Moldova a fost înscrisă la "euroroentgen"

În Republica Moldova au loc evenimente "istorice" unul după altul. La început, un eveniment "istoric" a avut loc pe 3 martie, cînd Chișinăul a cerut aderarea la UE. Apoi, un alt "momentul istoric" (definiția Prim-ministrului Natalia Gavrilița) s-a întîmplat pe 11 aprilie, cînd Republica Moldova a primit chestionarul din partea Comisiei Europene pentru aderarea la Uniunea Europeană. Următorul eveniment "istoric" va avea loc probabil atunci cînd Chișinăul îl va completa și îl va transmite Bruxelles-ului.

Autoritățile moldovenești vor face acest lucru cît mai curînd posibil – în termen de o lună, deși, de exemplu, Bosniei și Herțegovina i-a luat mai mult de un an pentru a completa chestionarul. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a publicat deja o notă informativă intitulată "10 pași pentru aderarea la UE...", subliniind că Republica Moldova a făcut deja doi dintre ei (depunerea cererii și primirea chestionarului). Au mai rămas doar 8 pași și "toate statele membre și țara-candidat semnează și ratifică Tratatul de aderare. Țara devine membră a UE" (pasul 10). Cu toate acestea, acești opt pași, cel mai probabil, se pot întinde pe parcursul a mai multor ani.

"Radiografia" Moldovei

Luni, 11 aprilie, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, a primit la Luxemburg, din partea Comisarului European pentru Vecinătate și Extindere, Oliver Varhelyi, chestionarul privind cererea de aderare la UE. Un chestionar similar a fost înmînat și ministrului Afacerilor Externe al Georgiei, Ilia Darchiashvili (Moldova și Georgia au solicitat în același timp aderarea la Uniunea Europeană).

Ceea ce pentru Uniunea Europeană, în principiu, este o procedură standard - țara candidat depune o cerere de aderare, iar ca răspuns i se transmite o listă de întrebări, în funcție de răspunsurile la care este determinată disponibilitatea sa reală de a adera în viitor la UE – pentru Chișinău este un mare eveniment. "Răspunsurile pe care le vom oferi întrebărilor din acest chestionar vor reprezenta radiografia situației noastre de moment, aratînd cît sîntem de pregătiți pentru aderarea la Uniunea Europeană și, în același timp, ne vor indica unde trebuie să depunem eforturi suplimentare", a scris Nicu Popescu pe Facebook.

Ministrul de Externe, de asemenea, a spus că, după primirea chestionarului, pentru Ministerul Afacerilor Externe și alte agenții guvernamentale urmează "cîteva săptămîni de muncă intensivă." Această declarație a șefului diplomației moldovenești a provocat inițial surpriză, deoarece Bruxelles-ul acordă de obicei trei luni pentru a completa chestionarul. Iar unele statele solicitante (aceeași Bosnia și Herțegovina) nu s-au încadrat în acest termen: chestionarul conține întotdeauna multe întrebări. Chestionarul croat, de exemplu, conținea 4 560 de întrebări, cel muntenegrean - 2 178.

Dar, după cum s-a dovedit, pentru Moldova și Georgia a fost prevăzut un "regim light". Chestionarele lor au 40 de pagini și conțin 369 de întrebări. Prin urmare, Chișinăul și Tbilisi ar putea foarte bine să se încadreze în cele "cîteva săptămîni" declarate. Cu toate acestea, aceasta este doar prima parte a chestionarului, care conține criterii politice și economice. A doua parte a chestionarului pentru evaluarea conformității legislației interne a țărilor solicitante cu actele juridice ale Uniunii Europene urmează să fie transmisă în viitorul apropiat.

Chișinăul va completa chestionarul, ce urmează?

În ciuda faptului că Ucraina, urmată de Moldova și Georgia, a cerut să fie primită în Uniunea Europeană în cadrul unei proceduri accelerate, Bruxelles-ul a precizat imediat că nu există regimuri-express și nu vor exista. Prin urmare, Kiev, Chișinău și Tbilisi trec acum niște proceduri standard care sînt folosite de cîteva decenii.

Acum, de exemplu, după depunerea cererii de aderare, a început așa-numita "etapă de evaluare". Ea începe cu faptul că solicitantul primește un chestionar pe care trebuie să-l completeze, care determină pregătirea politică, economică și administrativă a țării pentru aderare. Scopul chestionarului este de a determina dacă merită acordat solicitantului statutul de candidat la UE și de început cu acesta negocierile de aderare sau el încă nu este pregătit pentru acest lucru.

