O nouă concesiune? Popșoi vrea să ofere aeroportul unui "agent economic serios"

Judecătoria Chișinău nu a început încă examinarea cauzei penale privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, iar în Republica Moldova au început deja discuțiile pentru identificarea unor potențiali parteneri pentru un nou contract de concesiune.

Mihai Popșoi, vicepreședintele PAS, și-a exprimat îndoiala cu privire la capacitatea statului de a fi un manager eficient și a declarat că intenția de a propune aeroportul spre concesionare unui "agent economic serios din UE" este una potrivită. Deputatul înțelege neîncrederea cetățenilor în procesul de concesionare, dar consideră că "nu putem lăsa un astfel de bun în proprietatea statului". În același timp, el nu exclude opțiunea de a înființa o întreprindere de stat care să administreze aeroportul.

Pe rețelele de socializare, cetățenii se declară nedumeriți față de poziția contradictorie a autorităților și se pronunță categoric împotriva re-concesionării unui obiectiv strategic. Experții atrag atenția asupra faptului că, în condițiile unei selecții corecte a personalului și a motivării managementului, forma de proprietate nu contează pentru gestionarea eficientă a marilor complexe, după cum o demonstrează exemplele de întreprinderi de succes administrate de stat. Ei reamintesc că majoritatea aeroporturilor din Europa sînt deținute de municipalități sau de stat.

Concesiunea drept infracțiune

Aeroportul Internațional Chișinău a fost restituit statului la sfîrșitul lunii martie 2023, la aproape 10 ani după ce a fost concesionat. Facilitatea strategică și rentabilă a fost preluată de Avia Invest în noiembrie 2013, în baza unui parteneriat public-privat. Contractul de concesiune a fost încheiat pentru 49 de ani, iar concesionarul s-a angajat să investească 250 de milioane de euro în modernizarea aeroportului. Această decizie a fost luată de guvernele Vladimir Filat și Iurie Leancă în 2012 și 2013.

La acea vreme, Consiliul de Administrație al Avia Invest era condus de Ilan Șor, un om de afaceri controversat, care, în aprilie 2023, a fost condamnat de Curtea de Apel la 15 ani de închisoare cu confiscarea averii, în cadrul dosarului Frauda bancară. Fondatorul Avia Invest este compania offshore cipriotă Komaksavia Airport Invest, deținătoare a 95% din capitalul social autorizat al acesteia.

Încălcările comise la încheierea acestei tranzacții, care a fost efectuată prin eludarea normelor legale, au reprezentat în repetate rînduri subiectul unor proceduri în diferite instanțe. În luna noiembrie a anului trecut, Curtea de Apel a menținut hotărîrea primei instanțe, care a declarat nul contractul de concesiune la cererea Agenției Proprietății Publice. Motivul invocat a fost neîndeplinirea obligațiilor contractuale și o serie de nereguli la încheierea tranzacției.

În mai 2023, Judecătoria Chișinău (oficiul Buiucani) a primit materialele unui dosar penal privind concesionarea aeroportului, inițiat împotriva fostului premier Iurie Leancă și a mai multor funcționari de rang înalt. Procesul trebuia să înceapă la 18 mai, dar nu a avut loc datorită faptului că partea apărării a cerut formarea unui complet de judecători. Cea de-a doua ședință, programată la 30 iunie, a fost, de asemenea, amînată la cererea participanților la proces. Noua dată a ședinței preliminare a fost stabilită pentru 6 octombrie 2023.

Pe lîngă Leancă, în dosar figurează fostul ministru al Economiei Valeriu Lazăr, fostul director al Agenției Proprietății Publice Tudor Copaci, fostul director general interimar al aeroportului Petru Jardan și alți cîțiva funcționari de stat, în total opt persoane. Aceștia sînt acuzați de abuz de serviciu în interesul unui grup infracțional organizat. După cum a declarat șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, prejudiciul cauzat statului în acest caz depășește 392 de milioane de lei, echivalentul a circa 20 de milioane de euro.

Ancheta consideră că persoanele învinuite în acest dosar au comis abateri în organizarea licitației de concesionare a aeroportului și au contribuit la modificarea procentului de restituire a concesiunii către stat, reducîndu-l de la 8% la 1%, ceea ce a dus la un prejudiciu de 20 de milioane de euro. În cadrul dosarului au fost audiați 20 de martori și au fost analizate documente, inclusiv extrase din bănci moldovenești și străine, obținute din cutiile poștale electronice, expertize și documente financiare.

