Un șofer de taxi, un dentist, gastarbiteri și patru deputați. Cine candidează pentru funcția primarului de Chișinău. Partea 1

Au fost identificați toți candidații la funcția de primar general de Chișinău în alegerile generale locale din 5 noiembrie. Nu s-a reușit performanța de 30 de persoane – vor pretinde la funcție 27 de candidați, totuși este un record absolut pentru întreaga perioadă de desfășurare a alegerilor edilului capitalei.

Anterior, “maximumul candidaților” înregistrați la Chișinău a fost în alegerile locale din a. 2019 – 19 pretendenți. Ca și acum patru ani, în actuala cursă electorală nu participă candidați independenți – doar cei înaintați de partide.

Pe ce contează majoritatea pretendenților, dacă ținem cont că adevărata lor “furcă” în alegeri este de cel mult 0% - 2%? Desigur, putem presupune că unele partide doresc să se facă vizibile în ajunul alegerilor prezidențiale și parlamentare din anii 2024-2025 și să evalueze situația politică reală în teritoriu, deși e puțin probabil ca un atare rezultat al candidaților lor în alegerile locale să le sporească ratingul. Analistul politic Corneliu Ciurea crede că unii candidați nu că ar pretinde la funcția de edil al capitalei, dar s-au înregistrat “pentru a susține lista propriilor candidați în consiliul municipal”, prin publicitatea suplimentară. Iar sarcina unora dintre persoanele înregistrate este să “încurce campaniei electorale a anumitor candidați la funcția de primar general ”.

Nr.1 Vasile Costiuc – candidatul partidului “Democrația acasă”

42 de ani, activist civic, președintele partidului “Democrația acasă”

“Botezul de luptă” ca “primar” Vasile Coctiuc l-a primit în a. 2015. În timpul protestelor masive împotriva guvernării din a.2015, manifestanții au instalat pe piața din centrul Chișinăului un orășel de corturi întitulat “Orășelul libertății”. Vasile Costiuc era administratorul lui neoficial. Ce-i drept, un timp scurt: peste zile numărate, el a declarat că părăsește orășelul de corturi, pentru că protestul își pierde sensul și oamenii încetează să mai creadă într-un rezultat. În comentariul la această declarație, politologul Bogdan Țîrdea susținea, că printre organizatorii protestului există oameni, pe care guvernarea i-a infiltrat în mod intenționat, unul dintre ei fiind Costiuc.

Vasile Costiuc a fost fondator și jurnalist al postului Jurnal TV, precum și al fondului de binefacere “Familia”. A fost membru al organizației de tineret a Partidului liberal, consultant politic al Alianței “Moldova noastră”.

Experiența electorală a lui Costiuc – participarea, cu partidul său, în alegerile parlamentare din a. 2014, în care partidul “Democrația acasă” a acumulat doar 0,15% din voturile alegătorilor. În a. 2015 formațiunea politică a participat la alegerile locale în componența blocului electoral “Platforma populară europeană din Moldova – Iurie Leancă”. În 2018, în alegerile extraordinare ale primarului general, Vasile Costiuc a decis să-și încerce puterile de sine stătător. Atunci el a mers în alegerile (pe care într-un final autoritățile le-au declarat nevalide) cu sloganul “Crede, împreună vom schimba Chișinăul”. Au crezut doar 504 persoane, sau 0,23% dintre alegătorii din capitală.

Înainte de actualele alegeri, Costiuc s-a marcat cu un scandal. Pe 3 august, în preajma oficiului partidului său, el nu a găsit un loc pentru parcare și a decis să-și lase microbuzul în apropiere – în fața hotelului Lion’s. El a mutat conul de plastic, care interzicea intrarea, și intenționa să parcheze. Paznicul, care a observat manevra, a vrut să împiedice intrarea, dar șoferul a continuat mișcarea și l-a împins de două ori cu bara de protecție. După care politicianul a ieșit din mașină și a început să lovească cu pumnii în capul paznicului. Acesta a susținut că i-a fost cauzată o comoție. Costiuc și-a recunoscut vina, dar a declarat că a fost provocat să aplice forța.

Nr.2 Ruslan Codreanu – candidatul blocului electoral “Ruslan Codreanu”

43 de ani, fost primar general interimar de Chișinău

Ruslan Codreanu a administrat Chișinăul în calitate de primar general interimar în perioada aprilie, 2018 – iulie, 2019 . El a fost numit în această funcție după înlăturarea Silviei Radu din funcția dată. Numirea, sau autonumirea sa a provocat un scandal. Ion Ceban, consilier municipal al Partidului socialiștilor (actualul primar general de Chișinău) a declarat, că Codreanu în mod arbitrar s-a autonumit primar general interimar.

