Procurorul de care Moldova a avut noroc? Veronica Dragalin intenționează să curme corupția în Moldova

După înlăturarea lui Viorel Morari din funcție, urmată de un șir de conducători interimari, fotoliul principalului procuror anticorupție al țării a rămas vacant timp de doi ani și jumătate.

Concursul pentru selectarea candidaturii potrivite a fost anunțat încă în luna februarie, dar termenul de depunere a solicitărilor a fost prelungit de mai multe ori. În rezultat, finalistă a devenit reprezentanta diasporei, procurora americană Veronica Dragalin, care cu ani în urmă a emigrat în Europa, apoi în SUA. Ea s-a arătat gata să conducă sistemul anticorupție din țara noastră și își va începe activitatea în noua funcție la 1 august, curent – ordinul de numire a fost semnat de procurorul general interimar pe 15 iunie.

Autoritățile cred, că Moldova a avut noroc, și că Veronica Dragalin poate să curme cele mai grave manifestări de corupție în RM, precum și să finalizeze investigarea dosarelor de rezonanță din ultimii ani. Pe de altă parte, opoziția și unii experți vorbesc despre amendamentele dubioase la legislația privind procuratura , despre simularea concursului și promovarea deliberată a unei candidaturi concrete. Se mai spune, că partidul aflat la guvernare are planuri cu bătaie lungă în raport cu apariția Veronicăi Dragalin în justiția moldovenească.

Cine a participat la concurs?

Ultimul șef al Procuraturii anticorupție a fost Viorel Morari, mandatul căruia a expirat oficial în aprilie, 2021. Însă deja la finele a. 2019 el a fost înlăturat din funcție. Inițial, el a fost transferat, pentru o lună, la Procuratura generală, apoi – suspendat definitiv deoarece figurează într-un dosar penal.

La început, în fruntea Procuraturii anticorupție s-a aflat Octavian Iachimovschii, care investiga «jaful secolului». În perioada decembrie, 2019 –iunie, 2021 interimatul funcției de șef al instituției l-a asigurat Serghei Gavajuc. Apoi atribuțiile de șef au trecut la Adrian Bordianu. Din 15 octombrie, 2021 procuratura specializată este condusă de Elena Cazacova.

La începutul lunii mai CSP a publicat lista oficială a candidaților pentru funcția de șef al procuraturii anticorupție, din care făceau parte cinci pretendenți.

Adrian Bordianu lucrează în secția tehnologii informaționale și combaterea criminalității cibernetice a Procuraturii generale. Anul trecut a deținut, pe parcursul mai multor luni, funcția de șef al Procuraturii anticorupție. În acea perioadă instituția și-a activizat munca pe o serie de dosare de rezonanță, inclusiv escrocheria bancară. Au fost efectuate percheziții în casa fostului deputat PDM Vladimir Andronachi și a administratorilor care conducea un șir de companii în interesele lui.

Bordianu a fost demis din funcția de procuror anticorupție interimar în octombrie, 2021, odată cu reținerea lui Alexand Stoianoglo. Anterior el lucrase în alte funcții, inclusiv cea de procuror a raionului Sîngerei. În anii 2017-2021 Bordianu a făcut parte din Consiliul superior al procurorilor, fiind procuror de Criuleni, iar în ianuarie, 2018 a pretins la funcția de președinte CSP. Dar învingătoare în concurs a fost Angela Motuzoc, pentru care au votat 9 din 10 membri CSP.

Azi Octavian Iachimovschii este una dintre figurile-cheie, a cărei arie de responsabilitate include «jaful secolului» – o crimă de proporții, în rezultatul căreia din țară a fost scos peste un miliard de dolari. Din august, 2019 el este conducătorul grupului de procurori care investighează acest caz. Anterior a ocupat funcția de șef al procuraturii anticorupție, dar în decembrie, 2019 a fost demis pentru «a se concentra pe investigarea dosarului privind escrocheria bancară ».

Anterior, Alexandr Stoianoglo, înlăturat din funcția de procuror general, aprecia pozitiv munca lui Iachimovschii. Din spusele sale, în perioada anilor 2014-2019 investigarea cazului practic nu a înaintat. «Bine că a apărut Iachimovschii și grupul de ofițeri care s-ai activizat în lunile următoare», - spunea Stoianoglo în decembrie, 2019. El a propus să-i fie acordate atribuții suplimentare acestui grup, precum și extinderea efectivului de procurori și ofițeri de urmărire penală, care lucrează la acest dosar.

Iachimovschii a condus un șir de investigații penale privind escrocheria bancară, inclusiv împotriva deputaților partidului «Șor» Denis Ulanov, Reghina Apostolova și Marina Tauber. Au fost efectuate percheziții în casele multor figuranți, inclusiv a lui Dorin Drăguțanu, fostul guvernator al Băncii Naționale, Natalia Politova, ex-președinta Victoribank , precum și a nepotului lui Mihai Ghimpu, Corneliu Ghimpu, fost vice-președinte Victoriabank.

