«Anume acel DNA»? Un divorț anticorupție

Reforma sistemului anticorupție, menită să divizeze împuternicirile structurilor-cheie de combatere a acestui fenomen în Moldova a ajuns în etapa finală.

Autoritățile susțin că de acum încolo organele competente vor activa în condițiile unei concurențe sănătoase și că ele nu mai vor mai avea motiv să se acuze reciproc de eficiență nesatisfăcătoare, cum era deseori în trecut. În același timp, la nivel teritorial este consolidat rolul procurorilor, sub jurisdicția cărora ajunge majoritatea dosarelor de corupție sistemică.

Experții vorbesc despre posibilele urmări negative ale reformei, și cred că Centrul național Anticorupție (CNA) devine în țară organismul principal de urmărire penală, în lipsa unei control și supravegheri eficiente. Plus la toate, ei atrag atenție utilizării «ingineriei legislative» și încălcării procedurii de adoptare a amendamentelor.

CNA se desparte de Procuratura anticorupție

La ultima ședință din sesiunea de primăvară-vară, cu votul a 55 de deputați PAS, parlamentul a adoptat în lectura a doua proiectul de lege privind introducerea modificărilor în Codul de procedură penală și Codul contravențional. Amendamentele au fost adoptate fără dezbateri, întrebări suplimentare și în lipsa opoziției, care a părăsit sala de ședințe în semn de protest.

E de menționat, că zile numărate înainte de votare, pe 26 iulie, proiectul de lege a fost completat cu amendamentele propuse de deputatul PAS Igor Chiriac. Acestea prevăd delimitarea competențelor Procuratura anticorupție și CNA. Procuratura va investiga corupția majoră, iar CNA – corupția sistemică.

Infracțiunile comise de anumiți subiecți, cum ar fi președintele țării, deputații, miniștrii, judecătorii , procurorii, ofițerii CNA, angajații Serviciului Informații și Securitate, membrii Consiliului suprem al magistraturii, Consiliului superior al procurorilor, conducătorii unui șir de instituții publice, vor ajunge la procuratură indiferent de suma mitei sau a prejudiciului.

În plus, Procuratura anticorupție va investiga orice infracțiune, dacă suma mitei depășește 6 mii de unități convenționale (300 mii de lei sau cca 150 mii de euro respectiv), precum și unele cazuri de trafic de influență și finanțare ilegală a partidelor politice.

Dosarele privind schemele de corupție în instituțiile publice, ministere, spitale, universități, vamă, primării și administrații locale nu vor ajunge sub jurisdicția procuraturii specializate. Această direcție va reveni procurorilor de nivel teritorial.

«Procuratura anticorupție va deveni acel DNA (Departamentul național anticorupție în România – nota red.), care se va ocupa doar de corupția mare și dosarele mari de corupție. Aceasta nu se va adresa în instanță pentru a reprezenta cazuri mici cu sume minore sau episoade puțin importante, cum era mai înainte. Iar cei din CNA trebuie să combată corupția sistemică și deja în interacțiune cu procuratura orășenească, raională, etc.», - așa a explicat spicherul parlamentului Igor Grosu esența acestor amendamente.

De facto, amendamentele înseamnă despărțirea CNA de Procuratura anticorupție, care nu va mai purta răspundere pentru conducerea anchetei penale în cazurile de corupție mică și medie, pregătite de CNA. Asta o vor face procurorii din procuraturile teritoriale. Autorii proiectului menționează, că astfel procuratura se va axa pe propriile dosare de corupție de dimensiuni mari, fără ca ambele instituții să aibă motiv de a se acuza reciproc de performanță insuficientă.

Anterior, Iulian Rusu, șeful CNA, s-a arătat de multe ori nemulțumit de eficiența conlucrării cu procurorii și a declarat, că Procuratura anticorupție blochează investigațiile lor. Declarații analogice au făcut în adresa CNA și Veronica Dragalin, șefa Procuraturii anticorupție. Reformatorii cred că această situație nu va mai exista după adoptarea amendamentelor, și autoritățile vor putea aprecia obiectiv care instituții muncesc eficient, și care – nu.

Olesea Stamate, președinta comisiei parlamentare juridică, numiri și imunități, a anunțat că între prima și a doua lectură au avut loc consultări cu societatea civilă și reprezentanții organelor care aplică normele de procedură penală. Din spusele ei, la pregătirea documentului pentru votul final s-a ținut cont de comentariile și opiniile comunității de experți. Ea a menționat, că amendamentele reies din angajamentele Moldovei față de UE și FMI.

