Curtea de Conturi: În raportul Ministerului Educației și Științei nu coincid cifrele

Ministerul responsabil de cunoștințe are mari probleme la "științele exacte".

La această concluzie au ajuns auditorii Curții de Conturi în baza rezultatelor auditului activității financiare a Ministerului Educației și Științei (MES). Ministerul a fost nevoit post-factum să facă corectări financiare în valoare de 520,32 milioane de lei, relatează logos.press.md

La sfîrșitul lunii iulie, în cadrul unei ședințe speciale, Curtea de Conturi a explicat de ce nu a fost de acord cu raportul financiar al ministerului și a emis o opinie contrară. Ea a fost determinată de deficiențele constatate la nivelul tuturor rapoartelor financiare. Bbilanțul contabil a fost afectat cu cca 2,6 miliarde de lei, veniturile cu un miliard de ei și cheltuielile cu 237,2 milioane de lei.

E trist. Mai ales că ministerul este organul central de specialitate al administrației publice centrale, care ”asigură elaborarea, realizarea și monitorizarea politicilor guvernamentale în domeniile: educație, cercetare și inovare, tineret, cultură fizică și sport, relații interetnice și funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul țării".

Patrimoniul gestionat de MEC este administrat de 73 de instituții bugetare și 78 de instituții la autogestiune, care la situația din 31 decembrie 2022 a constituit 6,8 miliarde de lei. Cheltuielile efective ale Ministerului pentru anul 2022 au constituit 2,7 miliarde de lei, iar veniturile efective – 4,1 miliarde de lei, sînt datele prezentate de minister.

Potrivit controlorilor de stat ai întreprinderii comune, Denaturările cele mai semnificative asupra rapoartelor financiare sînt condiționate de nerespectarea prevederilor cadrului normativ în procesul reorganizării instituțiilor din domeniul educației, cercetării și inovării, și a lipsei evidenței analitice a patrimoniului public din domeniul public transmis în gestiune economică.

Potrivit Curții de Conturi, controlul scăzut al managementului Ministerului, lipsa contabilității analitice a proprietății statului, lipsa de dorință de a respecta standardele recomandate de disciplină financiar-contabilă în procesul de reorganizare a instituției și a organizațiilor sale subordonate în domeniul educației și științei au dus la denaturări semnificative ale situațiilor financiare. Inacceptabil-din punctul de vedere al Politicii de stat în acest domeniu.

Astfel, rezultatul reformei universitare, așa cum mulți au presupus, nu a fost doar pierderile morale. De exemplu, potrivit actelor de transmitere prezentate de Academia de Administrare Publică, auditul a constatat că valoarea patrimoniului public primit în gestiune economică și cu drept de proprietate a constituit 43,3 miliarde de lei. Iar valoarea activelor nete la momentul transmiterii în rezultatul reorganizării a constituit 37,3 milioane de lei, sau cu 6 milioane de lei mai puțin decît valoarea investițiilor înregistrate la MEC.

Situație similară se atestă și la absorbția Institutului de Formare Continuă de către Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” la care valoarea capitalului social înregistrat în situațiile financiare și rapoartele MEC la data transmiterii constituia 4,2 mil. lei, iar valoarea activelor nete – 0,4 mil. lei, sau cu 3,8 mil. lei mai puțin decît valoarea investițiilor înregistrate la MEC. Altă situație se constată în cazul absorbției Universității Agrare de Stat din Moldova, unde valoarea patrimoniului transmis de 555,6 mil. lei este mai mare ca valoarea investițiilor înregistrate cu 116,9 mil. lei, potrivit CCRM.

Ca și în anii precedenți se denotă că, există neconformități la recunoașterea dreptului de administrator al Agenției Proprietății Publice (APP) asupra terenurilor gestionate de către MEC și instituțiile fondate. Astfel, lista terenurilor proprietate publică a statului din administrarea APP, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nu este actualizată. Prin urmare:

Disputele funciare dintre organele administrației publice locale și centrale nu contenesc. Registrele imobiliare nu sînt actualizate. Drept urmare, contabilitatea proprietății este semnificativ complicată și confuză. Este vorba despre terenuri cu o suprafață totală de peste 80 de hectare.

Aceleași probleme există și cu obiectele de infrastructură aflate la etapa de construcție începute în anii '90 - școli, institute etc. Aceste 15 construcții nefinisate în diferite regiuni ale țării sînt că o greutate pe spatel Ministerului de profil. Autoritățile locale refuză să ia aceste obiecte. Puterea centrală, de asemenea, nu le-a atins niciodată în anii de independență a țării.