Anterior, una dintre investigațiile cele mai răsunătoare ale procurorului Iachimovschii a fost «dosarul Sandulachi», în care a fost recunoscut vinovat și condamnat Veaceslav Negruța – ministrul finanțelor între anii 2009-2013 și actual consilier al președintei Maia Sandu. Dosarul penal a fost deschis după ce fostul membru PDM, instanța de judecată a decis că statul trebuie să-i achite ex-deputatului Pantelei Sandulachi 400 mii de euro, care prin dispoziția ministrului Negruța i-au fost achitați. Ministerul finanțelor nu a așteptat decizia Curții Supreme de justiție, care a micșorat suma compensației la 1 mie de euro. Procurorii au văzut în acțiunile ex-ministrului un abuz de putere.

În martie, 2016 CSJ a pronunțat verdictul final, care a confirmat condamnarea. Pentru abuz în serviciu, Veacesav Negruța a fost condamnat condiționat la trei ani de închisoare, cu interdicția de a ocupa funcții publice timp de cinci ani. Maia Sandu, la formarea echipei prezidențiale, a fost nevoită să răspundă la întrebările privind integritatea unor consilieri. În opinia ei, dosarul lui Negruța a fost «politic».

La concursul pentru funcția de șef al instituției anticorupție au mai participat doi juriști, candidaturile cărora au fost respinse la etapa preliminară. Este vorba despre procurorul Victor Brînză și despre Oleg Potîrniche, specialist-coordonator de la Agenția servicii publice. Ca procuror, Brînză a investigat un șir de dosare de rezonanță, inclusiv privind corupția la Consiliul coordonator al audiovizualului. Potîrniche a activat anterior la procuratură, Agenția de stat rezerve materiale , Federația sindicatelor din comunicații.

În rezultatul examinării repetate a dosarului și a documentelor suplimentare, Victor Brînzîă a fost admis pentru participare în concurs. Vorbind de spre excluderea lui din concurs, CSP a făcut trimitere la o «eroare tehnică».

Cine a devenit finalist?

Procurorilor moldoveni le-a făcut concurență colega lor din SUA, reprezentanta diasporei Veronica Dragalin. Ea a învins în selecția preliminară, efectuată de comisia specială, dar CSP a decis să-i admită în următoarea etapă pe toți patru candidați. În rezultatul interviului, care a avut loc la 7 iunie, Dragalin a obținut punctajul maxim – 72,15. Octavian Iachimovschii - 53,01 puncte, Adrian Bordianu - – 40,93, Victor Brînză – 36,15. Candidatura Veronicăi Dragalin a fost prezentată spre aprobare procurorului general interimar Dumitru Robu, care conform legii are la dispoziție 10 zile pentru a o accepta sau respinge. Miercuri, 15 iunie, a fost semnat ordinul de numire a V.Dragalin la șefia procuraturii specializate anticorupție începînd cu 1 august,2022.

Se știe, că familia Dragalin a emigrat pe cînd Veronica avea 11 ani. Copil mic fiind, a mers la școală în Moldova, apoi împreună cu familia a plecat în Italia, ulterior – în Germania. În prezent familia s-a stabilit la California. Veronica Dragalin a absolvit facultatea de biologie și chimie a Universității Durham, Carolina de Nord. Apoi a obținut studii juridice la Universitatea Virginia. A lucrat la compania juridică internațională Jones Day. Ulterior a devenit procuror general adjunct SUA în Biroul pentru probleme de corupție și drepturi civile a procuraturii Districtului Central California.

Veronica Dragalin vorbește limba de stat, engleze, spaniola, rusa, italiana, germana. Este fiica Elenei Dragalin, președinta organizației obștești Moldova-AID, care anual organizează un eveniment cu participarea reprezentanților instituțiilor publice ale SUA și RM, precum și a originarilor din Moldova stabiliți în Statele Unite.

Procutora Dragalin a investigat numeroase cazuri de corupție mare în SUA. Are experiența a peste 300 de dosare federale, inclusiv acțiuni ca alocuțiuni în instanță, rechizitorii, percheziții, interceptarea convorbirilor telefonice, acorduri de recunoaștere a vinovăției și audieri pentru pronunțarea sentinței. Presa americană deseori scrie despre Veronica Dragalin, în special dacă este vorba despre cazurile de corupție în primăria Los-Angeles. Într-un asemenea dosar procuratura și FBI au investigat schemele frauduloase în care reprezentanții cercurilor de afaceri plăteau bani și ofereau alte recompense membrilor consiliului orășenesc. Un consilier, care lucrase la primăria Los-Angeles timp de 20 de ani, a fost acuzat de obținerea veniturilor ilegale în sumă de cel puțin 1,5 milioane de dolari.