Potrivit procuraturii, concursul a fost fraudat, iar cîștigătoare a fost declarată în mod ilegal o companie afiliată lui Ilan Șor. Potrivit anchetei, fostul prim-ministru a primit sume de bani și a zburat cu avioanele private ale lui Șor, în timp ce Petru Jardan a activat în paralel ca director de aeroport și administrator al companiei Avia Invest. Dragalin a mai spus că, pentru a compensa prejudiciul cauzat, Procuratura Anticorupție, împreună cu Centrul Național Anticorupție, a pus sechestru pe bunuri în valoare de aproximativ 189 de milioane de lei. Învinuiții nu-și recunosc vina.

Din nou pe aceeași greblă?

Conform calculelor autorităților, transferul unui obiectiv strategic și profitabil către o companie privată, efectuat într-un mod netransparent și dubios, a adus pierderi uriașe vistieriei statului. Președinta Maia Sandu a declarat că, pe perioada concesiunii, statul a pierdut venituri de circa 1,6 miliarde de lei. Actualul administrator al Aeroportului Chișinău, Constantin Vozian, a declarat că nu au existat investiții în dezvoltarea portului aerian și că fostul concesionar a acumulat datorii enorme.

Potrivit premierului Dorin Recean, după ce aeroportul a fost predat statului, s-a confirmat că infrastructura acestuia este subdezvoltată, iar autoritățile au numeroase întrebări referitoare la investiții. "Sînt probleme cu grosimea stratului de asfalt de pe pistă. Au fost folosite tehnologii nepotrivite. Au fost prelevate 30 de probe pentru expertiză, iar cei care vor fi găsiți vinovați vor fi trași la răspundere", a declarat șeful Guvernului.

În ciuda experienței extrem de nereușite a concesiunii, se pare că autoritățile intenționează să recurgă din nou la o schemă discutabilă, cu alte cuvinte, să calce pe aceeași greblă. În luna iunie, spațiul informațional a publicat o declarație a fostului ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Lilia Dabija, cu privire la negocierile autorităților cu partenerii externi privind un nou contract de concesiune.

"Analizăm diferite opțiuni în cadrul Guvernului, purtăm discuții, vă vom informa atunci cînd va exista o decizie. Dar acum încercăm să convingem cît mai mulți operatori să lucreze pe piața noastră", a declarat Dabija în direct la un post privat de televiziune. "Se poartă discuții cu parteneri importanți, discuții pe care le port și eu, și premierul, și directorul agenției și colegii mei de la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, pe partea de investiții. Sîntem o echipă mare", a conchis ea.

În replică, deputații din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor au amenințat că vor iniția o moțiune de cenzură împotriva Guvernului dacă se va lua o nouă decizie de cedare a aeroportului. "Aeroportul Internațional Chișinău trebuie să rămînă în proprietatea statului. Este un obiect strategic, o întreprindere care aduce profit Republicii Moldova", a scris deputatul Vlad Batrîncea. Potrivit lui, "orice încercare de a transmite Aeroportul Internațional Chișinău în mîini străine contravine intereselor statului și ale cetățenilor și este un act criminal".

Chiar a doua zi, Ministerul a precizat că declarațiile Lilie Dabija au fost înțelese greșit: nu era vorba despre concesionarea aeroportului, ci despre discuții privind investițiile și asistența pentru dezvoltarea ulterioară a aeroportului. Potrivit Ministerului, prioritatea Guvernului este de a moderniza infrastructura facilității și de a atrage cît mai mulți operatori low-cost, astfel încît să existe mai multe zboruri la prețuri accesibile.

Totuși, la nici două săptămîni, subiectul transferului aeroportului în mîini private a fost reluat de Mihai Popșoi, vicepreședintele PAS, liderul fracțiunii parlamentare PAS și vicepreședinte al Parlamentului. Potrivit acestuia, statul nu dispune de capacitățile necesare pentru a gestiona eficient o asemenea "facilitate complexă". "Eu, un adept al viziunilor de centru-dreapta, am destule îndoieli cu privire la capacitatea statului de a fi un manager eficient în domeniul economiei. În acest sens, ar fi normal să-l oferim spre concesionare unui agent economic serios din UE", a spus Popșoi.

Однако не прошло и двух недель, как тему передачи аэропорта в частные руки продолжил вице-председатель PAS, глава Potrivit lui, în majoritatea țărilor dezvoltate, facilitățile strategice, cum ar fi aeroporturile, sînt administrate de sectorul privat. "În UE și în țările dezvoltate, administrarea de către stat a unor astfel de active complexe nu prea este practicată. Ele sînt administrate de companii private cu experiență serioasă, deci este o măsură logică. Însă neîncrederea cetățenilor în procesul de concesionare pe care l-am avut este justificată și este greu să-i convingi de necesitatea unei noi concesiuni, dar sîntem condamnați, nu putem lăsa un asemenea bun în proprietatea statului", a adăugat deputatul.

