Alegerile locale: practici dubioase și corupție electorală

În timpul campaniei electorale și a primului tur al alegerilor locale generale din 5 noiembrie, observatorii internaționali și naționali au identificat o serie de nereguli, unele dintre care ar fi putut afecta rezultatele finale.

Deși, în general, procesul electoral a fost evaluat în majoritatea cazurilor ca fiind pozitiv, din punct de vedere al incidentelor raportate, situația nu s-a schimbat prea mult. Mulți concurenți au întreprins anumite acțiuni pentru a influența alegerea alegătorilor, inclusiv distribuirea banilor și a diferitor bunuri, precum și promisiuni de a oferi plăți sociale și de a implementa proiecte sociale.

În același timp, în opinia observatorilor, prin acțiunile sale, autoritățile au restricționat posibilitatea alegătorilor de a vota și libertatea de exprimare, precum și au folosit practici dubioase care au șters granițele între stat și partidul de guvernămînt. De asemenea, se remarcă faptul că utilizarea diverselor stimulente bănești pentru a influența alegerea cetățenilor a denaturat campania electorală.

Minimum în termeni absoluți

În total, în cadrul alegerilor locale generale din Republica Moldova au fost deschise 1.958 de secții de votare. Comisia Electorală Centrală a acreditat peste 1.500 de observatori naționali și internaționali. Cei mai mulți dintre aceștia au fost reprezentanți ai asociației Promo-LEX (800), care au acoperit toate secțiile de votare din Bălți și Chișinău și au lucrat în echipe mobile în celelalte regiuni ale țării.

Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului a delegat aproximativ 200 de observatori internaționali. Restul observatorilor internaționali au reprezentat 17 misiuni diplomatice acreditate în Moldova, 13 autorități electorale străine și o asociație internațională. De asemenea, au fost prezenți observatori din partea Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei și ai Parlamentului European.

Agenda electorală a inclus alegerea a 898 de primari și a 11.058 de consilieri locali, dintre care 9.972 de consilieri rurali sau urbani și 1.086 de consilieri raionali și municipali. Reprezentanții administrației publice locale obțin un mandat de patru ani.

La alegeri au participat 1 milion 147,6 mii de cetățeni - 40,1% din numărul total de alegători înregistrați, ceea ce, conform calculelor experților, în valoare absolută reprezintă minimul înregistrat vreodată în Republica Moldova. După cum menționează economistul Veaceslav Ioniță pe blogul său, numărul total de alegători din țară este de 1 milion 974 de mii, în scădere cu 126 mii față de alegerile locale din 2019 și cu 346 mii față de alegerile locale de acum 12 ani.

Potrivit rezultatelor votării, s-a constatat că alegeri repetate vor avea loc în opt localități, unde prezența la vot a fost mai mică de un sfert din cetățenii cu drept de vot: Sămănanca, raionul Orhei, Cunicea, raionul Florești, Nicolaevca, raionul Florești, Chirsova, UTA Găgăuzia, Aluatu, raionul Taraclia, Cotovscoe, UTA Găgăuzia, Salcia, raionul Taraclia și Cheselia Rusă, UTA Găgăuzia.

În 623 de localități din Republica Moldova, primarii au fost aleși din primul tur. În alte 265 de localități, peste 2 săptămîni va avea loc un al doilea tur de scrutin, deoarece niciunul dintre candidați nu a obținut mai mult de jumătate din voturile valabile. Totodată, în cazul în care în anumite raioane sau secții de votare alegerile sînt declarate nevalide, CEC prescrie organizarea unui al doilea tur de scrutin peste două săptămîni.

Făcînd o evaluare a primului tur de scrutin, Asociația Promo-LEX spune că alegerile locale generale sînt competitive, remarcînd o creștere a numărului de candidați înregistrați pentru toate tipurile de funcții alese, în comparație cu campania precedentă din 2019. Procentul candidaților independenți la funcția de primar a scăzut, chiar dacă ușor, de la 10% la 8%. În schimb, procentul femeilor candidate la funcția de primar a crescut de la 26% la 31%.