«Rezultatele vor fi cerute de la noi»

Reforma a fost criticată de Procuratura anticorupție, care zice că nu este vorba despre modelul DNA – amendamentele nu au scopul consolidării acestei instituții. În prezent ea are în lucru peste o mie de dosare. Cca 600 se află la etapa urmăririi penale, restul deja le examinează instanța de judecată. Cei din instituție se tem, că după reformă aceasta nu va mai fi actuală, în gestiunea ei fiind doar 100 de cazuri, în timp ce altă procuratură specializată – cea de combatere a crimei organizate și cazuri speciale – are peste 3000 de cazuri.

«Vre-o 500 de dosare vor fi luate de la Procuratura anticorupție și trimise procurorilor care nu au experiență de investigare a unor asemenea cazuri și-s supraîncărcați cu investigarea omorurilor, violurilor, jafurilor», - se menționează în declarația instituției, publicate după adoptarea în lectură finală a proiectului de lege. În ea se spune, că printre altele, de investigarea schemelor privind delapidarea sumei de 2 mln. de lei din bugetul public se vor ocupa procurori care nu au experiență în gestionarea unor cazuri așa de complicate.

«În rezultatul acestor schimbări, lupta cu corupția sistemică, care afectează viața de zi cu zi a cetățenilor, va fi ineficientă», - conchide Procuratura anticorupție. Autorii declarației adaugă, că «o atare schimbare serioasă a legislației necesită organizarea unor consultații publice, obținerea avizelor oficiale de la toate departamentele interesate. Aceste principii nu au fost respectate, iar amendamentul încalcă tehnica legislativă ».

În același timp, fără a sprijini despărțirea de CNA, Procuratura anticorupție este de acord cu revizuirea competențelor din contul izbăvirii de dosarele nesemnificative. În anul trecut din cele 147 de persoane condamnate în dosarele, în care acuzarea a fost susținută de această instituție, doar 12% au fost private de libertate. În opinia instituției, acest lucru reflectă faptul, că dosarele ajunse în instanță în mare parte țin de infracțiuni mai puțin grave, pentru care legea permite privarea condiționată de libertate.

«Resursele noastre, adică timpul procurorilor și a ofițerilor CNA, trebuie să fie consacrate cazurilor în care există perspectiva depistării persoanelor care au comis infracțiuni de corupție la nivel înalt. În care cei care se fac vinovați vor fi condamnați la ani de pușcărie, iar noi vom avea posibilitatea să sechestrăm milioane și miliarde de lei», - apunea anterior Veronica Dragalin, șefa Procuraturii anticorupție.

Potrivit ei, azi realitatea este că legea obligă autoritățile anticorupție să investigheze sute de alte cazuri, mult mai mărunte. Din această cauză în lupta cu corupții suspuși ele nu pot utiliza toate resursele necesare, căci acestea pur și simplu nu ajung. «Anume de aceea trebuie să ne axăm pe dosarele penale de rezonanță, care țin de corupția de nivel înalt și de cea sistemică», - crede Dragalin.

În opinia sa, optimă era versiunea precedentă a proiectului de lege privind revizuirea competențelor organismelor anticorupție, care ar fi redus volumul total al dosarelor penale cu 23%. Atunci procurorii s-ar fi putut concentra pe investigarea infracțiunilor complexe de corupție, așa cum era anterior. Procuratura specializată pune la îndoială eficiența actualei versiuni a reformei.

«Noi vorbim despre poziția Procuraturii anticorupție. Asta nu înseamnă, că nu există alte opinii. Înțeleg, că alte instituții publice pot avea alte argumente – și dintr-o parte, și din alta. Dar vreau să fie absolut clară poziția Procuraturii anticorupție. Știm prea bine, că rezultatele vor fi cerute de la noi. Peste un an, doi, trei etc.», - spune Dragalin.

Ca răspuns la criticile tot mai serioase, deputata PAS Olesea Stamate a venit cu explicații și a menționat, că «o instituție puternică înseamnă o instituție strict direcționată cu competențe și instrumente clare, care îi permit să realizeze aceste competențe». «Procuratura anticorupție va avea destule cazuri de investigat, dorință de ar fi. Toate celelalte cazuri vor merge la CNA, or ele nu reprezintă cazuri de corupție mare», - a subliniat Stamate pe pagina sa de pe o rețea de socializare.

Da Igor Grosu în general i-a recomandat Procuraturii anticorupție să se axeze pe lupta cu marii corupți, nu pe activitatea politică. «De politică ne ocupăm noi. Vă rog să vă concentrați asupra cazurilor de corupție la nivel înalt. Procuratura anticorupție are o reacție excesivă. În timp ce noi discutăm despre valoarea mitei, cineva probabil ia mită, și noi așteptăm rezultate de la procuratură” , - a declarat președintele parlamentului. .

