În culisele CNA: Ce se întîmplă în sistemul anticorupție?

Pe parcursul ultimelor luni autoritățile au luat măsuri pentru completarea șirului de vacanțe în instituțiile-cheie din sectorul justiției și a sistemului de aplicare a legii.

Printre acestea – fotoliul de șef al Centrului Național Anticorupție (CNA), eliberat în urma demisiei neașteptate a lui Iulian Rusu, mandatul căruia urma să expire în a. 2027. Imediat după demisie, care a coincis cu campania alegerilor generale locale, el a dispărut din spațiul public și a preferat să nu publice motivele deciziei sale.

Noul șef al CNA a devenit Alexandr Pînzari, care anterior ocupa funcția de director adjunct. Zilele trecute, pe 7 decembrie, șefa statului a semnat decretul privind includerea lui Pînzari în componența Comisiei pentru integrarea europeană. În cel mai apropiat timp, el va avea doi adjuncți, numiți de parlament la propunerea directorului pentru perioada mandatului acestuia.

Experții și comentatorii se întreabă ce se petrece în sistemul anticorupție și de ce autoritățile permit lipsa transparenței în asemenea chestiuni. Ei vorbesc despre activizarea fără precedent a CNA și a procuraturii în dosarele împotriva opoziției parlamentare și extraparlamentare. Asta în timp ce clasa politică dorește ca aceste dosare să fie examinate cu o viteză mai mare ca cea permisă de procedurile juridice.

Un mandat deplin

Conform legii, directorul CNA este numit de parlament cu majoritatea voturilor deputaților aleși la propunerea a cel puțin 20 de parlamentari. Este necesar avizul pozitiv al Comisiei juridice, numiri și imunități. Conform regulilor în vigoare, mandatul directorului autorității anticorupție este de 5 ani, fără posibilitatea numirii pentru un nou termen.

Absolvent al Universității Oxford, Iulian Rusu a venit la conducerea CNA la 3 februarie,2022. Anterior a fost secretar de stat al Ministerului justiției. Înainte de a trecere în serviciul public, el a condus Institutul de politici și reforme europene. La 10 octombrie Rusu a demisionat din funcția de director CNA, fără a comenta cumva această decizie.

Deputata PAS Olesea Stamate, președinta comisiei juridice, numiri și imunități, s-a arătat nedumerită de demisia lui Rusu, și a menționat că aceasta a venit în toiul procesului electoral, în timp ce CNA investighează finanțarea ilegală a partidelor și campaniilor electorale. Potrivit ei, demisia directorului CNA înseamnă și încheierea mandatului adjuncților săi. Pentru a evita perioada intermediară și numirile cu caracter temporar, următorul șef al instituției va primi un mandat deplin.

Noul șef al CNA a devenit Alexandr Pînzari , candidatura căruia a fost aprobată la 26 octombrie cu voturile a 62 de deputați. În aceeași zi, parlamentul a votat pentru eliberarea lui Iulian Rusu din funcția de director CNA. La 7 decembrie, președinta Maia Sandu a semnat decretul de includere a lui Pînzari în componența Comisiei Naționale pentru integrare europeană.

Alexandr Pînzari activează la CNA din a. 2016 . În ultimele luni înainte de noua numire – în funcția de director adjunct al instituției. Anterior datei de 17 august,2023 el a fost șef al Direcției teritoriale principale «Nord» a CNA. НЦБК. Alexandr Pînzari este magistru în drept economic, între anii 2010-2016 a activat la Ministerul afacerilor interne. În a. 2018 a absolvit cursurile Academiei Internaționale FBI din Budapesta.

Conform declarației depuse, în a.2022 Alexandr Pînzari a primit un salariu de 344,6 mii de lei, indemnizația lunară pentru îngrijirea copilului pînă la trei ani – 146,9 mii de lei, dar și indemnizația pentru copil din România în sumă de cca 46,8 mii de lei. Îi aparține o casă cu suprafața de 70 m.p. în valoare de 116,3 mii de lei. Familia are două automobile: Volkswagen Jetta produs în a.2019 și Toyota Auris produs în a. 2015, cumpărate în a. 2020 contra sumei de 200 mii și, respectiv, 100 mii de lei.

