Pe aceeași greblă: legea privind interzicerea turismului politic

Ciocnindu-se de plecarea celor trei deputați ai săi, PSRM a elaborat un proiect de lege privind introducerea în Constituție a unor amendamente în scopul interzicerii “transfugilor politici”.

“Azi avem 20 de semnături, rugăm colegii din toate fracțiunile să semneze acest proiect și într-un final să punem punct îndelungatei istorii a turismului politic și a trădării. Această practică vicioasă lovește în autoritatea parlamentului, în democrație, discreditează votul cetățeanului. Deputații care intenționează să-și construiască proiectele politice trebuie să depună mandatele și să înceapă construcția carierei lor politice de la zero ”, - a declarat Vlad Batrîncea, secretar executiv al Partidului socialiștilor.

Inițiativa socialiștilor i-a interesat pe cei din PAS. Pentru viitor. Căci se zvonește, că Andrei Spînu, fost vice-premier și actual secretar general al administrației prezidențiale, controlează 13sau 14 (conform altor date - 16) deputați din fracțiunea parlamentară a partidului , ceea ce pe viitor ar putea fi periculos.

Spicherul Igor Grosu, tot el președintele PAS, a declarat joia trecută în plenul parlamentului: “transfugii - un viciu care distruge și discreditează totul. Noi vom examina foarte atent inițiativa voastră, vom vedea ce va spune și Curtea Constituțională ”.

Dacă nu tună, politicienii nu-și fac cruce

În 30 de ani de parlamentarism moldovenesc au avut loc mai multe tentative de a soluționa odată pentru totdeauna problema turismului politic. Dar toate aparțineau perioadei “ne frige”. Adică, în clipa în care puterea sau concurenții începeau să atragă deputații altor formațiuni, partidele politice aflate în opoziție imediat veneau cu un proiect de lege privind interzicerea ieșirii din fracțiunile parlamentare și ca pedeapsă - lipsirea de mandat. Însă imediat cum aceste partide ajungeau la putere, acest impuls legislativ se stingea.

Astfel, Dumitru Diacov, fost președinte, apoi președinte de onoare al Partidului democrat , și-a amintit că în anii 2000-2001 el i-a propus lui Vladimir Voronin, liderul PCRM, modificarea Constituției și interzicerea migrației politice.

Pe atunci PDM trăia vremuri grele – în parlamentarele din a. 2001 el nu a trecut pragul electoral de 6%. Da comuniștii erau la putere – 71 de mandate în parlament (suficiente pentru a modifica Constituția), Vladimir Voronin – președinte, propriul guvern.

“Fenomenul turismului politic a devenit cunoscut încă la finele anilor 1990, cu plecarea masivă din Partidul democrat-agrar. Și PDM a fost printre primii, care au suferit din cauza lui. În țară se “dezlănțuise” democrația, de aceea turismul politic a devenit masiv. În timpul comuniștilor eu am scris un proiect de lege și am mers cu el la Vladimir Nicolaevici Voronin. Documentul propunea interzicerea ieșirii din fracțiunile parlamentare. Președintele m-a ironizat, a spus: nu este democratic. La ce bun îi trebuia asta pe atunci Partidului comuniștilor, dacă toți mergeau la ei. Și ei nu au sprijinit această idee”, - spunea Diacov într-un interviu.

Însă în a. 2016, după ce fracțiunea comuniștilor a fost părăsită simultan de 14 deputați și s-a redus de la 21 la 7 parlamentari, Vladimir Voronin era deja adept activ al interzicerii turismului politic.

“Această trădare și turism parlamentar lovește în structura politică a statului, formată în rezultatul alegerilor. Alegătorii au votat pentru un anumit partid într-un anumit număr. Conform Constituției, “delegații” poporului au obligația să activeze în parlament așa, cum au fost aleși. În caz contrar un partid poate intra în parlament cu 6 deputați, iar ulterior să acumuleze majoritatea constituțională ”, - spunea Voronin în februarie, 2016, fără două treimi din fracțiunea sa parlamentară.

Comuniștii intenționau atunci să pună la vor declarația de condamnare a corupției politice și a migrării politice. Și apoi să iasă cu inițiativa de a crea un grup de lucru, care să elaboreze un plan de modificare a legislației în scopul combaterii turismului politic. Însă alte fracțiuni parlamentare nu au sprijinit inițiativa dată.

În schimb, Dumitru Diacov uitase deja despre propria inițiativă legislativă privind combaterea migrației politice. PD pe atunci era la putere și momea activ deputați din alte fracțiuni (Renato Usatîi, președintele “Partidului nostru”, susținea că 14 deputați-transfugi din PCRM au primit 200 mii dolari fiecare și vor mai primi încă 5 mii de euro lunar pe perioada mandatului, iar cei 7 transfugi din PLDM - cîte 300 mii de dolari). Mai mult, atunci Diacov deja justifica migrația politică.