În cadrul interviului la CSP, Dragalin a relatat despre propria experiență în investigarea dosarelor complicate de corupție cu elemente internaționale: «Eu înțeleg, că din țară au fost scoși și duși peste hotare mulți bani. Mai știu că există persoane care acum se află peste hotare, și Procuratura anticorupție va trebui să conlucreze cu parteneri externi, pentru a întoarce acești bani, dacă e posibil și nu e prea tardiv. Și va trebui să depunem tot efortul pentru a întoarce persoanele, a le trage la răspundere pentru fraudele comise. Mă voi sprijini pe experiența mea de investigare a unor cazuri similare în Statele Unite».

Dacă va fi numită în noua funcție, Veronica Dragalin zice că intenționează să asculte toate punctele de vedere, dar și să-și asume responsabilitatea pentru deciziile luate și greșelile comise. Ea crede că este important să fie menținute relații bune cu CNA și ANI, care la fel au competențe în domeniul combaterii corupției.

«Eu cred că experiența mea, cariera mea peste hotare este un moment pozitiv, deoarece eu vin din afara sistemului, cu niște idei noi. Știu că nu tot ce este aplicabil în SUA poate fi reprodus sau trebuie reprodus în Republica Moldova, dar sper că am idei care vor contribui la sporirea încrederii oamenilor față de această instituție. Înțeleg, că nu am experiența activității de procuror în RM, și că vor exista lucruri care îmi vor fi mai dificile. Spre exemplu, în SUA, în sistemul în care activez eu, codul de procedură conține 61 de reguli de procedură. Codul de procedură din RM – peste 560 de articole. Dar știu că nu voi munci de una singură, există mulți experți și profesioniști care au activat în sistemul moldovenesc», - menționează Dragalin.

Planuri cu bătaie lungă

Procedura identificării candidaturii potrivite pentru funcția de șef al procuraturii anticorupție a demarat la 4 februarie, atunci CSP a anunțat concursul pentru funcția vacantă, însă a durat mult timp. Pentru funcția dată puteau aplica persoane cu experiență profesională nu numai în RM, ci și în jurisdicții străine, inclusiv organizații internaționale. Concursul a fost prelungit de mai multe ori, și în aprilie au intrat în vigoare amendamentele la Legea privind procuratura, care aveau scopul modificării procedurii de selectare a conducătorilor procuraturilor specializate. Acestea concretizează regulile verificării preliminare a candidaților care au dorit să participe la concurs.

Conform noii redacții a legii, selectarea se face în două etape – evaluarea primară de eligibilitate, precum și interviurile și evaluare a pretendenților selectați privind integritatea și abilitățile manageriale. De selectarea preliminară răspunde comisia specială formată în felul următor: un membru este propus de președintele RM, unul – de ministerul justiției, trei - de CSP. Punctajul final se constituie din suma comună de puncte, acordate de fiecare membru.

Practic, imediat după adoptarea amendamentelor, a fost aprobată componența comisiei pentru selectarea șefului procuraturii anticorupție, din care au făcut parte reprezentanții procuraturii, ai sectorului neguvernamental, experți din străinătate: procurora Mariana Gornea, șeful Departamentului cooperare internațională a Procuraturii generale din Letonia Aivars Ostapko, coordonatoarea politici anticorupție a Forului de experți din România Laura Ștefan, directorul Institutului de politici și reforme (IPRE) Iulian Groza și expertul american în probleme de justiție și combatere a corupției Kevin Lanigan.

Opoziția parlamentară a criticat dur modificările legislative, în special cele care se referă la crearea comisiei speciale. «Apare o barieră pentru persoanele competente. Pentru ca această comisie specială să-și impună poziția subiectivă, să elimine candidatul nedorit », - a declarat Adrian Lebedinschii, deputat BCS.

Din spusele Marinei Tauber, deputată a partidului «Șor», autoritățile prea des modifică legislația privind procuratura: «Din a. 2019, cu venirea PAS la putere, inclusiv în coaliție, Legea privind procuratura a fost modificată de 13 ori. Probabil în mai bine, dar de ce așa de des, de ce nu ați făcut-o dintr-o dată ? Sau nu știți ce să mai faceți cu procuratura, cum să o influențați?». «Dacă va trebui schimbată această lege, pentru ca ea să lucreze normal, o vom face de fiecare dată, dacă va fi nevoie», - a reacționat PAS.

