Inflația ca instrument de influență globală. Care este, așa dar, țara – benzinărie?

Tot mai multe companii producătoare europene decid să-și scoată investițiile din UE, pentru a porni o afacere în SUA, comunică ziarul Le Figaro.

Mass-media scrie că această transferare este cauzată de lega privind reducerea inflației, conform căreia producătorii care vor folosi tehnologii ecologice și vor activa pe teritoriul SUA vor primi subvenții generoase de la stat.

Asta cu mențiunea, că noua lege prezintă un pericol nou pentru competitivitatea întregii industrii europene, care la moment și așa a avut mult de suferit în urma crizei energetice.

«Unii văd în asta pericolul unui nou val de dezindustrializare masivă a Europei în interesul Statelor Unite. Mai ales că la legea privind reducerea inflației s-a alăturat și legea privind chip-urile, care subvenționează industria microprocesoarelor din SUA », - concluzionează materialul.

Recent, Geoffroy Roux de Bezieus, șeful Uniunii antreprenorilor francezi, a declarat că SUA beneficiază în urma conflictului din Ucraina, dat fiind că în țară prețurile la gaze și electricitate nu se schimbă, spre deosebire de Europa, unde costurile s-au majorat simțitor. În plus, companiile americane fac bani uriași din exportul resurselor energetice în Europa la prețuri majorate semnificativ. Toate acestea afectează competitivitatea producătorilor europeni și avantajează piața americană, a arătat el. Șeful uniunii crede că Europa are nevoie de măsuri pentru sprijinirea businessului, analogice legii adoptate în SUA privind reducerea inflației (IRA).

Și Josep Borrel, șeful diplomației europene, a îndemnat Washingtonul să reacționeze la temerile europenilor cu privire la prețurile înalte pentru gazele americane și actul guvernului SUA privind combaterea inflației, care pune producătorii din UE în condiții dezavantajoase și încalcă regulile comerțului.

Potrivit aprecierii experților, pierderile economiei europene în urma transferării potențiale a producerii dintr-un șir de ramuri, cum ar fi oțelul și fertilizanții, dincolo de hotarele UE, inclusiv în SUA, pot varia între €10 mlrd. și €86 mlrd./an, în afară de costul ”transferării” și construirii unor noi capacități de producere.

Raportul privind veniturile, publicat la mijlocul lui decembrie (BLS International) a arătat, că în SUA inflația anuală s-a redus, iar PIB a crescut în trimestrul trei. Poate asta însemna, că la ei totul este bine?

Mai bună ca vecina

Doctorul în economie Serghei Anureev are propriul punct de vedere. «In SUA există concepția, cum că soția Dvs. poate fi comparată sau cu Angelina Jolie, sau cu vecina. În primul caz ea pierde, în al doilea - arată mai bine. Adică, Dvs. vă aflați într-o situație mai bună ca dușmanii sau concurenții geopolitici. Dacă comparați economia Dvs. cu un ideal, alegătorul Dvs. va fi dezamăgit. Dar dacă economia Dvs. arată mai bine ca economiile din UE cu criza lor energetică, sau ca economia Chinei cu restricțiile permanente anti-covid, sau ca economia Rusiei cu OMS, alegătorul american înțelege că lucrurile nu stau chiar așa de prost, comparativ cu altele, și creșterea statistică a economiei cu 2,6% - este chiar bine».

Această creștere a economiei în trimestrul trei chiar arată destul de bine, mai ales după căderea din primul trimestru - 1,6% și al doilea - 0,6%. Iar dacă luăm indicatorii pentru 9 luni ale anului curent, reieșind din căderea produsă în trimestrele 1 și 2, atunci creșterea statistică se apropie de zero.

Pentru a. 2023 Agenția americană pentru informarea energetică prognozează o cădere a PIB cu 0,1%. Mai există și indicatorul numit PIB nominal – valoarea tuturor mărfurilor și serviciilor finale, exprimată în prețurile de piață curente. El este important, căci majoritatea americanilor au credite. Pe ei îi interesează nu indicatorii abstracți, ei vor să știe: vor avea mai mulți bani, sau mai puțini. Ei bine, PIB-ul nominal, care include o componentă inflaționistă semnificativă, nu crește mult. Dacă vom compara trimestrul trei al a. 2019 dinaintea covidului cu trimestrul trei al anului curent , vom obține o creștere de 19%. O creștere nominală bună. Dacă ne înarmăm cu indicatorii nominali, care prezintă interes pentru majoritatea americanilor îndatorați, obținem o creștere perfect normală de 6% /an. Este un indicator bun, mai ales reieșind din căderea precedentă provocată de covid.