În comentariul pentru radio ”Sputnik Молдова” privind trecerea masivă a deputaților din PCRM în fracțiunea PDM și transformarea acestei în cea mai numeroasă fracțiune din parlament, Dumitru Diacov a declarat, că “oamenii întotdeauna au plecat din partidele slabe”, și a menționat că turismul politic este un fenomen care poate fi urmărit și în alte țări, inclusiv SUA și țările UE, drept că nu la fel de masiv ca în Moldova.

Și autorii actualului proiect de lege privind introducerea amendamentelor în Constituție în scopul interzicerii “transfugilor politici” – socialiștii – au pus în mod repetat problema privind interzicerea prin lege a migrării politice. Și tot în momentele lor de cotitură.

Astfel, în noiembrie, 2018, înainte de campania alegerilor parlamentare, deputatul-socialist Vlad Batrîncea a promis, că la una dintre primele ședințe ale parlamentului PSRM va propune spre aprobare un proiect de lege, care va prevedea lipsirea de mandat, dacă deputatul va părăsi fracțiunea pe listele căreia a fost ales. Însă acest proiect de lege nu a mai fost propus – nici la prima ședință, nici la următoarele.

În iunie, 2019 după înlăturarea PDM de la putere și formarea coaliției PSRM-blocul ACUM, despre necesitatea interzicerii prin lege a trecerii deputaților dintr-o fracțiune în alte a declarat președintele Igor Dodon.

“Vreau să garantez reprezentanților tuturor partidelor prezente în parlament: noi nu vor admite turismul politic și trecerea deputaților dintr-o fracțiune în alta. Fiecare deputat trebuie să aparțină acelei fracțiuni, pentru care au votat alegătorii care i-au oferit mandatul de deputat. Noi vom abține ca această normă să fie introdusă în legislație ”, - a scris Dodon pe pagina sa socială. Dar probabil aranjamentele cu PAS și Platforma DA nu au ajuns așa de departe.

În vara lui 2020, în timp ce opoziția de atunci – grupul de deputați “Pro Moldova”, sprijinit de alte fracțiuni și grupuri din opoziție, a încercat să distrugă majoritatea parlamentară PSRM-PDM prin retragerea activă a deputaților din frcațiunea PDM și pe cei din Partidul socilaiștilor (încercarea de a-l ademeni pe Ștefan Gațcan), iar Andrei Năstase, președintele Platformei DA, se vedea în fotoliul de prim-ministru, Igor Dodon a vorbit din nou despre adoptarea unui proiect de lege, care să interzică traseismul politic al aleșilor poporului. Dacă reieșim din declarațiile sale de atunci, documentul urma să fie prezentat parlamentului spre examinare în decurs de 2-3 săptămîni. Dar nu a fost să fie.

Intenția de a pune capăt “migrației politice” în legislativ, cei din PSRM au reluat-o la finele anului trecut. Atunci Consiliul republican al partidului “a condamnat trădarea transfugilor politici” în persoana deputatului Gaic Vartanean, precum și a consilierilor municipali Grigorii Bejenaru, Liudmila Polodiuc , Evghenii Ceban, Dmitrii Mitioglo și Oleg Șerepitco, care au declarat că trec în partidul “Mișcarea alternativei naționale” a primarului general Ion Ceban. “În viitorul parlament PSRM intenționează să vină cu inițiativa care presupune un mandat imperativ: deputatul ales pe lista unui anumit partid este responsabil în fața alegătorului și nu are dreptul să părăsească fracțiunea”, - se spunea în decizia consiliului republican al PSRM din 22 decembrie, 2022.

Dar recenta plecare din fracțiune a încă doi deputați (Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschii, care au anunțat că creează un nou partid de dreapta) i-a făcut pe socialiști să-și corecteze planurile. Acum cei din PSRM caută adepți pentru a introduce amendamente în Constituție și “a pune punct în îndelungata istorie a turismului politic și a trădării ” din parlamentul Republicii Moldova.

Comisia de la Veneția este împotrivă? Dar cine o va întreba…

Acum în Moldova s-a creat o situație oarecum unică pentru a trece prin parlament amendamentele constituționale, care interzic turismul politic al deputaților. Dacă PAS-ul aflat la guvernare, desigur, va manifesta voință politică.