Spicherul Igor Grosu a sonorizat «așteptările parlamentului și a societății în întregime din partea CNA»: accelerarea investigării acțiunilor de corupție, stoparea fluxurilor financiare ilegale, asigurarea integrității instituției prin accelerarea reformei ei și curățarea de practicile și personajele nocive. Autoritățile contează pe faptul, că CNA «va acționa ferm și țintit pentru a preveni încercările de mituire și de amenințare a proceselor democratice în RM». Grosu a promis, că parlamentul va sprijini deplin lupta cu corupția.

Printre priorități, noul șef al CNA a numit lupta cu finanțarea ilegală a partidelor politice, dat fiind că aceasta «este o problem gravă, care poate submina integritatea proceselor politice și a alegerilor democratice». El a declarant, că datorită recentelor modificări legislative, instituția are toate instrumentele și resursele necesare pentru aceasta. «Noi vom acorda în continuare atenție sporită luptei cu corupția la toate nivelurile, și vom asigura respectarea ordinii de drept în limita competențelor noastre », – a menționat Alexandr Pînzari

«Confruntarea anticorupție»

Deși motivele oficiale ale remanierilor de cadre nu au fost numite, este cunoscută confruntarea, care pe parcursul a.2023 a avut loc între conducerea CNA și procuratură. În luna mai, la prezentarea raportului de activitate a CNA, Iulian Rusu de la tribuna parlamentului li-a exprimat nemulțumirea față de nivelul de cooperare cu Procuratura Anticorupție și Procuratura Generală.

«În ultimul timp acestea nu-s clare, deși au fost bune un timp îndelungat », - așa a caracterizat Rusu relațiile dintre instituția sa și procuratură. Potrivit lui, procuratura ignoră dosarele privind spălarea de bani în sumă de milioane de lei, dar acordă atenție maximă corupției mărunte. Principalul accent l-a pus pe cazul hotelului «național», pe care l-a numit «rușinea întregului sistem al justiției ».

În replică, procurorul general interimar Ion Munteanu a numit manipulatorii și incorecte afirmațiile lui Rusu. Din spusele sale, toate investigațiile majore, încheiate anul trecut, au fost rezultatul activității Procuraturii generale și a celor specializate – cea pentru combaterea corupției, și ce pentru combaterea crimei organizate și cauze speciale.

Procurorul general interimar a văzut în spatele acțiunilor lui Iulian Rusu legătura directă cu promovarea ideii privind necesitatea lichidării CNA și creării unei instituții anticorupție unice. «În viziunea mea, asta vorbește despre obida acestei instituții, care din răsputeri încearcă să-și îndreptățească existența. Mai mult, în opinia mea este inacceptabil și ilegal ca directorul CNA să-și permită imixtiunea nemijlocită în activitatea instituției de urmărire penală. Aceste fapte trebuie calificate și evaluate din punct de vedere juridic», - a menționat Munteanu.

Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție, a răspuns acuzațiilor și a declarat, că în această instituție gestionarea dosarelor corespunde tuturor regulilor. « Decizia pe marginea reclamației privind Hotelul National am luat-o și semnat-o personal. Procuratura Decizia privind reclamatia privind Hotelul National a fost luata si semnata de mine personal.

Anticorupție are un dosar penal complex și de mare amploare (fără ajutorul CNA) privind capturarea Hotelului Național, care va fi confiscat în urma unei condamnări», - a scris Dragalin pe o rețea de socializare.

Ulterior în presă au apărut informații cum că Veronica Dragalin a convocat în ședință procurorii și angajații CNA, învinuindu-i de comportament corupt. După care Dragalin a declarat, că a avut loc o neînțelegere, iar Procuratura anticorupție și CNA colaborează și chiar au înaintat în unele dosare de rezonanță.

Pe fundalul acuzațiilor reciproce, reprezentanții diverselor structuri publice au tot îndemnat conducerea CNA și a procuraturii să coopereze. Președinta Maia Sandu a chemat șefii instituțiilor anticorupție să nu pună în pericol lupta cu corupția. Ministra justiției Veronica Mihailov-Moraru a organizat la minister o «ședință de conciliere», în încercarea de a stabili o cooperare.