Noi forme de corupție

În același timp, în ceea ce privește încălcările raportate, situația nu s-a schimbat prea mult. Misiunea de observare Promo-LEX a înregistrat pe 5 noiembrie, în timpul alegerilor locale generale din Moldova, 1 145 de incidente, dintre care 718 au fost documentate. Au fost depistate unele cazuri în care ștampilele de la urnele de vot au fost deteriorate și, în unele cazuri, a fost amplasată publicitate electorală în apropierea secțiilor de votare.

În mai multe localități din țară, precum și la Chișinău, au fost semnalate cazuri de funcționare defectuoasă a sistemului automatizat sau lipsa conexiunii la Internet. Alegătorii au fost înregistrați manual pe hîrtie și ulterior introduși în sistemul electronic. În unele localități, alegătorii nu s-au regăsit pe liste. Aceștia au fost adăugați pe liste suplimentare.

Zeci de nereguli au avut loc în timpul procesului de închidere a secțiilor de votare și de numărare a voturilor. "Într-un caz, după anunțarea închiderii secției de votare, biroul electoral a desigilat urnele de vot și a scos buletinele de vot pe masa de numărare, dar nu a schimbat direcția camerei video pentru a înregistra procesul de numărare", a menționat Promo-LEX.

Printre cele mai frecvente incidente se numără fotografierea buletinelor de vot sau alte încălcări ale secretului votului, cum ar fi prezentarea buletinului de vot cu votul exprimat, amplasarea necorespunzătoare a cabinelor de vot care permitea vizualizarea opțiunii alegătorului, votarea nejustificată în grup.

Separat, au fost raportate acte de violență sau de intimidare a alegătorilor și a altor persoane. În timpul alegerilor, observatorii au raportat în repetate rînduri tentative de mituire și situații de oferire a anumitor recompense materiale sau monetare alegătorilor pe o rază de 100 de metri de secția de votare.

Printre cazurile potențial capabile de mituire a alegătorilor, observatorii menționează oferirea de plicuri cu bani în timpul unui eveniment public organizat înainte de alegeri de către guvernatorul Găgăuziei cu sprijinul Fundației "Miron Șor".

Misiunea de observare Promo-LEX a menționat că cele mai răspîndite încălcări în ajunul alegerilor se numără abuzul de resurse administrative și implicarea angajaților în activitate electorală. De la începutul oficial al campaniei electorale, numărul acestor cazuri a crescut rapid.

Acuzații de utilizare a resurselor administrative au răsunat și din partea concurenților electorali. Astfel, președintele partidului politic ”Coaliția pentru Unitate și Bunăstare” (CUB), Igor Munteanu, a declarat că actuala guvernare și-a depășit atribuțiile în campania electorală. Potrivit acestuia, CUB a pregătit un raport cu fapte care "demonstrează utilizarea resurselor administrative în volum ce depășește orice imaginație". PAS respinge aceste acuzații, afirmînd că a desfășurat o campanie corectă și onestă.

Printre formele de corupție electorală, Comisia Electorală Centrală numește anumite acțiuni întreprinse de concurenți pentru a influența alegerea alegătorilor. În afară de bani și diverse bunuri, corupția presupune promisiuni de oferire a anumitor plăți sociale și implementarea unor proiecte sociale.

Astfel, într-un caz, locuitorii unei localități au sesizat CEC cu privire la repararea drumurilor în timpul alegerilor: lucrările de asfaltare încep seara tîrziu. "Oamenii cred că acest lucru este benefic, pentru că astfel de lucrări trebuie efectuate, dar nu înainte de alegeri. Este clar cine va fi ales dacă toată lumea știe cine a atras acești bani în localitate. Este vorba despre noi forme de corupere", a declarat Angelica Caraman, șefa Comisiei Electorale Centrale, fără a oferi alte detalii.

