De procedura adopţiei trebuie să răspundă o structură aparte

De procedura adopţiei trebuie să se ocupe nu ministerul de profil, ci o structură aparte.

Astfel, în țară ar putea fi creată o autoritate publică independentă pe lîngă Guvernul RM, spre exemplu un Comitet pentru adopţii în Moldova care să fie supravegheat de viceministrul pentru probleme sociale.

Opinia a fost exprimată pentru Noi.md de către Tamara Plămîdeală, ex-avocat al poporului pentru protecţia drepturilor copilului, preşedinta asociaţiei obşteşti „Apărătorul copilului” care scrie teza de doctorat pe tema adopţiilor internaţionale și cunoaşte acest subiect din interior.

În opinia apărătoarei drepturilor, chestiunea adopţiei internaţionale este una dintre cele mai actuale şi contradictorii în Republica Moldova. Examinarea cererilor de adopţie este un proces închis, birocratic şi costisitor, care îi impune pe mulţi dintre cei implicaţi în el la acțiuni de corupţie.

După cum a menționat ex-avocatul poporului pentru protecţia drepturilor copilului, preşedinta asociaţiei obşteşti „Apărătorul copilului”, astăzi, vorbind despre drepturile copilului în cadrul adopţiei internaţionale, noi ne confruntăm cu o situaţie paradoxală. Demnitarii simplifică la maxim problema, în timp ce în acest domeniu drepturile copilului dat nu întotdeauna sînt atît de evidente, clare şi apărate.

Potrivit ei, adoptînd Legea nr.99 din 28 mai 2010 „Privind procedura legală a adopţiei” se presupunea că aceasta va simplifica procedura, dar a ieşit invers, acum avem şi mai multă încurcătură.

„Legea a birocratizat procedura adopţiei. În primul rînd, dosarele de adopţie se tergiversează luni de zile. În al doilea rînd - lipseşte o colaborare suficientă şi eficientă a tuturor părţilor implicate în proces”, a menţionat experta.

Studiind profund tema, Tamara Plămîdeală a stabilit, că ministerul de profil nu colaborează suficient cu organele raionale de tutelă şi curatelă, şi nu plasează pe pagina sa oficială informaţia curentă despre copiii pregătiţi spre a fi adoptaţi. Ea presupune că asta are loc pentru că organele de tutelă şi curatelă nu prezintă la timp informaţia la tema dată.

„Recent ni s-a adresat o familie de peste hotare, care doreşte să înfieze un copil din Moldova, cu rugămintea să o ajutăm să obţină informaţii despre coada la care trebuie să aştepte şi în care stau deja de şapte ani”, a relatat Plămîdeală.

Potrivit ei, în aceşti ani departamentul de profil nu le-a prezentat careva informaţii despre drepturile şi posibilităţile adopţiei în RM. Asta chiar dacă la depunerea actelor familia a achitat suma de 3 mii lei pentru servicii. Asta vorbeşte despre lipsa totală a colaborării, a legăturii cu părinţii adoptivi şi despre o atitudine proastă faţă de ei.

Fosta avocată a poporului pentru apărarea drepturilor copilului nu este de acord nici cu spusele demnitarilor Ministerului Sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale despre faptul că Legea nr.99 este foarte bună, dat fiind că a legiferat faptul că însuși copilul îşi alege familia, dar nu invers. Ea este convinsă că, de facto, funcționarii aleg familia pentru copii, nu copiii înşişi. Unde mai pui că documentul nu a exclus posibilitatea actelor de corupţie în procesul adopţiei.

„Încă fiind în funcţia de avocat al poporului pentru apărarea drepturilor copilului, eu am cerut o expertizare a Legii nr.99, privind corupţia. Nimeni nu a reacţionat la acest verdict”, - a menţionat apărătoarea drepturilor copilului.

Tamara Plămîdeală mai crede că de procedura adopţiei trebuie să se ocupe nu ministerul de profil, dar o structură aparte.

„Conform Constituţiei RM, autoritatea centrală de ramură este ministerul, care, conform legislaţiei, transpune în viaţă politica guvernului, deciziile şi ordonanțele lui, conduce domeniile încredinţate şi răspunde pentru propria activitate”, a dezvoltat ideea șefa AO „Apărătorul copilului”.

Ea a specificat că astfel, Constituţia nu permite ministerelor să presteze servicii şi să încaseze bani pentru ele.

„Oare nu este o încălcare a Constituţiei, dacă Ministerul Sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale prestează servicii în domeniul adopţiei internaţionale? Cum poate un minister să elaboreze politicile în domeniul adopţiei şi în acelaşi timp să le implementeze?”, se întreabă Tamara Plămîdeală.

Ea spune că multe familii din străinătate îşi recheamă cererile şi renunţă să adopte copii din Moldova din cauza că această procedură este tergiversată intenţionat, informaţia despre copiii oferiţi spre adopţie este ”secretizată”, adică confidențială, iar comportamentul demnitarilor este provocator, lipsit de bunele maniere.

Pentru a evita problemele ce ţin de adopţie, ex-avocata poporului pentru protecţia drepturilor copilului crede că procedura trebuie scoasă din competenţele directe ale departamentului de profil.

În opinia ei, Guvernul RM trebuie să creeze o autoritate independentă (Comitetul pentru adopţii în Moldova sau cu o altă denumire), care să fie supravegheată de viceministrul pentru probleme sociale.

„Studiind practica şi legislaţiile internaţionale, eu am înţeles că în multe ţări europene există o autoritate independentă responsabilă de procedura adopţiei. Această instituţie, care trebuie să fie în interesul copiilor, nu a demnitarilor, trebuie să angajeze în bază de concurs profesionişti cu experienţă de muncă în domeniul apărării drepturilor copiilor”, a subliniat Tamara Plămîdeală.