În același timp, Olesea Stamate spune că decizii pe placul tuturor nu există, însă în rezultatul consultărilor în timpul discuțiilor pe marginea proiectului de lege a fost atins un compromis. De aceea, potrivit ei, nu este clar de ce este neliniștită acum Procuratura anticorupție. Deputata menționează, că instituția insistă pe extinderea competențelor privind infracțiunile care fac obiectul cercetării, dar acest lucru este inadmisibil acum, în condițiile actuale .

«Opriți-o pe succesoarea lui Serioja Sîrbu »

Nedumerirea privind reforma și-au exprimat-o și unii experți. Valeriu Pașa, director executiv WatchDog, a făcut p declarație dură în adresa Olesei Stamate din cauza amendamentelor privind delimitarea competențelor instituțiilor anticorupție. «Ea vrea să o facă pe Dragalin să tacă, și să extindă competențele CNA. Opriți-o pe succesoarea lui Serioja Sîrbu », - a declarat Pașa. În opinia sa, partidul guvernant aplică aceleași metode din umbră, ca și guvernele anterioare.

«Da, eu o acuz pe Olesea Stamate de faptul că ea lucrează în interesul bandiților lui Plahotniuc. Și o face prin aceleași metode – prin ingineria legislativă, prezentată publicului drept „reforme“, ambalată într-o terminologie complicată, semnată de un deputat naiv, care se pare că nu știe pe ce lume se află. Exact stilul lui Sîrbu, Candu, Apolschi și compania», - a scris Valeriu Pașa pe o rețea e socializare. În opinia sa, era evident că acest amendament scandalos va trece fără audieri publice.

Expertul WatchDog Alexandr Bot are îndoieli că «amendamentele lui Chiriac» pot fi examinate concomitent cu proiectul amplu de modificare a legislației procesual –penale, asta fiind o încălcare a procedurii. Din spusele sale, amendamente la un proiect de lege pentru lectura a doua pot fi introduse în decurs de 10 zile după adoptarea acestuia în primă lectură. Însă în primă lectură el a fost votat la 23 iunie, iar deputatul Igor Chiriac și-a înregistrat amendamentele doar la 26 iulie.

Expertul atenționează, că la discutarea și examinarea proiectului în primă lectură nu au fost făcute propuneri privind reformarea sau reorganizarea sistemului anticorupție. Mai mult, așa cum se cuvine, proiectul de lege a trecut prin consultări publice, iar organismele competente și experții au pregătit numeroase propuneri pentru îmbunătățirea proiectului. Dar amendamentele introduse în ultimul moment nu au trecut prin această procedură.

Cei de la WatchDog amintesc, că în aprilie, 2023 parlamentul a adoptat legea, care stabilește competențele Procuraturii anticorupție și ale CNA în investigarea cazurilor de corupție la nivel înalt. Această lege intră în vigoare în august,2023. În rezultat, în opinia expertului, «nu este clar scopul amendamentelor propuse de Chiriac și se pare că ele-s îndreptate spre anularea efectului legii deja adoptate, prin limitarea competențelor Procuraturii anticorupție în investigarea cazurilor de corupție».

Alexandr Bot crede că adoptarea acestor amendamente poate avea urmări negative, dat fiind că CNA va deveni principala autoritate de urmărire penală în țară, asupra căreia nu va exista un control și o supraveghere eficientă. Din spusele lui «revizuirea reformei judiciare ridică semne de întrebare privind continuitatea și transparența ei», și în același timp amendamentele pot «slăbi lupta cu corupția și rolul Procuraturii anticorupție ». În acest context, modificările nu corespund obiectivelor Strategiei privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025.

Un șir de experți menționează, că primele rezultate de rezonanță ale activității Procuraturii anticorupție vor apare dacă instituția își va efectua acțiunile de investigare independent de alte structuri ale statului.

În cazul corupției majore, responsabilitatea, competențele, resursele ar trebui să fie proporționale și direcționate către procuratura specializată. În opinia lor, instituția trebuie să aibă anchetatori, ofițeri de urmărire penală și specialiști proprii, nu persoane delegate din CNA.În opinia acestora, instituția ar trebui să aibă proprii anchetatori, ofițeri de urmărire penală și specialiști, și nu persoane detașate din CNAC.

Acest lucru va permite responsabilitatea pentru un mandat bine definit, ocolind dublarea competențelor și interdependențe

În plus, pentru a spori eficiența activității sistemului anticorupție, experții propun consolidarea procuraturilor teritoriale, pentru ca în cazul în care Procuratura anticorupție va avea nevoie de oameni noi, ea să poată atrage specialiștii deja formați în teritoriu.

Victor Surujiu

În scurt timp, pe Noi.md puteți citi continuarea temei despre noile atribuții ale Procuraturii anticorupție