Pe de altă parte, chiar înainte de anunțarea rezultatelor alegerilor, mai mulți concurenți au venit cu acuzații de fraudări în procesul de numărare a voturilor. Astfel, Ion Ceban, candidat la funcția de primar de Chișinău din partea partidului MAN, a anunțat despre o tentativă de influențare a rezultatelor alegerilor în favoarea oponentului său de la PAS la secția de votare din Dumbrava. Pe rețeaua de socializare a fost publicat un filmuleț în care se arată că, în timpul numărării, în teancul cu buletine de vot pentru Lilian Carp, au fost găsite 100 de buletine de vot, unde votul a fost exprimat în favoarea lui Ion Ceban. Fraude cu buletine de vot în favoarea anumitor candidați au fost semnalate și în alte secții de votare.

Scheme obscure și stimulente monetare

Ministerul de Interne a pregătit un plan de menținere a ordinii publice în timpul desfășurării alegerilor locale generale. La secțiile de votare s-au aflat la datorie polițiști și carabinieri, iar traficul rutier a fost monitorizat de echipajele de patrulare pentru a evita ambuteiajele și încălcările ordinii publice. Făcînd totalurile, poliția a declarat că, pe parcursul zilei alegerilor, inspectorii de serviciu nu au observat incidente grave la secțiile de votare.

Potrivit canalului Telegram al Inspectoratului General al Poliției, o serie de incidente au fost documentate, iar informațiile au fost transmise către CEC. În unele secții de votare au avut loc incidente cu utilizarea forței. În special, la o secție de votare din raionul Rezina a fost reținut un bărbat care a amenințat cu un pistol un ofițer de poliție. Au fost înregistrate și o serie de cazuri de transportare organizată a alegătorilor. Unii cetățeni și familii întregi au fost prinși fotografiind buletinele de vot.

În ajunul alegerilor, la 3 noiembrie, poliția a primit o sesizare din partea unui cetățean, potrivit căreia un reprezentant al unui partid politic oferea bani locuitorilor din sudul Moldovei în schimbul voturilor. Un tînăr de 19 ani din Comrat împărțea plicuri, în care se aflau cîte 50 de euro, celor care vor vota un anumit candidat. În momentul reținerii, acesta avea asupra sa 17 plicuri cu un mesaj din partea liderului partidului. Tînărul a recunoscut că pentru această muncă a fost plătit cu 100 de euro.

Situații similare au avut loc și în alte raioane. Potrivit Inspectoratului General al Poliției, în unele cazuri, oamenii au returnat de bunăvoie banii primiți în schimbul unui vot electoral din partea reprezentanților unui partid politic. Poliția crede că, în acest fel, ei încercau să evite riscul de a fi trași la răspundere.

La începutul lunii noiembrie, organele de drept și serviciile speciale au recepționat numeroase plîngeri împotriva candidaților din partea partidului ”Șansa”. Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a cerut excluderea din cursa electorală a unor candidați ai acestei formațiuni politice. Directorul SIS, Alexandru Musteață, a transmis organelor competente o scrisoare în care susținea că acești candidați aveau legături cu gruparea Șor și reprezentă o amenințare la adresa securității statului.

Ca urmare, la 3 noiembrie, Comisia pentru Situații Excepționale a decis excluderea partidului din cursa electorală. În cadrul unui briefing, premierul Dorin Recean a argumentat această decizie cu războiul hibrid al Rusiei împotriva Republicii Moldova. El a spus că pentru finanțarea acțiunilor subversive și a partidelor politice a fost investit peste un miliard de lei prin diverse scheme obscure. Pe toate buletinele de vot a fost aplicată ștampila "Retras" în dreptul candidaților desemnați de partidul ”Șansa”.

