În care port va acosta biserica moldovenească?

Deși Republica Moldova este un stat laic, majoritatea absolută a locuitorilor ei o formează creștinii ortodocși, de aceea treburile bisericești nu pot să nu se reflecte în atmosfera generală din societate. Iar ele în ultimul timp stau departe de calmul pașnic. Biserica are frisoane. Biserica este zguduită de un șir de scandaluri. Și nici decizia soborului, convocat în noiembrie de Mitropolitul Vladimir, nu a calmat situația.

Pe punctul de scindare

Chiar și persoanele departe de treburile religioase așteptau cu neliniște ședința extraordinară a soborului diaconilor și stareților mănăstirilor, convocată de Mitropolitul Chișinăului și a întregii Moldove Vladimir pe 16 noiembrie, curent. Aveau și temeiuri. Exista probabilitatea, că mitropolia Chișinăului și a Moldovei se pregătește de o scindare religioasă cu Biserica ortodoxă rusă, precum și de negocierile cu Bucureștiul privind locul ei în viitoarea componență a spațiului canonic unic.

Anterior, la finele lunii octombrie, la Administrația Eparhială a Mitropoliei Moldovei , a avut loc o ședință a Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova (BOM), unde clerul a vorbit despre «starea actuală a lucrurilor în viața administrativ-bisericească ». Posibil, acolo s-au discutat și teme mai delicate, despre care nu se vorbește în comunicatele de presă oficiale.

Despre aceea, că în viața religioasă a țării se coace un moment crucial, s-a scris și s-a vorbit destul în ultimul timp. Informația apărută la începutul lui noiembrie, cum că 13 parohii doresc concomitent să iasă din componența BOM și să adere oficial la Mitropolia Basarabiei (MB) a devenit triggerul dezvoltării rapide a evenimentelor ulterioare. Gaz pe foc au pus reprezentanții MB, care au anunțat despre sporirea ”fără precedent” a numărului celor care doresc să adere la ea: chipurile, ar fi deja zeci de parohii.

Ceva mai devreme Sinodul BOM a excomunicat în mod demonstrativ șase preoți, care au plecat din jurisdicția ei în tabăra concurenților religioși. Dar, cum se vede, aceste pedepse nu au avut efectul scontat, din contra – au grăbit procesele ”coacerii” clerului moldovenesc. Mitropolia Basarabiei, cum se și cuvine în această situație, a condamnat decizia sinodului și a îndemnat preoții, care se simt intimidați de eparhiile rusești, să le părăsească și să adere la Biserica Ortodoxă Română.

Acest îndemn nu a rămas neauzit, recent Pavel Borșevschi, unul dintre cei mai influenți preoți din Moldova, parohul bisericii Sf. Dumitru din capitală, l-a îndemnat pe mitropolitul Vladimir să iasă din componența BOR și să adere la Biserica Ortodoxă Română. Scrisoarea deschisă a lui a fost sprijinită de majoritatea preoților și enoriașilor protopopiatului Chișinău II

În opinia lui Borșevschi, azi biserica moldovenească s-a pomenit într-o situație excepțională din cauza «războiului nedrept și perfid, pe care Rusia îl poartă în Ucraina», iar «poporul moldovenesc, care are rădăcini latine, nu poate avea nimic în comun cu lumea rusă ». De aceea, concluzionează preotul, «e timpul să corectăm greșelile istorice și să redăm demnitatea furată de ocupația rusească ». În plus, el indică că după invazia rusă în Ucraina patriarhul Moscovei și a întregii Rusii Chiril a pierdut calitatea de părinte al bisericii, s-a transformat într-un funcționar politic, care cheamă la vărsare sîngelui a fraților de credință.

Amintim, că în septembrie idei similare a indicat și mitropolitul Vladimir în scrisoarea adresată patriarhului Chiril, unde menționa că păstrarea acestei legături directe cu FR este egală cu dispariția de pe scena religioasă și socială, dat fiind că locuitorii Moldovei nu acceptă agresiunea rusească.

Este logică presupunerea, că din moment ce Mitropolia Moldovei a ajuns în impas, trebuie găsită o ieșire din el. Mai ales în situația, în care Moscova nu se grăbește să intre în joc și nu acordă atenție problemei date, care se află, probabil, la periferia intereselor ei. De aceea în Moldova multă lume, inclusiv preoți, așteptau pașii principiali ai mitropolitului Vladimir . Dar nimeni nu are îndoieli, că presupusa rupere de BOR se face în coordonare cu autoritățile.