În opinia opoziției, amendamentele au fost incluse în lege în mod arbitrar, fără a le coordona cu structurile internaționale și cu societatea civilă. Deputații BCS amintesc, că în decembrie, trecut Comisia de la Veneția a criticat felul în care anterior fusese amendată Legea procuraturii privind evaluarea activității procurorului general și demiterea lui ulterioară. Experții comisiei au menționat, că deputații au sprijinit inițiativa fără a organiza consultări publice cu societatea civilă și reprezentanții structurilor interesate – Procuratura generală și CSP. În concluzia publicată se spune, că procesul adoptării nu a fost suficient de transparent.

Doctorul în științe juridice Teodor Cîrnaț, fost membru al Consiliului superior al magistraturii, crede că în Moldova nu este respectată democrația, se simulează doar concursurile pentru funcțiile publice , inclusiv pentru funcția de șef al Procuraturii anticorupție. El menționează, că Veronica Dragalin a învins după ce mama ei a devenit unul dintre finanțatorii Partidului «Acțiune și solidaritate».

«Personal, nu am și nu voi avea încredere în așa oameni, nu cred că ei vor lupta cu corupția, pentru că ei nu au manifestat curaj în activitatea lor. Persoana din start nu corespunde criteriilor legale de selectare, toți au văzut cum a decurs concursul, cum a fost totul aranjat astfel, ca să învingă anume Dragalin », - spune Cîrnaț. Potrivit lui, «este o persoană care nu a fost activist civic, n-a durut-o sufletul pentru acțiunile de corupție, care au avut loc în Moldova de-a lungul anilor. Pentru ea a contat doar cariera proprie și starea financiară proprie ».

În același timp,în opinia reprezentanților guvernării, Moldova a avut noroc că Veronica Dragalin a dorit că combată corupția în RM. Autoritățile au salutat această alegere și și-au exprimat speranța, că ea va finaliza dosarele răsunătoare, care țin de faptele de corupție. «Societatea are așteptări foarte mari. Am motive să cred că aceste așteptări vor fi îndreptățite. Va lua ceva timp, este mult de lucru, nu toate se vor face într-o singură zi, dar am certitudinea că vom reuși », - a scris pe pagina sa socială deputatul PAS Dumitru Alaiba.

«Dacă candidatura principalului procuror va fi aprobată, sper că ea va reuși să facă ordine la Procuratura anticorupție. Să înainteze în investigarea cazurilor de rezonanță, inclusiv prin colaborarea cu procuratura europeană și procurorii din alte state, precum și să elibereze instituția de procurorii compromiși, care nu vor mai ocupa mult timp aceste funcții, din moment ce vor fi schimbate regulile jocului », - a menționat pe rețelele sociale și Olesea Stamate, deputată PAS, președinta comisiei parlamentare justiție, numiri și imunități .

Ministrul justiției Serghei Litvinenco, care este membru al CSP, a declarat că guvernul și parlamentul susțin intențiile Veronicăi Dragalin. Potrivit lui, decizia ei de a părăsi cariera în SUA pentru a munci în Republica Moldova este un noroc pentru țară, iar necunoașterea sistemului moldovenesc al procuraturii este mai degrabă un avantaj al viitoarei șefe a procuraturii anticorupție, nu un neajuns.

«Orice juriu, care face alegerea reieșind din meritele existente, ar fi ales-o anume pe Veronica Dragalin, reieșind din experiența ei de muncă pe post de procuror federal în SUA, experiența-i bogată în gestionarea cazurilor de corupție în mediul politicienilor americani », - menționează Litvinenco. Din spusele sale, parlamentul va adopta toate legile necesare pentru ca Procuratura anticorupție în frunte cu noua conducere să nu se confrunte cu piedici legislative. Ministrul a anunțat, că în scurt timp Veronica Dragalin va ajunge în Moldova pentru a prelua oficial funcția respectivă.

Unii experți cred că autoritățile au planuri cu bătaie lungă în raport cu apariția Veronicăi Dragalin în justiția moldovenească. Astfel, în opinia fostului procuror de Chișinău Ivan Diacov, următorul pas în cariera ei poate deveni Procuratura generală. El crede că anume Dragalin va fi noul procuror general, care îl va înlocui pe șeful interimat al instituției Dumitru Robu.

P.S. Actuala guvernare nu este nici pe departe prima, care acordă multă atenție combaterii corupției și concentrează atenția societății sărăcite asupra acestui fenomen și a personajelor, chemate să lupte cu el. Asta în timp ce nu se ține deloc cont de faptul, că corupția nu este cauza situației dificile în care se află cetățenii, ci rezultatul economiei slabe, a salariilor mici ale funcționarilor și, respectiv, a prestigiului scăzut al muncii la stat. Dar anume dezvoltarea eficientă a economiei nu le reușește guvernanților moldoveni.

Așa că ei luptă cu corupția…

Виктор Суружиу