În timpul procesării chestionarului, solicitantul poate primi întrebări suplimentare pentru a clarifica anumite puncte. Principalele teme ale întrebărilor din partea UE sînt Protecția Drepturilor Omului (iar cu aceasta, judecînd după ultimele proiecte de legi adoptate de majoritatea parlamentară, există anumite probleme în Moldova), desfășurarea reformelor, oportunitățile instituționale și administrative, agricultura, concurența, achizițiile publice, educația etc.

În plus, potrivit agenției georgiene de știri Netgazeti, chestionarul este de bază, dar nu este unicul instrument pentru evaluarea pregătirii țării. Se ia în considerare și opinia experților, se organizează consultări cu reprezentanții societății civile, organizațiile internaționale și alte părți interesate.

După primirea și studierea chestionarului completat, Comisia Europeană trebuie să prezinte o evaluare a statului-solicitant și să recomande sau să nu recomande Consiliului Europei să acorde statutul de țară-candidat și să înceapă negocierile de aderare. Dacă solicitantul nu îndeplinește toate cerințele UE, Comisia Europeană indică în evaluarea sa problemele și reformele specifice care trebuie efectuate pentru aderare. Dacă chestionarul a primit o evaluare pozitivă și solicitantul a primit în cele din urmă statutul de țară candidat, începe etapa cea mai grea și responsabilă - etapa negocierilor de aderare. Viteza lor depinde de viteza reformelor.

De exemplu, Muntenegru a primit statutul de țară-candidat în 2010, negocierile de aderare au început în 2012, au trecut zece ani și încă nu este membru al UE. Iar cu Macedonia de Nord, care a primit statutul de candidat la aderare în 2005, negocierile au început, în general, abia în 2020.

Deci, dacă Moldova, Georgia și Ucraina vor primi statutul de candidați la aderarea la UE în iunie, cînd urmează să aibă loc ședința Consiliului European, acest lucru nu înseamnă că în "perioada unui mandat", așa cum a spus prim-ministrul Natalia Gavriliță, cu ei vor începe negocierile privind aderarea la Uniunea Europeană, ca să nu mai vorbim de aderarea în sine la comunitate.

Desigur, noi nu sîntem pregătiți, dar dacă...?

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, consideră că Republica Moldova are trei opțiuni de desfășurare a evenimentelor după evaluarea de către Comisia Europeană a chestionarului completat de Chișinău: Moldova este pregătită să devină candidat, țara poate deveni candidat dacă îndeplinește anumite condiții sau comisia nu va da un răspuns, "ceea ce înseamnă că țara trebuie să continue să lucreze".

De care dintre aceste opțiuni va avea parte Moldova, vom afla după reuniunea Consiliului European din 24-25 iunie. Prim-ministrul Gavrilița, de exemplu, recunoaște că Republica Moldova are cîteva puncte vulnerabile care ne pot împiedica să obținem statutul de țară candidat în acest an. În primul rînd, este vorba despre sectorul justiției și lipsa unei economii puternice.

"Este vorba despre reformarea sistemului justiției, combaterea corupției, reformarea instituțiilor statului, creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile statului, asigurarea libertății concurenței pe piață, funcționarea economiei, cîștigarea încrederii investitorilor. Este vorba despre acele reforme despre care vorbim de ani de zile", a declarat Natalia Gavriliță la TV8.

Cu toate acestea, șefa instituției executive este optimistă. "Nu știu dacă este realist să aderăm în perioada unui mandat, dar vedem cum ceea ce ni se părea imposibil acum cîteva luni, înaintează acum într-un ritm accelerat", a spus ea.

În principiu, toate succesele în privința integrării europene atît a Chișinăului, cît și a Kievului, și a Tbilisi, sînt într-adevăr strîns legate de cuvîntul "imposibil" și s-au întîmplat în principal din cauza evenimentelor din Ucraina. Așa s-a întîmplat și în 2014, cînd după Maidanul de la Kiev, Bruxelles, așa cum a spus președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a semnalat Rusiei că va elibera fostele republici sovietice din sfera de influență a Moscovei și le va atrage pe orbita sa. Drept urmare, Moldova, Georgia și Ucraina au primit un regim fără vize și un acord de asociere cu Uniunea Europeană, deși oficialii de la Bruxelles au recunoscut că aceste țări nu erau încă pregătite pentru acest lucru. Așa se întîmplă și acum. În orice caz, Kiev, Chișinău și Tbilisi vor cu adevărat să creadă acest lucru.

