Combaterea corupției – «din nou nota doi»?

Reformarea justiției și depășirea crizei în sectorul justiției au fost printre prioritățile de bază ale guvernării. Dar ratingurile structurilor internaționale dezamăgesc în continuare: conform lor, Moldova este corigentă în multe privințe.

De-a lungul anilor, autoritățile au îndeplinit doar o treime din cele 18 recomandări, iar în anul din urmă – doar una și aceea parțial, privind formarea practicii de lipsire de imunitatea parlamentară. În rest – progresele lipsesc. Din februarie, 2022 Moldova nu a mai îndeplinit plenar nici măcar o singură recomandare nouă.

Ultimul raport al Grupului de state pentru lupta cu corupția (GRECO) include Moldove în numărul puținelor țări care «în continuare au un nivel global nesatisfăcător de îndeplinire a recomandărilor ». Acest organism competent verifică cu regularitate eforturile autorităților de contracarare a corupției printre deputați, judecători și procurori. În opinia lui, unele modificări legislative au un impact negativ asupra reformei și chiar pot reduce la zero realizările existente.

Șase țări, inclusiv Moldova, au obținut «insuficient»

GRECO – organizație internațională, creată de Consiliul Europei în a.1999. Scopul ei principal este să ajute țările participante în confruntarea lor cu manifestările corupției, în special în eșaloanele superioare ale puterii și în justiție. GRECO stabilește standardele anticorupție, și controlează în ce măsură practica națională corespunde acestor standarde. Calitatea de membru nu se limitează la Europa, i s-au alăturat SUA și Kazahstan.

În linii mari, GRECO constă din 49 de țări, inclusiv Moldova, din iunie, 2001. În această perioadă, experții organizației au prezentat patru rapoarte privind situația în Moldova, și fiecare conținea recomandări. Cel mai recent a fost prezentat în a.2016. În perioada care s-a scurs au fost prezentate mai multe rapoarte, care evaluează eforturile autorităților privind combaterea corupției.

Grupul de evaluare GRECO a vizitat Moldova în mod repetat, inclusiv foarte recent. A avut loc un șir de interviuri cu reprezentanții societății civile, ai mediului academic, ai instituțiilor publice și ai organelor de drept. Pentru a lua cunoștință de opiniile privind eficiența reformelor, delegația a comunicat cu experții Transparency International Moldova, ai Centrului de analiză și prevenire a corupției, ai Centrului de resurse juridice din Moldova, au Asociației «Comunitatea Internet», ai Institutului pentru Politici Europene și Reforme.

În recentul lor raport, experții GRECO amintesc, că la finele anului trecut nouă țări au demonstrat indici extrem de nesatisfăcători conform totalurilor rundei a patra de evaluare. Cauza – nivelul redus de implementare a recomandărilor GRECO privind deputații, judecătorii și procurorii. Este vorba despre Armenia, Bosnia și Herțegovina, Danemarca, Ungaria, Moldova, Polonia, România, Turcia și Ucraina.

După care, în luni numărate, guvernele unor țări au luat măsuri pentru a îmbunătăți situația. În rapoartele din a. 2023 GRECO a concluzionat, că Armenia, Ungaria, România și Ucraina au îndeplinit recomandările. Dar un șir de țări, inclusiv Moldova, «au în continuare un nivel global nesatisfăcător ». În cadrul rundei a patra, evaluarea va continua doar pentru șase țări notate cu «insuficient»: Bosnia și Herțegovina, Cehia, Danemarca, Moldova , Polonia și Turcia.

Anterior, în raportul din 19 mai, GRECO a ajuns la concluzia că din 18 recomandări Moldova a îndeplinit plenar doar 6 (33%). Dintre cele rămase, 10 au fost îndeplinite parțial (55,5%), iar două au rămas neîndeplinite (11%). Asta în timp ce în ultimul an autoritățile au îndeplinit doar una dintre recomandări, și aceea parțial – privind formarea practicii de lipsire de imunitatea parlamentară. Astfel, de la raportul intermediar anterior (februarie, 2022) Moldova nu a îndeplinit în totalitate nici măcar o singură recomandare nouă. Ca urmare, experții Consiliului Europei vorbesc despre nivelul redus al eforturilor și lipsa progreselor privind recomandările rămase, situația generală fiind apreciată ca nesatisfăcătoare.