Crede, dar verifică

Întrebarea este din care indicatori reieșim. Căci cea mai mare parte a informației statistice este orientată nu spre americani, ci spre conducătorii altor țări și spre investitorii mari, care pot veni în SUA și verifica personal dacă există această creștere economică. Conducătorii altor țări sau ai instituțiilor financiare internaționale citesc rapoartele în care figurează cifre bune, și văd că în SUA situația este ceva mai bună ca în alte țări, de aceea trebuie să fugă din capitalurile altor țări și să investească bani în SUA, care pare un fel de oază de stabilitate comparativ cu problemele existente în alte țări.

{{636752}Însă pot oare fi verificate aceste cifre ? PIB este o agregare așa de enormă de tranzacții și indicatori, că este imposibil să judeci probator: există un mic plus sau un mic minus, mai ales dacă te afli dincolo de hotarele SUA.

«De aceea, - crede doctorul în economie Serghei Anureev, - există o creștere oficială a PIB, chiar dacă Partidul democrat a desenat-o în ajunul alegerilor în Congres. Mulți analiști au vorbit despre aceea, că democrații vor pierde alegerile în Congres, dar nu a fost să fie. Senatul s-a împărțit exact în jumătate, dar cu votul vicepreședintelui a rămas al democraților. Avantajul republicanilor în Camera reprezentanților este de doar 8 voturi. De ce? Alegătorul ține minte că republicanii irosesc, da democrații – nu. Dacă luăm ultimele trei administrații democratice, inclusiv pe cea a lui Bill Clinton, Obama și Biden, în fond era politica centurilor încinse. Iar Bush-junior sau Donald Trump înseamnă «bani din elicopter», împrăștierea banilor, preponderent - oamenilor bogați. Și alegătorul înțelege, că dacă republicanii vor veni la putere, ei vor arunca cu bani, după care oricum vor veni democrații să înșurubeze piulițele. Așa a apărut echilibrul instabil al celor două partide, inclusiv grație manipulărilor statistice, prin care în primul semestru a fost marcată o cădere economică, iar pe urmă, mai aproape de alegerile în Congres, o creștere economică exact la fel, care poate fi apreciată drept un succes al administrației Biden».

Casele și automobilele ca indicator

Există oare și alți indicatori reali ai creșterii economice, în afară de PIB? Căci PIB-ul este doar un set de tranzacții financiare. Iar indicatorii reali pot fi diferiți. Spre exemplu, în trimestrul trei al a. 2022 în SUA au fost produse 462 mii de automobile. Un an mai înainte, tot în acest trimestru, - 447 mii. Numărul parcă a crescut. Însă în anul pre-covid 2019 au fost produse 623 mii de automobile, cu un sfert mai multe. În a. 2015 erau produse 1 mln 87 mii de automobile per trimestru. Iar în trimestrul doi al a. 1996 (punctul culminant al industriei auto americane ) – 1mln. 633 mii de automobile. Adică, producerea automobilelor este de 3,5 mai mică comparativ cu trimestrul a.2015. Exemplul industriei auto ne arată căderea profundă a industriei americane. La mijlocul a. 2020 cunoscuți politicieni americani spuneau că tot ce e bine pentru industria auto americană este bine pentru America. Prin parafrazare, putem spune că tot ce este rău pentru industria auto americană - este rău pentru America.

Al doilea indicator – construcția caselor. În general, sistemul GLC este una dintre pietrele de temelie ale vieții, consumului și economiei. În trimestrul trei al a.2022 a început construcția unui număr de 4 mln.373 mii de case. În trimestrul doi - 4 mln. 942 mii. În trimestrul trei a. a.2005 (punctul culminant al economiei americane ) – 6 mlm. 300 mii de case. Iar în a.1972 – 7 mln.155 per trimestru. Asta chiar dacă între anii 1972 și 2022 populația SUA a crescut cel puțin de o dată și jumătate. Deci, populația crește, economia crește, da case se construiesc mai puține. Putem presupune, că automobilele au fost exploatate mai îndelung, iar casele au devenit mai sigure, dar este o presupunere controversată.

Petrolul este motorul progresului?

Totuși, care ramură a economiei SUA este în creștere, la sigur? Pare straniu, dar e industria materiilor prime, în special a petrolului și a gazelor. În a.2-10 producerea de petrol în SUA era de 5 mln. 300 mii butoaie (adică, barili) pe zi. În a. 2019 - 13 mln. barili pe zi, apoi covidul a redus-o la 11 mln., acum se produc cca 12 mln. de barili pe zi.