“Viceprimarul Ruslan Codreanu a editat un document care spune că el va îndeplini funcțiile de viceprimar și de primar interimar. Decizia sa a fost luată ilegal. Să numească primarul general interimar poate în exclusivitate consiliul municipal, dat fiind că nu există un alt organism, care să aibă împuternicirea de a-i numi în funcție pe interimari ”, - a declarat atunci Ceban în numele fracțiunii PSRM și a cerut anularea deciziei semnate de Codreanu.

Însă Ruslan Codreanu a rămas în această funcție pentru aproape un an. El și adjunctul său Nistor Grozavu au fost demiși prin decizia consiliului municipal doar în iulie, 2019. Cauza demiterii - “un șir întreg de încălcări pe care și le-a permis administrația: construcții ilegale, numirea în funcții a propriilor protejați, lipsa de atenție față de cele mai stringente probleme ale capitalei”. În septembrie, 2019 Codreanu a devenit subiectul unui dosar penal, pornit pe faptul achiziționării unor autobuze, 31 la număr, dar la moment el nu are statut procesual în acest caz.

În alegerile generale locale din a. 2019 a încercat să revendice funcția de primar general de Chișinău ca independent. Însă comisia electorală de circumscripție i-a refuzat înregistrarea, după ce a invalidat 1200 de semnături din cele 10 454 prezentate. Nu au ajutat nici litigiile: Curtea supremă de justiție a menținut decizia comisiei electorale și a respins decizia Curții de Apel, care ceruse recunoașterea valabilității semnăturilor adunate de Codreanu.

În a. 2015 a participat la crearea Partidului popular european în frunte cu ex-premierul Iurie Leancă, și pe listele acestuia în alegerile locale din a. 2015 a fost ales în Consiliul municipal Chișinău. În ianuarie, 2021 a anunțat crearea propriului partid politic, denumit “Forța poporului”.

Nr. Constantin Butucel – candidatul partidului “Construim Europa acasă”

35 de ani, președintele organizației teritoriale PACE în Olanda

La 17 martie partidul lui Gheorghe Cavcaliuc “Construim Europa acasă” a anunțat că Tatiana Bordeianu, șefa secției relații externe și integrare europeană a partidului, va fi candidata acestuia în alegerile generale locale din 5 noiembrie. Dar pe urmă Bordeianu a plecat din PACE și a aderat la partidul “Șansa”, care “întreprinde acțiuni concrete”, iar PACE a înaintat la funcția de primar general un reprezentant al diasporei.

Constantin Butucel, de 35 de ani, pe parcursul ultimilor 12 a trăit și muncit în Olanda, unde are propria companie de construcții “C.E.B. Bouw”, fondată în a. 2014. În declarația de venituri Butucel a indicat, că în a. 2022 salariul său în companie a constituit 90 mii de euro. În Olanda, potrivit candidatului, el a realizat zeci de proiecte în domeniul construcțiilor și dezvoltării urbane, și a devenit învingătorul “concursului foarte prestigios în domeniul managementului” Uitreiking Vakwerk Awards 2022. Înainte de plecare peste hotare, Butucel a activat timp de 5 ani ca manager de vînzări în compania “Petrom”.

Din a. 2020 este în fruntea organizației teritoriale PACE din Olanda, iar în a. 2023 a devenit membru al biroului politic al formațiunii. În parlamentarele anticipate din a. 2021 a figurat pe listele electorale PACE, dar formațiunea politică nu a acces în parlament.

Nr.4 Ion Ștefăniță – candidatul mișcării “Respect Moldova”

43 de ani, fost director al Agenției pentru inspectarea și restaurarea monumentelor

În aceste alegeri fostul director al Agenției pentru inspectarea și restaurarea monumentelor reprezintă partidul fostului deputat PDM Eugen Nichiforciuc.

Într-un interviu, candidatul la funcția de primar general de Chișinău din partea mișcării “Respect Moldova” relata, că în timp ce făcea magistratura la universitatea franceză “Via Domitia” pe bursa guvernului francez (a.a.2005-2006), îi plăcea să facă autostopul și astfel călătorea prin Europa, economisind bursa. Recordul său personal – parcurgerea distanței de la Narbonn (sudul Franței) la Bruxelles într-o singură zi, între orele 7.00 - 21:00.

Mai departe totul a fost serios deja: a activat pe post de colaborator științific la Muzeul național de etnografie și istorie naturală, a făcut un stagiu la muzeul Charlie din Bruxelles, stagii la Leipzig și Berlin. În noiembrie, 2009 a fost numit director al Agenției pentru inspectarea și restaurarea monumentelor, funcție pe care a ocupat-o timp de 12 ani. În a. 2015 a devenit laureat al premiului UE Europa Nostra Awards, care este decernat anual pentru păstrarea patrimoniului cultural european.