Cu puțin timp înainte de demisia directorului CNA, ritorica șefilor instituțiilor anticorupție s-a schimbat în direcția declarațiilor despre relațiile profesionale bune și cooperarea eficientă. «Noi continuăm să muncim împreună. Uneori avem opinii diferite, dar eu cred că este ceva normal. Nu întotdeauna este evident care decizie este corectă, noi trebuie să discutăm aceasta», - a menționat Dragalin . Iar Iulian Rusu cu mai puțin de o lună înainte de demisie spunea că divergențele dintre departamentul său și Procuratura anticorupție au fost depășite și relațiile dintre cele două instituții – restabilite.

«Activizarea fără precedent»

Comentatorii atrag atenție faptului, că autoritățile încă nu au explicat societății procesele interne, care țin de remanierea de cadre la CNA. În opinia analistului politic Anatol Țăranu, lipsa de transparență în asemenea chestiuni este incompatibilă cu tendința de a deveni un stat cu adevărat european și democratic. Țăranu a amintit despre «conflictul în ochii tuturor ». Potrivit lui, în lipsa explicațiilor se impune cea mai simplă concluzie - că în confruntarea dintre instituțiile anticorupție a învins Veronica Dragalin.

«De ce lipsesc explicațiile? PAS se transformă într-o corporație închisă. Este partidul care guvernează Republica Moldova, adică atinge interesele fiecărei persoane din această țară și noi, oamenii simpli, avem dreptul să întrebăm: ce se întîmplă cu mecanismele de partid, care ne influențează soarta? De ce-s tăinuite aceste lucruri? Cu regret, în Republica Moldova democrația este în stare incipientă», - menționează Anatol Țăranu.

Ministra justiției Veronica Mihailov-Moraru a expus propria versiune a evenimentelor. În opinia ei, neînțelegerile între conducerea organelor anticorupție ar putea fi cauzate de unele mișcări din cadrul acestor instituții și anume, oameni din cercul Veronicăi Dragalin și Iulian Rusu..

«Posibil că la nivel instituțional există mai multe discrepanțe, căci fiecare are propria părere. Există unele diferențe de viziune asupra dosarelor mari de corupție, asupra legislației, asupra activității comune în anumite dosare, dar eu cred că și procuratura, și CNA vor să lucreze împreună eficient, pentru că societatea așteaptă rezultate. Dar trebuie să fim mai vigilenți pe interior, pentru că există anumiți factori care doresc, probabil, să destabilizeze această cooperare internă», - a declarat ea.

Cristina Ciubotaru, fosta adjunctă a directorului CNA, nu exclude că schimbarea conducerii poate ține de scandalul în jurul fostului acum membru al CSM Iulian Muntean, care a trecut prin filtrele de integritate ale Comisiei pentru evaluarea preliminară, deși din a. 2018 figurează într-un dosar penal de corupere pasivă. Procuratura a început investigarea pentru a afla cine din CNA trebuie să fie tras la răspundere în acest context. În opinia ei, această situație a provocat criza de imagine și a dus la apariția unor noi întrebări față de eficiența reformei justiției. Pe acest fundal, șeful CNA putea fi «rugat» să demisioneze sau să fie provocat să depună cererea.

Fosta vicedirectoare CNA a amintit de declarațiile spicherului Igor Grosu, care după numirea noului conducător așteaptă accelerarea investigațiilor, a reformei CNA și curățarea sistemului de persoane corupte. Acest comentariu i se pare «absolut ciudat și nesincer », dat fiind că parlamentarii se contrazic în declarațiile lor. Potrivit ei, «anterior Olesea Stamate a declarat la un post TV, că Iulian Rusu este un manager foarte eficient, care a eliberat din funcții cca 40 de ofițeri toxici».

«Este evidentă o activizare fără precedent a CNA și procuraturii în dosarele împotriva opoziției parlamentare și extraparlamentare. Dacă dl Grosu vrea o accelerare și mai mare, eu respect faptul că dl Rusu a demisionat. Nu cred că el a ținut cont de viteza insuficientă în dosarele ce privesc Agenția servicii publice, Agenția securitate alimentară etc. Cred că pe politicieni îi interesează dosarele confidențiale împotriva opoziției, și viteza pe care o dorește clasa politică o depășește pe cea permisă de procedurile juridice», - menționează Cristina Ciubotaru.

Ion Munteanu