Reiese, că la început America creștea pe fundalul creșterii economiei mondiale, de aceea putea vinde resursele sale. Acum, că economia mondială oscilează la limita recesiunii promise, Europa anunță trecerea energetică, adică: în locul energiei obținute din surse de hidrocarburi se trece la surse regenerabile de energie.

Și SUA au aderat la trecerea energetică, cel puțin în vorbe, dar declară o majorare a producției de petrol! Și principalul – o creștere continuă a ei. Conform Agenției informațiilor energetice, producerea petrolului crește anual cu 1-1,5 mln. barili pe zi. Asta chiar dacă în UE a fost fixată căderea oficială a exporturilor: importurile petrolului rusesc în UE a căzut la 1 mln. de barili pe zi. Da în SUA , conform prognozelor, producerea petrolului va crește în acest an la 20,2 mln. barili pe an. Și pentru anul viitor se preconizează să producă 900 mii barili pe zi. Adică, are loc excluderea Rusiei de pe piața europeană, aproape ca în oglindă.

De facto, sectorul energetic american este acum unul dintre motoarele economiei americane, în ciuda trecerii energetice. America este, într-un final, un gigant al materiilor prime. Față de Rusia se obișnuiește folosirea termenului «țară-benzinărie», dar reiese că anume corporațiile americane se află în fruntea multor sectoare de materii prime.

Înseamnă asta că trecerea energetică este un bluf? Depinde de faptul, cine va profita în urma ei. Nu trecerea energetică în sine, ci faptul cine va produce echipamente pentru această trecere energetică, costurile lor și cine va elabora aceste echipamente? Cine le va finanța? Cine le va credita? În rezultat, s-ar putea ca pe baza lor să fie făcuți mult mai mulți bani, ca din toate acțiunile giganților energetici, preocupați de transformarea corectă. De aceea cineva va obține profituri mari din speculațiile privind trecerea energetică, în timp ce nemijlocit în producere unii vor pierde, alții vor beneficia. Contează efectul speculativ în jurul acestei chestiuni.

Așa că sectorul energetic american , conform indicatorilor naturali ai situației curente, este beneficiarul principal și motorul economiei americane în întregime. Iar mineritul necesită capitaluri mari, urmează producerea echipamentelor pentru cisterne, se dezvoltă tehnologiile. Toate acestea trag după sine industria metalurgică și multe altele. Așa că toți acești indici vorbesc despre aceea, că apare întrebarea ce este mai important pentru SUA – reducerea considerabilă a producerii de automobile și case, sau creșterea semnificativă a producerii de petrol, comparativ cu situația de acum 12 ani?

Inflația poate fi bună

Se știe, că în timpul inflației scade datoria publică. Deci, inflația nu este un rău așa de mare?

Serghei Anureev comentează situația la nivel de trai, pe exemplul unei oarecare gospodării împovărate de credite: «Să zicem, că un american simplu a luat acum patru ani o ipotecă, la o rată fixă. Peste patru ani s-a produs o creștere a inflației și salariile au crescut. Și el va scăpa de ipotecă nu în 15-20 (în SUA există ipoteci pentru o perioadă de 30 de ani), ci mai devreme. De aceea dacă salariile sporesc nominal, inflația este ceva de bine pentru americanul care are credite, pentru bugetul american, a cărui datorie publică a trecut de 30 trln. de dolari și care e imposibil să fie achitată în mod clasic. Și faptul că în SUA PIB-ul nominal a crescut în trei ani cu 20%, înseamnă că veniturile nominale ale guvernului american vor crește tot cu aceste 20%. Unul dintre semnele acestui scenariu pre-inflaționist în SUA a fost acela, că administrația Biden a declarat dublarea salariului minim. Era clar că efectul inflaționist va fi unul major. Asta chiar dacă banii nu se iau din nimic. Ei ori trebuie tipăriți pentru toți, cu un efect inflaționist, ori productivitatea muncii va crește puțin. Acum însă în economia americană trei sferturi de creștere a PIB-ului nominal este inflație. De aceea gospodăriilor americane inflația le este benefică. Da, un an-doi, în care salariul tău încă nu a ajuns din urmă majorarea prețurilor, e de rău. Dar este clar că e nevoie de răbdare în acești un an-doi, căci cu actualul indice oficial al prețurilor de consum de 9%, în SUA salariul oficial a crescut cu 6%. Este un compromis între businessul mare și americanii simpli: traiul în America este greu, dar relaxarea în forma creșterii nominale și a izbăvirii treptate și lente de opresiunea ipotecară mișcă economia americană înainte».

Care este unitatea de măsură?