Lucrurile merg conform planului?

Oficial. Conducerea Moldovei declară că stă deoparte de procesele din viața religioasă a țării. În comentariul la scrisoarea mitropolitului Vladimir, președinta Maia Sandu s-a expus împotriva amestecului în treburile bisericii. Pe de altă parte, este evidentă o anumită viclenie, căci este evident că guvernarea demult face jocul MB și a salutat pe toate căile extinderea influenței filialei BOR în Moldova – inclusiv din contul BOM. Aici putem atrage atenție vorbelor șefei statului cum că azi în țară absolut toți trebuie să contribuie la atingerea scopului principal, a integrării europene, chiar și biserica. Să fim sinceri, o atare abordare nu seamănă cu principiul neamestecului și echidistanței, și este un indicator al unei atitudini ne-indiferente față de criza intra-confesională iscată. Mai putem adăuga și un șir de declarații ale conducătorilor suspuși ai țării, privind transmiterea MB unor obiecte, care aparțin statului, asupra cărora MB ar avea-chipurile, drepturi.

Se creează impresia, că dezvoltarea evenimentelor așa sau altfel duce spre un plan preconceput, sau care corespunde planurilor mai multor actori. Surse apropiate de Kremlin nu ascundeau că așteptau de la ședința din Chișinău decizia privind trecerea BOM sub jurisdicția Patriarhiei Române.

Dar ar fi o eroare să se creadă, că în lumea religioasă asemenea contradicții pot fi soluționate așa de ușor și repede. Cum vedem, «capitularea spirituală», așteptată de unii, nu s-a produs. Cel puțin, la etapa actuală.

«Doar pe Hristos nu-l pot promite»

Adunarea din 16 noiembrie a clericilor și reprezentanților mănăstirilor urma să determine numărul clericilor moldoveni și a populației care dorește să rămînă în cadrul BOR. Potrivit protoiereului Nicolai Florenskii, parohul bisericii Sf. Gheorghe din Chișinău, la Bălți arhiepiscopul Marchel a convocat o adunare și majoritatea a decis să rămînă în cadrul BOR. În protopopiatul I, unde la adunare a participat protoiereul Vadim Cheibaș, voturile au fost date în felul următor fost păstreze: 18 preoți au votat pentru trecerea la patriarhia română, 18 – pentru cea Rusă, 7 – pentru autocefalie.

Astfel, al etapa actuală mitropolia Moldovei nu s-a alăturat mitropoliei Basarabiei. Această decizie a fost luată la adunarea tuturor conducătorilor de biserici din Chișinău și raioanele de centru, convocată de mitropolitul Vladimir. «Clerul și poporul rămîn fideli Bisericii Ortodoxe a Moldovei și Înaltpreasfințitului Vladimir. Nu vor fi inițiate careva discuții cu privire la aderarea BOM la Patriarhia Română sau altă structură», - a spus reprezentantul mitropoliei Moldovei , episcopul de Soroca Ioann.

Poziția cea mai dură pentru ca mitropolia Moldovei să facă în continuare parte din componența BOR o are arhiepiscopul Marchel. În interviul pentru portalul de știri Balti.Today el a spus: «Ne rugăm pentru unitatea bisericii ortodoxe. Pentru că scindarea bisericească este cel mai mare păcat, despre care Ioan Gură de Aur spunea că el nu se spală nici cu sînge de mucenic. Propunerea (de trecere la mitropolia Basarabiei – nota red.) a venit de la cei care-s păcătoși, care au călcat jurămîntul de fidelitate bisericii ortodoxe a Moldovei. Și astfel s-au lipsit de harul preoției». Și dacă e așa, oamenii care li se adresează nu cunosc. Apostații îndeplinesc ritul botezului - dar în realitate oamenii rămîn nebotezați, se căsătoresc - dar de fapt cuplurile rămîn necununate , - a explicat arhiepiscopul Marchel.

«De la aceștia vine ademenirea cu bani, cu promisiuni diferite. Promit tot ce vrei. Numai pe Hristos nu-l pot promite. Argumentul principal este - în mitropolia Basarabiei vă veți simți români. Se creează impresia că-s total necredincioși, nu știu de Hristos, nu cred în salvarea sufletului». El apreciază aceste îndemnuri ca o ispitire diavolească, căreia îi cedează fețele bisericești , iar după ele – și enoriașii. «Este o chemare în prăpastie, la auto-nimicire spirituală. O chemarea foarte păguboasă pentru salvarea sufletului. Eu sper că cei cărora se adresează această chemare vor avea rațiune și vor înțelege, că este o chemare diavolească și nu vor răspunde la ea », - crede arhiepiscopul Marchel.