“Supraviețuind” , timp de 12 ani, diverselor modificări ale guvernării, cu cea de azi Ștefăniță nu a găsit limbă comună. În noiembrie, 2021 el a declarat că va anunța greva foamei “chiar în birou”, dacă presiunile pe instituția condusă de el se vor amplifica. Ion Ștefăniță a acuzat-o pe deputata PAS Liliana Nicolaescu-Onofrei că îi dorește demiterea, însă parlamentara nega acuzațiile în adresa sa. Totuși, la finele lunii noiembrie, 2021 prin ordinul ministrului culturii Ștefăniță a fost demis din funcția de director al Agenției pentru inspectarea și restaurarea monumentelor. Din decembrie, 2021el este șeful secției energie durabilă, investiții și inovare a Direcției generale locuințe și amenajare a primăriei Chișinău.

La alegerile generale locale din a. 2015 Ion Ștefăniță a acces în Consiliul municipal Chișinău pe listele blocului electoral “Platforma populară europeană din Moldova – Iurie Leancă”. Dar deja peste un an a părăsit fracțiunea PPEM din consiliul municipal, fiind împotriva formării unei alianțe la nivel municipal. El a declarat că va activa în consiliul municipal, fiind consilier independent.

Nr.5 Diana Caraman – candidata partidului comuniștilor

33 de ani, deputată în parlament

Economistă, a absolvit magistratura în economie la Universitatea liberă internațională din Moldova (ULIM). Din a. 2014 în două legislaturi a fost ajutorul deputatului, iar în a.a. 2016-2017 – consilier în aparatul președintelui fracțiunii parlamentare a Partidului comuniștilor. După parlamentarele anticipate din a. 2021, Diana Caraman a devenit deputată pe lista Blocului comuniștilor și socialiștilor. Este și secretară a CC al PCRM, și prim-secretară a comitetului municipal Chișinău al partidului.

Nr.6 Lilian Carp – candidatul partidului “Acțiune și solidaritate”

45 de ani, deputat în parlament

La prezentarea candidatului său pentru funcția de primar de Chișinău, cei din PAS au declarat, că în a.2019 în capitală a învins un partid pro-kremlin, fapt care “a influențat negativ asupra Republicii Moldova, asupra perspectivei noastre de integrare europeană”, de aceea “acum sarcina noastră este să recăpătăm Chișinăul, să-l întoarcem partidului pro-european”. Doar că PAS a ales în acest scop un candidat nu foarte promițător.

Înainte de a adera la partidul “Acțiune și solidaritate” (în a. 2018) Lilian Carp a fost membru al Partidului liberal (din a.2006 ) și, în timpul mandatului de primar general al lui Dorin Chirtoacă, Carp a fost consilierul acestuia. A ocupat funcția de vicepreședinte PL și șef al organizației teritoriale Strășeni a partidului. Între anii 2011 și 2014 a fost consilier al consiliului raional Strășeni, iar pînă în decembrie, 2014 – membru al consiliului director al societății pe acțiuni “Apă-canal”.

De trei ori deputat în parlament. La început (noiembrie, 2014) a acces în legislativ pe listele Partidului liberal. În alegerile din a. 2019 a candidat pe listele blocului ACUM în circumscripția uninominală nr.21 (Criuleni) și a obținut mandatul de deputat. A treia oară a acces în parlament în anticipatele din a.2021 din partea partidului “Acțiune și solidaritate”. Conduce comisia securitate națională, apărare și ordine publică. În noiembrie, 2022 a devenit membru al partidului român “Uniunea salvării României”. Spunea, că pe teritoriul Moldovei el este membru PAS, da în România – membru USR.

Periodic, lui Lilian Carp i se impută că în a.2015 el a semnat pentru inițiativa de înaintare a lui Vladimir Plahotniuc la funcția de prim-ministru. El mai este cunoscut și ca unul dintre principalii “luptători” cu panglica Sf. Gheorghe (anume el a fost autorul proiectului de lege, care a interzis purtarea ei în Moldova), dar și ca persoană, cu pasa căreia a fost pornit un dosar penal foarte dubios pe numele procurorului general Alexandr Stoianoglo, care a permis înlăturarea acestuia din funcție. Chiar și Mihai Ghimpu, fostul lui șef de partid, a recunoscut că dosarul penal împotriva lui Stoianoglo a fost unul planificat, și și-a exprimat regretul că fostul său coleg de partid a fost implicat în acest caz.

Nr.7 Anatol Usatîi – candidatul Partidului dezvoltării și consolidării Moldovei

47 de ani, ex-ministru al economiei și infrastructurii

Anatol Usatîi a fost ministru al economiei și infrastructurii în guvernul Ion Chicu. Partidul lui Chicu l-a înaintat acum la funcția de primar general de Chișinău.

