În Moldova, «nonsensul juridic » devine o nouă regulă?

La sesiunea extraordinară a parlamentului, deputații au votat pentru adoptarea unui șir de proiecte de lege, însă unul dintre acestea a provocat discuții aprinse în mediul experților în drept.

În versiunea finală a Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, pe care președinta a întors-o parlamentului spre revizuire, a apărut o normă, care permite comisiei de evaluare să nu fie de acord cu unele decizii ale puterii judecătorești.

Pe acest fundal, juriștii prognozează tergiversarea procesului de verificare și imprevizibilitatea consecințelor. În plus, din spusele lor, inovațiile contravin Constituției RM și angajamentelor internaționale ale Moldovei, ele fiind un nonsens juridic și constituțional.

Pe baza experienței Ucrainei și Albaniei

De la 31 iulie parlamentul moldovenesc se află în vacanță. Sesiunea de toamnă ar fi trebuit să înceapă în septembrie, însă neașteptat deputații au fost rechemați din concedii. Ședința extraordinară a legislativului a fost convocată pe 17 august, la cererea spicherului Igor Grosu. În ajun, au avut loc ședințele comisiilor parlamentare. Conform regulamentului, dacă parlamentul nu este în sesiune ordinară, el se poate întruni în ședințe extraordinare la cererea președintelui țării, a spicherului sau a unei treimi dintre deputați.

Societatea a putut afla detalii privind ordinea de zi a neașteptatei ședințe în plen în ultimul moment. În comunicatul de presă se menționa, că «inițiativa convocării parlamentului într-o sesiune extraordinară este motivată de necesitatea examinării unor proiecte legislative de importanță social-economică și politică pentru Republica Moldova, prezentate de guvern spre examinare prioritară».

În ajunul ședinței extraordinare a devenit cunoscut, că președinta Maia Sandu a refuzat să promulge Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor , aprobată pe 31 iulie cu voturile a 55 de deputați ai Partidului acțiune și solidaritate (PAS). Aceasta prevede, că prin filtrul integrității etice și financiare vor trece cca 140 de judecători și 220 de procurori care ocupă funcții-cheie. Evaluării externe vor fi supuși candidații pentru potențialele funcții vacante, care vor învinge în concursuri către a.2025 .

Șefa statului a întors parlamentului legea spre reexaminare. Ea consideră, că comisia de evaluare trebuie să aibă dreptul de a contesta decizia Consiliului suprem al magistraturii sau a Consiliului superior al procurorilor, «care fără careva explicații plauzibile nu îndeplinesc recomandările comisiei ».

Sandu face trimitere la experiența Moldovei și a Ucrainei, care spune că evaluarea externă este însoțită de numeroase riscuri, pentru reducerea cărora e nevoie de contrabalansări legislative. Potrivit ei, nici normele actuale, nici legea propusă spre adoptare nu prevăd dreptul comisiei de evaluare să conteste decizia Consiliului suprem al magistraturii sau a Consiliului superior al procurorilor .

Președinta amintește despre practica Albaniei – o altă țară, care a realizat procedura de pre-evaluare. În acest scop, aici a fost creat un organism special, abilitat cu dreptul de a examina reclamațiile comisiei de pre-evaluare. În opinia Maiei Sandu, în Moldova un atare organism va fi în plus, dar legislația «trebuie să prevadă pentru comisia de evaluare dreptul de a contesta deciziile consiliilor și în cazul trecerii, și în cel al ne-trecerii evaluării ».

Șefa statului consideră că, cu ajutorul procedurilor de evaluare, sistemul se va putea elibera de factorul de corupție și de persoanele care încearcă să blocheze reforma. «Noi avem o lege adoptată anterior, care se referă la Curtea supremă de justiție, și avem o lege care se referă la evaluarea judecătorilor din alte instanțe. Noi am standardizat criteriile de evaluare. Evaluarea externă este foarte importantă. Doar așa ne vom putea izbăvi de judecătorii și procurorii corupți. Vedem cum în sistemul justiției unele personaje încearcă să ocolească legea și chiar să o încalce», - spune Sandu.

Comisia are carte-blache

În afară de examinarea altor proiecte din ordinea de zi a ședinței extraordinare a parlamentului, deputații au reexaminat Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, reieșind din obiecțiile exprimate de doamna președintă. O careva dezbatere pe marginea acestui document nu s-a produs. Deputații fracțiunii blocul comuniștilor și socialiștilor au boicotat ședința în semn de protest pentru ignorarea inițiativelor și propunerilor opoziției. «Nu este clar pentru ce majoritatea parlamentară PAS a convocat ședința extraordinară a parlamentului. În ordinea de zi nu există nici un proiect urgent», - au declarat reprezentanții opoziției.

Însă în versiunea finală a Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor a apărut o normă, care a provocat numeroase întrebări și un val de critici dure din partea experților și a reprezentanților comunității juridice. În opinia lor, inovațiile intră în contradicție și cu Constituția RM, și cu prevederile actelor internaționale privind drepturile și libertățile fundamentale ale domului, la care a aderat țara noastră .

Olesea Stamate, președinta comisiei drept, numiri și imunități, concretizează, că abordarea președintei cere ajustarea prevederilor legii privind evaluarea judecătorilor și procurorilor cu prevederile legii privind evaluarea judecătorilor Curții supreme de justiție conform criteriului integrității etice, care era diferit în cele două legi.

Dar comisiile de evaluare a judecătorilor și procurorilor au obținut carte-blache pentru a ocoli verdictele puterii judecătorești. Ele vor fi nevoite în continuare să țină cont de deciziile judecătorești intrate în vigoare, dar nu de toate – cu excepția celor pe care le vor considera arbitrare sau evident nerezonabile.