«Faptul că în a. 1813 noi ne-am pomenit în patriarhia Moscovei nu este o întîmplare, ci voia lui Dumnezeu. Asta a fost salvarea noastră. Aflarea în cadrul BOR consolidează statalitatea noastră. E destul să întoarcem spatele BOR și oștii sfinților, și ne va părăsi harul dumnezeiesc», - a spus el.

Totuși, chiar și după decizia clericilor moldoveni situația nu a devenit mai calmă. În primele zile de decembrie una dintre bisericile chișinăuiene – Sf. Nicolai – a declarat că aderă la mitropolia Basarabiei. Este continuarea evidentă a planului, conform căruia se desfășoară evenimentele pe «frontul» bisericesc.

Autocefalia: dificil, nu imposibil

Dacă aflarea în continuare în Biserica Ortodoxă Rusă din mai multe motive devine problematică, iar majoritatea clerului consideră inacceptabilă intrarea în Biserica Ortodoxă Română, atunci poate că o ieșire din situație ar fi obținerea autocefaliei?

Protoiereul Nicolai Florenschii, parohul bisericii Sf. Gheorghe din Chișinău, se îndoiește de posibilitatea creării în Moldova a unei biserici independente, cum este Biserica Ortodoxă a Ucrainei, căreia Patriarhia Constantinopolului i-a acordat autocefalia. Despre aceasta el a relatat în interviul acordat jurnalistei Elena Levițchi-Pahomova.

«Toate ar fi cum ar fi, - a spus el, - dacă Patriarhia Constantinopolului nu ar fi o organizație americană: una dintre cele mai bogate mitropolii ale ei se află la New York. Unei biserici mici, cum este cea moldovenească, nimeni nu-i va da autocefalie. Mai ales că «Biserica Ortodoxă a Ucrainei» a obținut o autocefalie incompletă. Pentru ca Biserica Moldovenească să obțină una deplină, e nevoie de un vagon mare de monede de aur. Dar acum Constantinopolul s-a trezit și cugetă asupra faptului că altă data mitropolia Moldovei făcea parte din componența lui. Și a dorit să o acapareze și să o facă una dintre eparhiile sale ».

De altă părere este arhimandritul Victor Copuschu de la patriarhia Constantinopolului. El și-a argumentat poziția în interviul pentru publicația moldovenească NewsMaker. Șeful parohiei ortodoxe din orașul turc Samsun a explicat, că pe parcursul celor 500 de ani de practică, dacă țara obținea independența și majoritatea locuitorilor ei erau ortodocși, ei desigur își doreau autocefalia. Așa a fost și la Moscova, și în Grecia, România, Bulgaria, Serbia. Cel mai recent exemplu – biserica Ucrainei (BOU).

«Dacă Moldova este un stat independent și își vede viitorul astfel, ea ar putea avea o biserică autocefală, capul căreia nu s-ar supune unui alt centru, - crede Victor Copuschu. – Dar problema constă în faptul, că și cetățenii Moldovei, și clerul, și politicienii nu au încredere în viitor. E dificil să vorbim despre realizarea acestei variante. Dar dacă locuitorii Moldovei vor să fie independenți și să cugete în aceste categorii, aceasta ar fi varianta optimă. Cea mai dificilă, dar și cea mai bună».

În opinia arhimandritului, dificultatea este că toți trebuie să fie interesați de asta: și clerul, și enoriașii, și guvernarea. «Iar dacă ei nu-s interesați și nimeni nu dorește autocefalia, ea nu va veni singură peste ei. Dacă va exista această necesitate, BOM va cere Patriarhului Ecumenic autocefalia și o va primi. Și atunci vor dispare întrebările despre ce patriarhat va fi și cărui centru i se va supune. Dar această variantă nu o examinează toți. Da, o minoritate de preoți chișinăuieni s-a expus pentru aceasta. Dar este o cale foarte lungă. La început, conducerea bisericească și guvernarea trebuie să fie convinsă că această variantă este cea mai bună, după care să urmeze adresarea către Patriarhul Ecumenic ».

Însă deocamdată condițiile enumerate de Victor Copuschu nu au fost create. În schimb, o activitate tot mai insistentă pe teritoriul Moldovei manifestă Biserica Ortodoxă Română, ceea ce înseamnă, că liniștea în treburile bisericești este încă foarte îndepărtată.

Vladislav Bordeianu