În Europa, unicul stat în care migrația politică este interzisă de Constituție, este Portugalia. Conform Constituției acestei țări, deputații își pierd mandatele, dacă ”devin membri ai altor partide, din partea cărora nu au candidat în alegeri”. Alte țări europene posibil că nu ar fi împotriva să introducă în legislație o normă similară, dar Consiliul Europei nu aprobă aceasta.

Nu, cei din UE recunosc că “schimbarea post-electorală a afilierii politice ridică semne de întrebare și provoacă critici – mai ales în raport cu aspectele morale și etice” (extras din raportul uneia dintre comisiile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pentru a. 2015). Documentul îndeamnă parlamentele naționale să studieze chestiunea și să examineze oportunitatea restricționării tranzițiilor între fracțiuni. Dar nu așa de radical, ca să-i lipsească de mandat pe deputații-transfugi. Cum a fost spus în raportul Comisiei de la Veneția “Despre rolul opoziției într-un parlament democratic” încă în a. 2010, pierderea statutului de parlamentar din cauza trecerii dintr-o fracțiune în alta sau a schimbării apartenenței la un partid contravine principiului de mandat liber și independent.

Adică, Consiliul Europei le permite parlamentelor naționale să restricționeze și să pedepsească cum vor transfugii politici, numai să nu-i priveze de mandatele de deputați, deoarece ar fi “nedemocratic” și contravine drepturilor fundamentale ale omului.

Țările Europei soluționează diferit problema în cauză. Spre exemplu, în Austria, Franța, Bulgaria, Croația după ieșirea din fracțiune deputații pierd funcțiile de conducere sau locurile în comisii sau comitete. Da în Belgia sau Estonia după părăsirea fracțiunii deputatul are dreptul doar să fie un parlamentar în afara fracțiunilor.

Dacă reieșim din declarația lui Vlad Bantîncea, PSRM este axat anume pe varianta retragerii mandatului de deputat. Asta înseamnă că în art. 68 (2) din Constituție va trebui schimbată fraza “Orice mandat imperativ este invalid” cu una de genul “Mandatul deputatului este imperativ”, adică, persoana aleasă este limitată în acțiuni de anumite condiții, la încălcarea cărora ea poate fi rechemată .

Și aici avem o situație interesantă. Pe de o parte, există un “cerber” în persoana Consiliului Europei și a organului său consultativ în drept constituțional, numit “Comisia europeană pentru democrație prin drept ”, cunoscută mai mult ca Comisia de la Veneția. Iar conform practicii Consiliului Europei, “deputatul se află în serviciul poporului” și nu este obligat să respecte pozițiile partidului.

Pe de altă parte, la guvernare în Moldova se află partidul “Acțiune și solidaritate ”, care folosindu-se de actualele timpuri sumbre și de faptul, că acum curatorii europeni pot închide ochii la multe lucruri, a demonstrat adesea că, dacă are nevoie de ceva, nimic nu îl poate opri – nici Constituția, nici restricțiile legislative, nici Consiliul Europei cu Comisia lui de la Veneția. Ultima confirmare – joi, 30 martie, au fost adoptate în prima lectură trei proiecte de lege, care extind semnificativ atribuțiile SIS. Deși Comisia de la Veneția a criticat destul de dur reforma serviciilor speciale, inițiată de PAS, și a declarat că este posibilă o politizare a Serviciului informații și securitate și acordarea nejustificată a unor atribuții.

“Ceea ce au inițiat socialiștii contravine principiilor constituționale și practicii europene – deputatul nu poate fi legat rigid de un partid politic. La ce se așteaptă ei? Probabil, la faptul că PAS a încălcat așa de des legislația și Constituția, că o poate face încă odată. Cred că și cei din PAS ar fi cumva interesați de acest proiect de lege. Pentru că, pe de o parte, la un moment dat exodul deputaților ar putea deveni și pentru ei un pericol – partidele slăbind, începe părăsirea lor. Pe de altă parte, PAS este interesat de aceste amendamente pentru a lovi și a nu permite fortificarea partidului “Șor”. Dar este imposibil ca aceste amendamente să fie introduse legal în Constituție – doar cu încălcări. De aceea PAS a spus: vom vedea ce zice Curtea Constituțională”, - crede analistul politic Corneliu Ciurea.

Expertul nu prea crede că ideea lipsirii de mandat a transfugilor va fi tradusă în viață. Tema dată fiind abordată acum niște ani, existau și alte metode, alternative, de combatere a turismului politic fără a intra în conflict cu Consiliul Europei. Spre exemplu, introducerea unei norme legislative, care prevede rambursarea cheltuielilor pentru campania electorală a partidului care a promovat deputatul-transfug. Sau lipsirea pe viață a “transfugilor” de dreptul de a mai candida după expirarea actualului mandat.

Xenia Florea