În perspectivă, deciziile Consiliului superior al magistraturii și cele ale Consiliului superior al procurorilor vor putea fi contestate nu doar de subiecții care urmează să fie evaluați, ci și de comisia de evaluare. Contestația poate fi depusă la Curtea supremă de justiție, unde în decurs de 30 de zile aceasta va fi examinată de un colegiu din trei judecători care au trecut evaluarea și nu au activat în această instanță înainte de 31 decembrie, 2022 .

«Liderul evident al anti-ratingului»

Dacă autoritățile insistă în continuare pe schema renovată a evaluării externe a judecătorilor și procurorilor ca singura formă posibilă de a scăpa de corupția din justiție, atunci juriștii prognozează tergiversarea procesului și imprevizibilitatea urmărilor. Reprezentanții comunității WatchDog cred că după recentele modificări ale legislației procedura de verificare a judecătorilor și procurorilor poate fi prelungită pentru un termen nedeterminat. Expertul Alexandru Bot spune că o soluție ar putea fi revizuirea urgentă a reformei.

Daniela Vidaicu, directoare de program al Ambasadei Suediei în Moldova, expertă în justiție, a evidențiat una dintre recentele modificări ale legislației privind evaluarea judecătorilor și procurorilor, ”foarte curioasă” în opinia sa. Și anume: conform recentelor amendamente, «comisia (de vetting) va putea decide la propria discreție care dintre deciziile judecătorești privind evaluarea să fie acceptate spre examinare, și care – nu ».

Vidaicu menționează, că la prima vedere este un nonsens juridic. Din spusele sale, supremația legii și statul de drept se bazează pe anumite reguli, respectarea legii și a actelor judiciare, inclusiv principiul executării deciziilor definitive și irevocabile ale instanței – acest principiu este fixat încă în dreptul roman. «În caz contrar va fi un mare haos în asigurarea relațiilor sociale și a legalității în general », - crede experta.

Ea invocă art. 120 din Constituția RM, care spune: «Respectarea sentințelor și a altor decizii judecătorești intrate în vigoare, precum și sprijinirea instanțelor în timpul procesului de judecată este obligatorie ». «Comisia de evaluare nu poate avea libertatea alegerii ce să respecte și ce –nu, dat fiind că ea acționează într-o realitate de drept reglementată și administrată cel puțin de Constituția. Sau, poate, nu? » - se întreabă reprezentanta Ambasadei Suediei.

Daniela Vidaicu își amintește cum cu 6 sau 7 ani în urmă a asistat la ședința Adunării populare din Găgăuzia, care a decis că pe teritoriul UTA Găgăuzia nu vor fi puse în aplicare deciziile instanțelor judecătorești din Moldova. «Nu știu cu ce s-a soldat această decizie, dar așa cum atunci ea îmi părea un nonsens juridic și anticonstituțional , mi se pare și în cazul comisiei de evaluare. Sau poate nonsensul juridic devine o nouă regulă, de care trebuie să ne ținem? » - scrie ea.

Mulți experți împărtășesc opinia dnei Vidaicu despre aceea că în textul legii a fost inclusă o normă dubioasă, care contravine principiilor constituționale și acordurilor internaționale ale Moldovei. Printre aceștia – Stanislav Pavlovschii, fost judecător la CEDO, Ion Diacov, ex-procurorul Chișinăului, avocatul Denis Tereșchin, bloggerul Evghenii Luchianciuc, Vadim Vieru, director de program al Asociației Promo-LEX. «Subscriu fiecărui cuvînt », - a comentat el laconic postarea Daniele Vidaicu.

Și Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale a RM, și-a exprimat nedumerirea privind noile prevederi legislative. «Mă sperie gîndul cum vor fi realizate aceste inovații juridice după schimbarea puterii politice în Moldova », - a menționat el. La discuție a participat și judecătoarea Victoria Sanduța, care crede că asemenea modificări nu trebuie să fie nepedepsite : «Eu cred că aici este loc pentru răspundere penală ».

Fostul vicepremier Victor Stepaniuc, doctor în istorie, crede că asemenea inițiative legislative trebuie să fie urmate de o reacție mai activă a societății și a forțelor politice. «Au devenit mai active atacurile asupra Constituției RM și a supremației legii. Întrebarea e dacă societatea și opoziția au destul curaj să se opună dictaturii », - scrie Stepaniuc.

Nicolae Eșanu, fost viceministru al justiției, crede că este vorba despre «o nouă aberație juridică – oferim acces la justiție, dar prevedem că organismul, acțiunile căruia au fost contestate, decide singur care decizii judecătorești le va respecta, și care – nu ». În opinia sa, dacă ar exista un rating al aberațiilor juridice, aceasta ar fi un lider evident, dat fiind că încalcă nu doar principiile de drept, dar și legile unei logici elementare.

«Într-adevăr, avem foarte puține drepturi absolute (drepturi care nu pot fi limitate). Nici dreptul de a avea acces la justiție nu este unul absolut și poate fi limitat (spre exemplu, poate fi exclus dreptul de a contesta anumite acțiuni în instanță ). Dar dacă dreptul la justiție este oferit, e de neimaginat ca autoritatea deciziei judecătorești să nu fie respectată. Și doar cel care nu numai că nu cunoaște ce este un stat de drept, dar nici nu posedă regulile elementare de logică, putea admite că poți apela la un mecanism așa de complex, pentru care se cheltuiesc resurse enorme, și într-un final poți decide să accepți sau să ignori ce a decis instanța », - a scris Eșanu pe pagina sa de pe o rețea de socializare.

Victor Surujiu