-a numit pe Iurie Leancă și i-a dat posibilitatea de a lua deciziile politice necesare pentru a fura bani din BNM. Iar în 2015, judecătoria sectorului Rîșcani l-a condamnat pe Negruță la trei ani de privațiune de libertate cu suspendare. Consilierul Maiei Sandu a fost acuzat de abuz în serviciu — în timpul deținerii funcției de ministru al Finanțelor, el a permis transferul a 400 de mii de euro către fostul deputat PLDM Pantelei Sandulachi.

Cu toate acestea, pe noi nu ne interesează noua reglare de conturi între oamenii Maiei Sandu și liderul PSRM. Ceea ce este mult mai interesant este ce fac, în actuala situație pandemică, băncile centrale din țările occidentale, care sînt un exemplu și un sponsor pentru partidul pro-european PAS și susținătorii săi”, scrie autorul.

În continuare sînt aduse cîteva exemple: ”Marea Britanie a devenit prima țară care, în actuala criză cauzată de pandemia de coronavirus, a hotărît să folosească așa-numita finanțare monetară a cheltuielilor bugetare. Cu alte cuvinte, Banca Angliei creditează direct guvernul, pentru ca acesta să poată oferi rapid fonduri întreprinderilor în cadrul programului de salvare. În total, în 2020, guvernul britanic a alocat 280 de miliarde de lire sterline pentru măsurile de sprijin a economiei. În acest an, acordarea ajutorului a continuat.

De asemenea, se știe că anul trecut Banca Centrală Europeană (BCE) a aprobat un pachet de măsuri de urgență pentru stimularea economiei din cauza pandemiei. Măsurile au inclus achiziționarea obligațiunilor de stat și corporative destinate spre a fi investite în economiile europene, menținerea unor rate scăzute ale dobînzilor și oferirea întreprinderilor acces la credite ieftine.

Companiile au folosit aceste împrumuturi pentru a plăti indemnizații angajaților concediați în timpul pandemiei. "Pandemia reprezintă un risc grav pentru sănătatea populației, Zona Euro și economia globală", a declarat președintele BCE, Christine Lagarde. Programul de măsuri s-a majorat constant pînă la 2,2 trilioane de dolari. BCE este gata să ofere sprijin financiar și economic și mai mare, spune Christine Lagarde.

Dar ce se întîmplă în SUA? În primăvara anului 2020, Congresul SUA a adoptat un pachet de asistență pentru economia și cetățenii țării în valoare de 2,7 trilioane de dolari, care constituia la acea vreme mai mult de 10% din PIB-ul SUA. De unde au apărut acești bani la Ministerul Finanțelor SUA? Aceștia au fost alocați de Sistemul Federal de Rezerve, care joacă rolul de banca centrală a țării. În decembrie 2020, Congresul a aprobat un alt pachet de măsuri de 900 de miliarde de dolari. Iar după aprobarea rezultatelor alegerilor la începutul anului 2021, a apărut "Planul american de salvare" al lui Biden, care presupune, printre altele, plăți directe către populație, finanțare suplimentară pentru achiziționarea vaccinurilor și ajutor financiar șomerilor. Mărimea pachetului de măsuri pentru revigorarea economiei în contextul pandemiei de coronavirus a fost de 1,9 trilioane de dolari.

Suma de 1,9 trilioane de dolari reprezintă aproximativ zece la sută din PIB-ul anual al SUA.

În total, pentru o perioadă de 12 luni care s-a încheiat în ianuarie, deficitul bugetar al SUA a ajuns la 3,47 trilioane dolari, ceea ce constituie 16,2% din PIB”.

Astfel, continuă autorul, exemplele țărilor UE, Marii Britanii și Statelor Unite ale Americii ne-au arătat că băncile centrale sprijină activ populația și economiile țărilor lor. De aceea, ideea folosirii fondurilor Băncii Naționale a Moldovei pentru a ajuta economia și cetățenii țării noastre în timpul pandemiei nu este una originală și este folosită de mult timp în practică. Este adevărat că, potrivit unor experți, o injecție excesivă de fonduri este urmată de inflație, dar, oricum, autoritățile și băncile centrale întreprind astfel de pași, de altfel colapsul va veni din altă parte.

Noi.md, la rîndul său, reamintește că în problema inflației ar trebui de ținut cont de specificul Republicii Moldova, unde o parte importantă a inflație este importată împreună cu resursele energetice, bunurile de consum și produsele alimentare. În țara noastră, inflația depinde numai de politica BNM, care deține rezerve valutare de 3,0 ori mai mari decît norma și poate foarte ușor să asigure stabilitatea leului. Totuși, în ultimul an, BNM "scade" artificial leul, contribuind la inflație. De ce face acest lucru conducerea băncii noastre centrale, este o mare întrebare? Ei spun că pentru a sprijini exportatorii. Cu toate acestea, prețul de cost al exportatorilor crește din contul creșterii prețurilor la resursele energetice și materiile prime importate, iar salariile reale ale lucrătorilor scad și oamenii devin tot mai săraci. Această politică nu este cu siguranță pentru exportatori. Atunci pentru cine? Site-ul www.noi.md a transmis anterior către BNM aceasta și alte întrebări, dar deocamdată nu a primit nici un răspuns....