Cine figurează printre liderii ratingului anticorupție? Conform stării de la finele anului trecut, Finlanda și Norvegia au fost unicele două țări, care au îndeplinit absolut toate recomandările privind deputații, judecătorii și procurorii. Lituania «a îndeplinit» plenar 92% dintre recomandări, fiind urmată de Albania (90%), Marea Britanie (88%), Bulgaria(84%), Letonia (81%) și San Marino (77%).

Ce nemulțumește GRECO?

În cazul Moldovei, majoritatea pretențiilor țin de contracararea corupției în eșaloanele superioare ale puterii, în special în parlament. Deputații nu se grăbesc să implementeze cerințele anticorupție, îndreptate spre prevenirea acestui fenomen și combaterea lui în propriul mediu. În afară de practica parlamentară de lipsire de imunitate, aplicată opoziției, progrese în implementarea recomandărilor practic nu există.

Codul de conduită al parlamentarilor, care include reguli pentru diferite situații cu conflict de interese și interacțiune cu terți/lobbyști, care vor să influențeze procesul legislativ, încă mai urmează a fi adoptat. Experții au menționat, că autoritățile au anunțat încă în martie, 2022 despre crearea unui grup de lucru pentru elaborarea documentului, dar de atunci nu au mai existat informații despre el.

Un bloc aparte de pretenții ține de procesul legislativ. În opinia experților, e nevoie de eforturi mai mari pentru renovarea site-ului web al parlamentului, pentru ca el să devină mai informativ și mai comod în utilizare. Site-ul trebuie să conțină informații detaliate despre proiectele de legi și interacțiunea cu alte instituții, dar și cu societatea civilă. Este vorba despre desfășurarea unor consultări constructive privind inițiativele promovate, și despre asigurarea unei atenții cuvenite în raport cu opinia publică.

Mecanismele de control, cu ajutorul cărora trebuie să fie verificată onestitatea persoanelor suspuse, funcționează superficial. Organizația internațională a ajuns la concluzia că autoritățile nu-s interesate ca Agenția Națională de Integritate să fie mai eficientă sau cel puțin să activeze din plin. Deja de mult timp ea duce lipsă de personal și are nevoie de o strategie instituțională.

În raport cu sistemul judiciar, GRECO menționează un șir de schimbări, printre care scoaterea ministrului justiției și a procurorului general din componența Consiliului superior al magistraturii (CSM), ceea ce este un pas important în sporirea independenței justiției. În plus, au fost stabilite criteriile de selectare a judecătorilor și membrilor CSM, introdusă în lege obligativitatea CSM de a-și motiva toate deciziile. A fost apreciată pozitiv și adoptarea deciziilor motivate în problemele disciplinare și unele modificări de procedură privind tragerea la răspundere a judecătorilor.

În același timp se menționează, că anumite acțiuni ale autorităților influențează negativ realizarea unor recomandări neîndeplinite și chiar pot reduce la zero realizările obținute anterior. GRECO menționează în acest context procesul verificării prealabile a candidaților în CSM și verificările propuse pentru anumite categorii de judecători, asupra unor aspecte ale cărora s-au acumulat numeroase întrebări.

O altă decizie a autorităților, care a fost evaluată negativ de experții internaționali în sfera combaterii corupției, a fost consolidarea rolului ministrului justiției în convocarea adunării generale a judecătorilor. Amintim, că această inițiativă a fost prezentată în martie, 2023 de Olesea Stamate, președinta comisiei parlamentare drept, numiri și imunități. Ministrului i s-a acordat dreptul de a convoca, în anumite condiții (inclusiv în lipsa cvorumului), adunarea generală a judecătorilor sau procurorilor

Drept răspuns la această inițiativă, experții naționali, reprezentanții procuraturii și ai sistemului judiciar au declarat că este o intervenție în activitatea organelor de autoadministrare și o încălcare a principiului separării puterilor. Cei de la Ministerul justiției au replicat, că este vorba «doar despre situații extreme, cazuri excepționale, în care adunările nu pot fi convocate ». Potrivit Veronicăi Mihailov-Moraru, ministra justiției , «este o problemă organizatorică, nu o intervenție ».

Și în ce privește procuratura, nivelul de îndeplinire a recomandărilor este nesatisfăcător. Ministra justiției și președintele CSM încă mai fac parte din Consiliul superior al procurorilor, chiar dacă chestiunea excluderii lor a fost discutată de nenumărate ori. Practica actuală, în opinia experților, creează un spațiu extrem de vast pentru imixtiunea reprezentanților puterii executive în activitatea procurorilor.