"Scepticii vor spune că Balcanii de Vest au o perspectivă europeană încă din 2003, cînd UE a promis statelor de acolo să stabilizeze regiunea postbelică, iar în acest timp doar Croația, care a început mișcarea înaintea tuturor, a devenit membru UE. Dar nu mai urmăm calea lor. Toate aceste state au depus cerere de aderare după recunoașterea perspectivei lor europene. Ucraina a aplicat înainte de această recunoaștere. Și acum intenționează să sară peste o etapă și să devină imediat candidat. Aproape toate statele candidate actuale și-au lansat Acordurile de asociere în 2009-2016, adică mult mai tîrziu decît au obținut statutul de candidat, iar acordul ucrainean a intrat în vigoare în 2017 (și este implementat periodic din 2015). Adică, noi am implementat deja o parte semnificativă a reformelor. Prin urmare, calea către aderarea noastră la UE nu trebuie neapărat să dureze 20 de ani", a declarat editorul ediției ucrainene a "Adevărul European", Serghei Sidorenko.

Dar cum vor percepe o astfel de grabă a "neofiților" Balcanii de Vest, care stau răbdători la "coadă" de mai mulți ani și care puțin probabil vor fi de acord cu convingerea Kievului că "tancurile rusești au distrus deja matricea standard a acțiunilor UE", ceea ce înseamnă că Bruxelles trebuie să fie de acord cu "săritul" unor solicitanți "peste o treaptă"? Trebuie să vă reamintesc că Balcanii sînt o regiune chiar mai explozivă decît regiunea Mării Negre.

Georgia, recunoscută de oficialii europeni drept lider printre statele programului Parteneriatului Estic în promovarea reformelor europene, este mult mai realistă în ceea ce privește perspectivele sale europene. Vano Chkhikvadze, managerul programului de integrare europeană al fundației Open Society-Georgia, a declarat pentru Эхo Кавказа că Georgia nici din punct de vedere tehnic, nici politic nu îndeplinește pe deplin cerințele înaintate candidatului la aderarea la UE.

"Dacă Georgia va primi statutul de țară-candidat, trebuie să știm că aceasta va fi o decizie pur politică, deoarece UE este conștientă de faptul că, din punctul de vedere al protecției drepturilor omului, al statului de drept, al reformei juridice, al luptei împotriva corupției, din păcate, Georgia nu îndeplinește multe cerințe astăzi", a spus Chkhikvadze.

De aceea, expertul georgian consideră că, chiar dacă Georgia, împreună cu Ucraina și Moldova, va primi statutul de candidat la UE în perioada 24-25 iunie, ea poate rămîne cu acest statut mulți ani – la fel ca Turcia sau o serie de țări balcanice.

Chișinăul înțelege și el acest lucru. Mai mult, dacă e să reieșim din cuvintele ministrului Afacerilor Externe, Nicu Popescu, structurile europene le spun trimișilor de la Chișinău cu text deschis că nu corespundem.

"Formal, mesajul Uniunii Europene a fost că nu sîntem pregătiți, dar noi nu vă reținem, dar nici nu vă oprim aspirațiile pro-europene. Odată cu transmiterea chestionarului, autoritățile moldovenești și instituțiile europene devin parteneri", a declarat Nicu Popescu la postul public de televiziune.

Cu toate acestea, acum pentru partidul de guvernămînt din Moldova, nu este atît de importantă integrarea europeană reală a țării, cît, chiar dacă politică, recunoașterea Republicii Moldova ca țară-candidat, deși cu perspective foarte vagi de aderare reală la Uniunea Europeană. Partidului Acțiune și Solidaritate îi este extrem de necesar acest lucru atît din punct de vedere al imaginii, cît și din punct de vedere al perspectivelor electorale. În orice caz, această "decizie politică" va fi prezentată societății PAS ca un mare pas spre integrarea europeană a țării.

Ucraina a declarat că a completat deja chestionarul privind obținerea statutului de candidat la UE. Georgia va face acest lucru cel tîrziu în luna mai.

Ministrul georgian de Externe, Ilia Darchiashvili, vorbind la un post de televiziune pe 15 aprilie, a declarat că în zilele următoare guvernul Georgiei va publica chestionarul cu întrebările primite din partea Uniunii Europene și într-adevăr pe 18 aprilie ea a făcut acest lucru.

Guvernul moldovean nu a făcut deocamdată nicio declarație în acest sens. Menționăm faptul că publicarea chestionarului nu este obligatorie, este o chestiune benevolă.

Xenia Florea