Încă o întrebare: în SUA există numeroase măsurări ale inflației. Dacă intrăm pe site-ul oficial al Băncii Centrale , vedem acolo nu 1-2 sau 10, ci mii de unități de măsură a prețurilor. Puteți manipula diferiți indici pentru a demonstra că inflația este înaltă, joasă sau oricare alta. Spre exemplu, Biroul analizelor economice, entitatea de bază care măsoară PIB, declară că inflația anuală, conform totalurilor trimestrului trei, a fost de 4,6%. Iar Biroul de statistică a Muncii, responsabil pentru inflația de consum, zice că inflația a fost de 9%. Da inflația industrială, spre exemplu, a fost de 15,6% în trimestrul trei, și de 22% - în trimestrul doi. Unde este adevărul?

PIB este aidoma monedei cu două fețe: producerea și consumul. Pe de o parte, economia produce ceva, pe de alta – consumă ceva. Și dacă inflația de producere în trimestrul doi a fost de 22%, iar în trei - 15,6%, în timp ce inflația de consum – 9%, ceva nu este în regulă.

Dacă aplicăm inflația industrială la creșterea nominală a economiei SUA, vedem că nu există o creștere. Și din nou ajungem la acei indicatori naturali privind automobilele și casele, care demonstrează că producerea curentă a acestor mărfuri de bază cedează mult producerii de acum 3, 10, 15 ani. Asta chiar dacă anual populația SUA crește în medie cu 1 mln. de persoane. Adică, anual pe piața muncii vin suplimentar 0,3% forțe de muncă, care parcă ar trebui să majoreze PIB. Dacă Rusia și Europa de Vest se confruntă cu o criză demografică, SUA - invers. Acolo agenda este pozitivă, situația reflectată în media arată mai bine ca în alte centre geopolitice, și asta în face pe americani să nu se neliniștească prea mult pentru viitor.

Dar dacă vorbim despre o tendință pe termen lung, atunci trumpismul, adică încercarea unei noi industrializări, a și fost răspunsul.

Declarația lui Trump privind renașterea industriei americane a fost o încercare de PR, adresată în special americanilor simpli, - crede economistul Serghei Anureev , - în realitate Trump nu și-a atins scopul. «Ce este dezindustrializarea? Asta înseamnă că multe orașe industriale , care la mijlocul sec. XX erau simbolul Americii, acum își înrăutățesc situația în folosul centrelor financiare sau comerciale. Cum ar fi, de exemplu, New York sau California, devenite principalii beneficiare ai creșterii globalizării. Dar anterior anume America periferică, trumpiană, era motorul progresului economic al SUA. Aceste scopuri au fost puse, dar nerealizate, reieșind din indicatorii naturali. Actuala administrație americană are aceleași lozinci, să vedem cum îi va reuși », - spune economistul.

Cum să faci ceva mare din ceva mic

Unul dintre elementele crizei energetice din Europa este încercarea de a atrage în SUA producerea europeană. În special, desigur, capitalul. Din operațiile financiare SUA obține profituri mult mai mari ca cele din producere. Ei știu să transforme micile schimbări din producere în cifre gigantice de circulație a capitalului.

Cum arată trecerea energetică în viziunea americanilor? Dacă luăm statistica, vedem o diferență substanțială între prețurile pentru energia electrică în SUA și UE. Conform datelor oficiale ale Agenției pentru informații energetice, în sectorul industrial al SUA prețul este de 8 cenți per kW/h, în cel locativ – 15 cenți. În Europa, electricitatea costă în medie 26 cenți per kW/h , în Germania – 33 de cenți. Și orice afacere consumatoare de energie, care acum suferă în Europa, înțelege că va fi necompetitivă cu așa diferență enormă de preț pentru electricitate. De aceea, spre exemplu, dacă în SUA în ultimii 2,5 ani inflația industrială sumară a fost de 35%, în Europa ea a fost de 68-69%. Cauza – energia electrică mai scumpă.

Economia americană are nevoie de inflație pentru a soluționa problema datoriilor. Acum această problemă nu poate fi rezolvată în varianta clasică, în care omul achită datoria din venituri. De aceea, în afară de default, unica ieșire din situație este inflația. Iar pentru a evita încă un default, SUA aranjează un cvasi-default, prin simpla inflare a propriilor angajamente.

Dar noi trebuie să înțelegem, că în principiu lumea a intrat în deceniul inflației extreme, care va fi caracteristică tuturor economiilor și la acest proces contribuie foarte mult și va contribui în continuare războiul din Ucraina.

Vladislav Bordeianu

(Va urma 21.12.2022)