Cu ceva timp în urmă, pe 20 iulie, parlamentul a adoptat proiectul amendamentelor privind revizuirea și consolidarea cadrului legal în raport cu răspunderea disciplinară a procurorilor, precum și modificarea componenței Consiliului superior al procurorilor. Din el, treptat, vor fi eliminați membrii din oficiu – procurorul general, ministrul justiției și avocatul poporului. Însă dacă pentru procurorul general și pentru ombudsman noua regulă va intra în vigoare la 1 ianuarie, 2024, pentru ministrul justiției, față de aflarea căruia în componența organului de autoadministrare a procurorilor au existat cele mai multe întrebări – doar la 1 ianuarie, 2026.

Conform modificărilor, inspecția procurorilor, care este o subdiviziune a Procuraturii generale, va fi trecută în subordinea Consiliului superior al procurorilor. Dacă azi ea numără 6 inspectori, pe viitor va avea 9. Inspecția va avea «autonomia funcțională» necesară examinării independente a chestiunilor ce țin de încălcările disciplinare. Două colegii – de selectare și de apreciere a activității procurorilor – vor fi comasate în una singură, care va dispune de «instrumente suplimentare pentru verificarea integrități financiare și respectării normelor etice ». Aceste amendamente mai urmează să fie evaluate de GRECO.

«Avem întîrzieri grave»

Deocamdată, instituțiile statului trebuie să-și sporească activitatea și să realizeze recomandările, în privința cărora progresul lipsește sau este insuficient. GRECO îndeamnă autoritățile Republicii Moldova să prezinte un raport privind implementarea recomandărilor neîndeplinite nu mai tîrziu de 31 martie, 2024 .

Ex-premierul Ion Chicu atrage atenția, că instituțiile responsabile din Moldova deja demult timp ignoră multe cerințe ale unor structuri internaționale cum este GRECO. Potrivit lui, spre exemplu, ministrul justiției face parte în continuare din Consiliul superior al procurorilor și influențează deschis luarea unor sau altor decizii, iar scoaterea sa din componența consiliului este mereu tergiversată. Chicu a citat fragmente din recenta rezoluție a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind Moldova, în care se spune că participarea ministrului justiției în activitatea CSP contravine recomandărilor GRECO.

În opinia sociologului Doru Petruți, director general al Institutului de marketing și sondaje IMAS, una dintre cele mai importante problem interne, căreia în prezent nu i se acordă destulă atenție, este ineficiența reformei judiciare și a combaterii corupției în sectorul dat. El crede că în Moldova nu se vorbește deschis despre lucrurile importante în interiorul țării, inclusiv nu a existat o discuție publică pe marginea raportului GRECO și a recomandărilor pe care le conține acesta și care un timp îndelungat nu se îndeplinesc, precum și a altor chestiuni importante.

Ex-premierul Vlad Filat accentuează performanța redusă a Moldovei comparativ cu alte țări europene în ratingurile structurilor internaționale. El menționează și raportul GRECO, dar și ratingurile Freedom House, Indicele libertății economie, recomandările Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei. «Aceasta este realitatea Republicii Moldova, și nu cea din globul de cristal al Maiei Sandu...», - a scris Filat pe o rețea de socializare.

Dinu Plîngău, președintele Platformei DA , spune că plus la evenimentele simbolice, cum ar fi adunarea «Moldova europeană» sau Summit-ul Comunității Politice Europene, autoritățile Moldovei trebuie să se concentreze pe soluționarea problemelor reale ale cetățenilor și pe transformările din domeniul justiției. Deoarece incapacitatea de a reforma justiția umbrește toate aceste evenimente, fapt despre care vorbește și raportul Grupului de state pentru lupta cu corupția.

«Avem cel mai recent raport GRECO, și în acest caz autoritățile nu mai pot acuza opoziție de obiecțiile critice din partea GRECO. Raportul arată că noi eșuăm la mai multe capitole , avem întîrzieri foarte grave. Asta înseamnă că noi trebuie să facem ca procesele să fie mai transparente, căci există critici facă de modul de adoptare a legilor în parlament. Eu aș mai adăuga și modul în care au fost desemnate persoanele în funcțiile înalte din sistemul justiției», - subliniază Plîngău.

Victor Surujiu