Alegeri fără "linii roșii"

Misiunea de observare a alegerilor a Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului a concluzionat că alegerile locale s-au desfășurat "într-o atmosferă dificilă, dar bine organizată". În raportul preliminar al misiunii se precizează că alegerile din această duminică au fost pașnice, iar procesul electoral a fost evaluat pozitiv. Cu toate acestea, șeful misiunii, Corien Jonker, menționează că măsurile restrictive, luate de autorități în ajunul alegerilor, au fost disproporționate și au avut un impact negativ. De exemplu, spune ea, excluderea partidului Șansa din cursa electorală a restricționat capacitatea alegătorilor de a vota, iar închiderea a șase canale de televiziune a limitat libertatea de exprimare.

Observatorii internaționali remarcă faptul că "majoritatea membrilor CEC au fost numiți de partidul de guvernămînt, ceea ce creează un dezechilibru care îi pune la îndoială imparțialitatea". În același timp, "în general, CEC s-a bucurat de încrederea părților interesate, cu excepția opoziției", iar "noul mecanism de numire a membrilor, conceput pentru a spori independența instituțională, va fi pus în aplicare în 2026".

Potrivit experților, "în general, utilizarea fondurilor ilegale și străine și a stimulentelor monetare pentru a influența alegea alegătorilor a denaturat campania electorală". "În plus, la 5 octombrie, parlamentul a adoptat amendamente la buget pentru a majora salariile a 170.000 de funcționari publici și premii unice pentru profesori și polițiști. Premierul a făcut campanie pentru partidul PAS în timp ce se afla în funcție oficială. Această practică șterge linia de demarcație între stat și partid, ceea ce este contrar angajamentelor OSCE", se arată în raport.

Potrivit misiunii Rețelei Europene a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor (ENEMO), decizia de anulare a înregistrării candidaților Partidului Șansa ar trebui să fie luată de către organele responsabile de administrarea procesului electoral, dar nu de către Comisia pentru Situații Excepționale. Expertul misiunii, Ales Jakubec, subliniază că "trebuie respectat și dreptul reprezentanților partidului de a face apel". În caz contrar, în opinia sa, ar putea apărea "întrebări cu privire la o posibilă implicare în procesul electoral".

Experții ENEMO remarcă faptul că, în general, Codul Electoral al Moldovei a fost îmbunătățit semnificativ și este în conformitate cu standardele internaționale. Aceștia caracterizează activitatea CEC ca fiind "transparentă și competentă", în pofida unor probleme, inclusiv a lipsei de personal. De asemenea, experții au evaluat campania electorală ca fiind "calmă și reținută", cu o intensificare în ultimele zece zile.

"Legislația nu interzice participarea în campanie a oficialilor de rang înalt care s-au implicat activ în campania electorală a partidului de guvernămînt. Acest lucru a oferit un avantaj candidaților partidului de guvernămînt, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la separarea conceptelor de partid și stat", spune Ales Jakubec. Potrivit acestuia, campania electorală nu a oferit condiții egale pentru candidați. El remarcă numeroase declarații/promisiuni de stimulente financiare, multiple suspiciuni de cumpărare în masă a alegătorilor, presiuni asupra angajaților, utilizarea abuzivă a resurselor administrative.

Unii experți sînt de acord că ultima campanie electorală a fost "cea mai murdară din istoria Moldovei", cu utilizarea de către oligarhii fugari a noilor tehnologii pentru a mitui alegătorii și a obține un rezultat pozitiv în urma alegerilor. În aceste condiții, potrivit observatorilor, autoritățile și organele de drept nu au reușit să răspundă în mod adecvat și eficient la aceste provocări.

Expertul cu o experiență de 30 de ani în observarea proceselor electorale, directorul Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT), Igor Boțan, constată că "așa ceva în Moldova se întîmplă pentru prima dată". "Din păcate, democrația este foarte slabă și foarte vulnerabilă. Acest lucru l-au înțeles reprezentanții grupărilor criminale. A fost adoptat un nou Cod Electoral și au fost create condiții pentru desfășurarea unor alegeri libere. S-a dovedit, însă, că nu toți participanții la procesul electoral vor să joace conform regulilor, ei caută modalități "ocolitoare" pentru a prelua puterea. Și ei nu au linii roșii", a declarat Boțan.

Victor Surujiu