Astfel, continuă Serghei Tkaci, nu a fost nimic surprinzător și proaspăt în propunerea lui Igor Dodon. Mai mult decît atît, Banca Națională a Moldovei și administrația președintelui, dacă vor cu adevărat să acționeze în interesul cetățenilor și al economiei, ar fi trebuit ei înșiși să propună astfel de pachete de măsuri. Similar cu ceea ce au făcut Banca Angliei, BCE și autoritățile SUA. De ce să nu urmăm un exemplu bun? Pentru că banii ar putea fi furați? Atunci creați un astfel de mecanism care să facă imposibil acest lucru. Poate că nu aveți suficiente abilități și cunoștințe? Sau vreți să vă întoarceți în acea perioadă în care toate schemele de corupție erau conduse de PLDM?

Poate criticii au alte scopuri, departe de interesele locuitorilor acestei țări? Aceasta este o întrebare legitimă.

Amintim că, în decembrie 2020, Parlamentul Republicii Moldova, cu o majoritate de voturi, a decis oprirea achitării de către cetățeni a miliardelor BNM, în legătură cu "furtul secolului". ”Nu cetățenii le-au furat și nu ei ar trebui să le returneze - acesta a fost laitmotivul deciziei. Și în aceste vremuri grele, sute de milioane de lei ar putea merge la procurarea de vaccinuri, medicamente, echipamente și tratamentul pacienților. Dar reprezentanții partidelor pro-europene au contestat această decizie la Curtea Constituțională și totul a revenit la starea inițială. Lasă banii cetățenilor să fie pompați în Banca Națională”, se spune în articol.

Sau o altă decizie. Cu privire la împrumutul de 200 de milioane de euro, care a fost convenit anterior de președintele Dodon, guvernul Ion Chicu și Federația Rusă. Inițial, a fost vorba despre proiecte de infrastructură, iar după izbucnirea pandemiei - despre finanțarea sistemului medical al țării, achiziționarea de echipamente, medicamente etc.

”Din nou, partidele pro-europene s-au adresat la Curtea Constituțională, iar aceasta a luat o decizie dubioasă, declarînd împrumutul profitabil drept unul ilegal. Dacă nu ar fi fost verdictul Curții Constituționale, Republica Moldova ar putea acum, de exemplu, din contul împrumutului rusesc să primească de la Moscova vaccinul împotriva coronavirusului de care are nevoie atît de mult, medicamente etc. și poate că nu ar fi existat necesitatea de a ridica problema creditării guvernului de către BNM.

Dar cancelarii occidentali s-au declarat împotriva deciziilor menționate și împrumutului rusesc, iar partidele pro-europene din Moldova au acceptat”, scrie în continuare autorul.

Și pune întrebarea: Ce avem în final?

"În timp ce băncile naționale ale celor mai mari state și BCE injectează trilioane în economii, sprijinindu-și cetățenii și companiile, BNM acumulează rezerve, adică păstrează banii Republicii Moldova peste hotare. Astfel, cea mai săracă țară din Europa ajută economiile celor mai bogate țări din lume să se mențină pe linia de plutire. În perioada celei mai acute crize din istoria țării, conducerea BNM, care trimite constant banii cîștigați de exportatorii moldoveni și muncitorii migranți înapoi peste hotare, nu oferă nici un fel de ajutor cetățenilor sau economiei naționale. La ce bun, ne întrebăm, sînt rezerve valutare? Sau ele au fost deja furate, domnule Negruța?"

Acum, după cum s-a menționat deja, deficitul bugetar al SUA este de 16,2% din PIB. Franța intenționează să aducă deficitul bugetar la 9% din PIB. Moldova are un deficit planificat de 14 miliarde de lei sau 6,8% din PIB. Probabil noi nu avem nevoie de nimic altceva decît să economisim bani?

"Deci, care este, de fapt, crima? – își pune o întrebare retorică autorul articolului. - Propunerea de a construi o schemă de măsuri pentru a ajuta populația și economia sau inacțiunea BNM și a Președintelui în aceste circumstanțe?

Răspunsul la această întrebare a fost deja dat de Banca Angliei, BCE și Sistemul Federal de Rezerve al SUA.

Dar "bambusul" politic moldovenesc continuă să facă gălăgie, partidele se atacă reciproc, ducînd o luptă fără compromis pentru putere sub gemetele cetățenilor care mor în spitale.

Dar de ce nu? Politicienii, angajații BNM, ai administrației Prezidențiale, ministerelor și deputații, după cum arată declarațiile lor pe venit, au bani. Ei pot depăși vremurile grele.

Deci, poate că în Moldova nu se pregătește o nouă crimă de rezonanță, dar ea a avut deja loc?”

Noi.md, în baza articolului lui Serghei Tkaci