Aici este potrivit să admirăm curajul noului ministru al Educației și Științei, care și-a anunțat recent intenția de a investi în următorii șase ani banii împrumutați ai partenerilor în obiecte sociale. Dan Perciun a anunțat construirea a trei licee clasice, reconstrucția a 15 școli și 15 grădinițe, dotarea a sute de școli cu o sumă totală de 60 de milioane de dolari în cadrul proiectului lansat "Îmbunătățirea calității educației", finanțat de Banca Mondială.

Pentru construcția a trei licee de la zero va fi nevoie de aproximativ 18 milioane de dolari. S-ar putea ca noile instituții să fie construite în nord, în centru și în sudul țării. Aproximativ 7,3 milioane de dolari vor fi investiți în repararea a 15 școli, iar 2 milioane de dolari vor fi necesare pentru repararea a 15 grădinițe. În plus, aproximativ 120 de școli vor primi subvenții în valoare de 36 de mii de euro fiecare. Pe fundalul foametei bugetare și al incapacității de a număra bani.

Un alt aspect menționat și care a fost reiterat în rapoartele de audit precedente se referă la necesitatea ajustării Metodologiei de finanțare bugetară a instituțiilor publice de învățămînt superior aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 343 din 10.06.2020, precum și stabilirea mecanismului de raportare a alocațiilor bugetare după tipul finanțării (finanțare-standard și compensatorie)

Conform pct. 5 din metodologia menționată transferarea volumului alocațiilor de la bugetul de stat se efectuează în baza numărului de studenți echivalenți luați în calcul la data de 1 octombrie a anului bugetar precedent, dar nu în conformitate cu numărul real de studenți instruiți, drept urmare în baza calculelor efectuate de auditor s-a constatat că finanțarea-standard aprobată de MEC pentru anul 2022 a constituit cu circa 8,1 mil. lei mai mult.

MEC nu a întreprins măsuri nici pentru elaborarea și aprobarea Metodologiei de restituire la bugetul de stat a cheltuielilor pentru instruire, pentru a asigura restituirea la bugetul de stat a cheltuielilor suportate pentru instruirea studenților care au refuzat plasarea obligatorie în cîmpul muncii și a celor exmatriculați.

Astfel, statul suportă cheltuieli considerabile pentru instruirea elevilor/studenților care ulterior abandonează studiile sau au fost exmatriculați, ceea ce duce la suportarea unor cheltuieli ineficiente din buget. De menționat că, conform datelor prezentate de instituțiile de învățămînt, în anul 2022 au fost exmatriculați 5160 persoane, iar cheltuielile suportate de stat pentru pregătirea acestora, doar pentru un an de studii (fără bursă), evaluate de audit constituie cca 100,2 mil. lei. Totodată s-a constatat că 6 instituții au întreprins unele acțiuni de restituire a banilor, încasîndu-se în bugetul de stat mijloace bănești în sumă de 0,3 mil. lei.

De asemenea, MEC nu a revizuit nomenclatorul serviciilor și cuantumul tarifelor pentru serviciile prestate de către instituțiile de învățămînt profesional tehnic postsecundar și nonterțiar. Astfel, taxele de studii nu corespund costului real, acestea variind de la 3,6 mii lei pînă la 8,5 mii lei per instituție, meserie/profesie, pe cînd costul per elev finanțat de buget este de 18,5 mii lei pentru învățămîntul profesional tehnic secundar și 27,3 mii lei pentru învățămîntul profesional tehnic postsecundar.

Lucrurile nu stau mai bine nici în ceea ce privește fondurile alocate pentru organizarea competițiilor sportive și evenimentelor pentru tineri. Auditorii menționează că MEC nu deține pîrghii pentru verificarea corectitudinii utilizării mijloacelor acordate pentru anumite activități sportive și de tineret, iar direcția de ramură nu verifică minuțios rapoartele prezentate de asociațiile obștești, acestea incluzînd mai multe neconformități: cheltuieli de transport nedocumentate, diferența dintre numărul real de participanți și gurile flămînde și chiar neconcordanțe în perioada în care au avut loc evenimentele și tipurile de sport organizate. Astfel, în anul 2022 de către 4 asociații și 2 federații sportive au fost raportate la cheltuieli 3,1 mil.lei, cu 10,86 mil. lei mai puțin decît cheltuielile raportate la MEC.