Ulterior, el a precizat că concesionarea aeroportului "este o opțiune pe termen lung, pentru că în prezent, din păcate, nicio companie serioasă nu se va grăbi să preia administrarea aeroportului nostru în situația în care ne aflăm". Potrivit deputatului, autoritățile ar putea reveni asupra acestei probleme după ce situația se va stabiliza și starea de lucruri la aeroportului internațional se va îmbunătăți. Totodată, Mihai Popșoi a declarat că, în urma unei discuții publice, ar putea fi abordată o altă variantă - crearea unei întreprinderi de stat care să administreze aeroportul.

"Un cîntec vechi despre un stat-proprietar prost"

"Reconcesionarea aeroportului nu a început acum. Primele discuții cu diverși baroni cu papioane au început încă din 2019, unde la diverse cine secrete erau concepuți algoritmi - cum să interceptezi acest aeroport din mîinile unui concesionar și să-l predai altuia. Această problemă a fost discutată de mult timp, doar că acum agenda este în curs de realizare", a declarat Calmîc în studioul unui post de televiziune privat.

Expertul nu a precizat cine anume a discutat în 2019 despre posibila concesionare a aeroportului, dar la acea vreme în presă au apărut informații că ministrul de atunci al Economiei, Vadim Brînzan, împreună cu premierul din acea perioadă, Maia Sandu, s-au întîlnit cu Nathaniel Rothschild – un finanțist elvețian de origine britanică, reprezentant al dinastiei Rothschild. Potrivit presei, subiectul discuției l-a constituit vînzarea-cumpărarea companiei concesionare a aeroportului Avia Invest.

Ulterior, Brînzan a recunoscut faptul că această întîlnire a avut loc, dar nu pentru a discuta tranzacția, ci "din curtoazie". "Nu am purtat negocieri și nici nu ne-am consultat cu această companie", subliniază fostul ministru. Potrivit acestuia, compania NR Investments a lui Rothschild, după sechestrarea activelor Avia Invest, a decis să intre "pe ușa din spate", cumpărînd firma offshore cipriotă care deține 95% din Avia Invest. Brînzan spune că s-a întîlnit cu miliardarul de două ori în august 2019. la prima întîlnire, Rothschild și-a anunțat intenția de a cumpăra firma offshore cipriotă, în timp ce la cea de-a doua întîlnire a fost prezentă și Maia Sandu.

Fostul vicepreședinte al Parlamentului, Alexandru Slusari, a observat că declarațiile reprezentanților partidului de guvernămînt privind necesitatea unei concesiuni au venit pe fondul haosului de la aeroport și a reducerii semnificative a numărului de zboruri. "Avînd ceva experiență politică, nu mai cred în coincidențe. Este vorba de vechiul cîntec despre statul-proprietar prost, pe care Lazăr și Leancă l-au cîntat și în 2013. Este multă demagogie în această abordare. În cel mai bun caz, este incompetență. În cel mai rău cazul este acum în instanță, deși cu o mare întîrziere", a scris Slusar pe rețelele de socializare.

"Dacă o facilitate de infrastructură critică este comparată cu o fabrică de cărămidă și se afirmă că statul nu poate gestiona nici măcar această facilitate strategică, atunci există o mare, mare întrebare pentru cei care guvernează acest stat. Sînt absolut convins că securitatea statului în condițiile geopolitice actuale nu poate fi pusă în pericol. Avem un exemplu cu portul internațional Giurgiulești. Propun ca autoritățile să analizeze consecințele concesiunii asupra infrastructurii portuare. Să vedem ce a cîștigat statul sub formă de taxe sau ce au cîștigat producătorii autohtoni. De fapt, portul s-a transformat într-o zonă semi-offshore, care aduce profituri uriașe unui grup restrîns de companii transnaționale", a declarat fostul deputat.

În opinia sa, statul poate gestiona destul de eficient activitățile întreprinderilor strategice. "Domnilor de la guvernare, nu faceți pe liberalismul economic absolut într-o situație de război în pragul casei. Mai ales că toate acestea arată din ce în ce mai mult ca un paravan al incompetenței în gestionarea afacerilor de stat în mai multe domenii deodată", a rezumat Alexandru Slusari.

Subiectul unei posibile reconcesiuni a aeroportului din capitală a stîrnit și discuții între internauții. În rețelele de socializare, cetățenii se arată nedumeriți cu privire la poziția contradictorie a autorităților și sînt categoric împotriva implementării unei astfel de intenții.

Experții atrag atenția asupra faptului că, în cazul unei selecții corecte a personalului și motivarea conducerii, forma de proprietate nu contează pentru un management eficient. Sînt date exemple de întreprinderi de stat precum Moldtelecom, Poșta Moldovei, Combinatul de vinuri din Cricova și alte companii de stat de succes. În plus, potrivit experților, contrar declarațiilor autorităților, majoritatea aeroporturilor din Europa aparțin fie municipalităților, fie statului.

Ion Munteanu