Creșterea sa în carieră a început de la funcția de specialist principal în departamentul dezvoltarea drumurilor, Ministerul transporturilor și comunicațiilor. A ocupat această funcție între anii 1998 și 2000. Apoi a fost ales economist principal în secția de realizare a proiectului “Druminvest”, iar în a.a. 2001-2003 – șef al secției economie a Administrației de stat a drumurilor auto. Între anii 2003-2006 a ocupat funcția de director adjunct al secției realizarea proiectului “Druminvest”.

Din a. 2010 Anatol Usatîi a fost director al Proiectului reabilitare a drumurilor, realizat cu sprijinul corporației “Provocările mileniului”, a condus lucrările de reconstrucție a drumului Soroca-Sărăteni. Între anii 2015 și 2017 a ocupat funcția de viceministru al transportului și infrastructurii drumurilor, iar după reforma puterii executive și consolidarea ministerelor în guvernul Pavel Filip a devenit secretar de stat al ministerului economiei și infrastructurii. În august, 2019 Usatîi a devenit prim-adjunct al bașcanei Găgăuziei Irina Vlah. La crearea guvernului Ion Chicu a fost numit ministru al economiei și infrastructurii. Cel mai recent loc de muncă – conducător de proiect la întreprinderea “Calea ferată a Moldovei”. Fiind ministru, s-a pronunțat pentru lichidarea monopolului în sectorul feroviar și pentru liberalizarea serviciilor feroviare.

Nr.8 Vadim Brînzaniuc – candidatul Partidului social-democrat european

40 de ani, fost pretor de Biuicani

Candidatul Partidului social-democrat european cunoaște bine ”bucătăria ” primăriei. Între anii 2005-2010 el a activat ca specialist superior la departamentul relații cu publicul al primăriei Chișinău, iar în 2010 a devenit șeful acestui departament. A asigurat și interimatul funcției de secretar al Consiliului municipal Chișinău. Reieșind din comunicatele de presă ale Partidului liberal din acei ani, era vicepreședinte al organizației teritoriale PL în sectorul Rîșcani.

În a. 2016, după investigația Centrului de investigații jurnalistice cu sprijinul fundației Soros-Moldova, presa abunda de titluri genul - “Secretarul de presă al primăriei a construit o casă luxoasă în puținii ani de lucru la primărie ”. Publicația relata, că în a.2009 funcționarul nu avea propria locuință. Avea în proprietate doar un teren la Trușeni și un automobil BMW produs în a.2002. Dar deja peste doi ani, în a. 2011Vadim Brînzaniuc a cumpărat două mașini noi, care l-au costat mai bine de jumătate de milion de lei, iar în a. 2012 a devenit proprietarul unui teren la Petricani, în valoare 362 mii de lei, timp de trei luni a obținut autorizația de construcție și în septembrie,2014 a finalizat construcția casei cu suprafața de 146 m.p în valoare de 1 515 590 lei, cu stema familiei pe fronton. În material se mai spunea, că Brînzaniuc a figurat printre beneficiarii de ajutor material din bugetul municipal , pe care l-a folosit pentru achitarea procentelor la creditul pentru construcția casei luxoase.

Vadim Brînzaniuc a plecat din funcția de secretar de presă al primăriei în a. 2018, iar în mai, 2019 primarul general interimar Ruslan Codreanu l-a numit în funcția de pretor al sectorului Buiucani. El a părăsit această funcție în primăvara anului 2022 – a anunțat despre aceasta pe pagina sa de Facebook fără a explica motivele deciziei luate. După care a activat pe post de consilier al primarului sectorului 4 al primăriei București.

Nr.9 Ion Bulgac – candidatul Coaliției pentru unitate și bunăstare

23 de ani, antreprenor

Cel mai tînăr participant la actuala cursă electorală. Este unul dintre fondatorii partidului CUB (Coaliția pentru unitate și bunăstare), vicepreședintele acesteia și conduce organizația de tineret a formațiunii CUB Junior.

A reușit să lucreze învățător de muzică, antrenor de educație juridică, asistent juridic. În perioada anilor 2019-2022 s-a aflat în fruntea Asociației naționale a dezbaterilor academice – un ONG, care promovează dezbaterile academice și arta oratorică ca instrumente de educare non-formală a tinerilor. În a. 2021 și-a început activitatea de antreprenor în sectorul agrar: este directorul “Faunus-Vladnic”S.R.L. (s. Grăseni, Ungheni), care cultivă cereale, leguminoase și semințe oleaginoase. Presa mai scrie, că din iunie, 2023 Ion Bulgac figurează ca director de logistică și distribuție al asociației obștești “Acțiunea Libera”.

Se auto-definește ca propunere pentru generația care “a așteptat ceva timp de 30 de ani”, generația care “niciodată nu a avut propriul candidat ” și generația care “a fost mereu neglijată pentru că nu votează ”.

(Va urma 23.10.2023)

Xenia Florea