Cum alegem cel mai bun termometru: tehnologii și trucuri

Termometrul este un aparat atît de banal încît este prezent în cel puțin un exemplar în orice reședință, acesta avînd utilizări multiple de la echipamente medicale pînă la cele pentru ajustarea temperaturii din cuptor.

Ideea de a măsură temperatura nu este una deloc nouă, însă termometrul a parcurs un drum lung pînă a ajuns la formele pe care le știm astăzi. Dilatarea aerului sau a lichidelor atunci cînd sînt încălzite a fost remarcată încă de la începutul Erei Noastre, însă au fost nevoie de mai bine de 16 secole pînă cînd însăși noțiunea de temperatură a fost înțeleasă. Abia în secolul XVIII, cînd Daniel Gabriel Fahrenheit a inventat termometru cu tub de sticlă ermetic umplu cu mercur și scala care îi poartă numele, putem vorbi de nașterea termometrelor moderne cu precizie suficient de ridicată pentru a fi și utile, informează Noi.md cu referire la price.md.

De aici, progresul tehnologic și-a spus cuvîntul. Mai întîi, evoluția metalurgiei a permis apariția termometrelor cu element dilatant bimetalic, care a mărit gama utilă de măsurare, iar apariția electricității și ulterior a electronicii a dus la apariția unor modele din ce în ce mai precise, mai puternice și mai mici. În prezent, cam toate tehnologiile apărute de la Fahrenheit pînă acum sînt folosite pentru diverse scopuri, iar alegerea unui model sau altul trebuie să țină scop de preț, precizie, mod de utilizare și alte caracteristici specifice gamei din care termometrul dorit face parte.

Cum funcționează un termometru: tehnologii, avantaje și dezavantaje

În funcție de tehnologie, termometrele pentru uz casnic pot fi încadrate în patru clase mari.

Termometrele analogice

Cele mai vechi tipuri de termometre, modelele analogice se mai află încă în uz deoarece sînt foarte ieftine și suficient de bune pentru anumite utilizări. Bazate pe dilatarea fluidelor sau metalelor sub acțiunea căldurii, acestea au o precizie suficient de bună și indică în mod vizual analogic această schimbare pe o scală gradată simplă.

Cel mai cunoscut dintre acestea este termometrul cu coloană de mercur în tub de sticlă, acesta fiind folosit pentru termometrele medicale și termometrele meteorologice de interior și exterior. Deoarece mercurul este un element chimic toxic, unele țări, au interzis comercializarea acestor termometre începînd cu 2013.

Pe piață se mai pot găsi astfel de modele, mercurul fiind înlocuit cu galinstan (un amestec de galiu, indiu și staniu) în cazul modelelor medicale și meteo, sau cu soluție alcoolică doar în cazul modelelor meteo. În general, nu prea mai există motive pentru achiziția unui astfel de produs, singura excepție fiind achiziția unui termometru analogic meteo din motive legate strict de designul și funcționarea retro.

Termometre electrice și electronice

Cele mai comune modele de termometre disponibile astăzi pe piață, acestea folosesc electricitatea pentru a putea funcționa, însă asigură o precizie ridicată în aproape orice condiții.

Termometrele cu termistor sau cu termocuplu sînt cele mai cunoscute modele de termometre care folosesc proprietățile electrice speciale ale anumitor elemente, acestea bazîndu-se pe variația rezistivității electrice sub acțiunea căldurii, respectiv pe efectul termoelectric care generează un cîmp magnetic în zona de contract a două metale diferite cu temperaturi diferite.

Aceste două tipuri de termometre oferă o gamă largă de temperaturi măsurabile, însă precizia de sub un grad poate fi atinsă doar în gama de – 50/+ 150 de grade. În mediul casnic, acestea pot fi întîlnite în termometrele de bucătărie mai pretențioase, termometrele pentru acvarii dar și în termometrele meteo de interior sau exterior.

Dacă aceste două tipuri de termometre sînt un hibrid între tehnologii electrice mai vechi și electronică, senzorul digital din siliciu sau carbură de siliciu este un produs pur electronic care se poate găsi în aproape orice fel de termometru modern. Ieftin, extrem de mic, cu o precizie care poate ajunge și la 0,1 grade Celsius și o gamă de temperaturi măsurabile între -50 și +300 de grade, senzorul electronic este cea mai des întîlnită alegere și poate fi întîlnit în termometrele medicale, termometrele meteo de interior sau exterior, termometrele pentru bucătărie și alte modele cu destinații speciale cum sînt cele pentru acvariu, cadă de baie și așa mai departe.

Termometrele cu infraroșii

Folosindu-se de proprietatea tuturor obiectelor cu temperaturi mai mari de 0 absolut de a emite radiații electro-magnetice, termometrul cu infraroșii este cel mai modern instrument pentru măsurarea temperaturii și are utilizări în cele mai diverse domenii.

Folosind o lentilă pentru concentrarea luminii infraroșii cu lungimi de undă între 4 și 14 microni și un termocuplu special, aceste tipuri de termometre pot înregistra valori între -100 de grade și +1000 de grade Celsius, bine înțeles, modelele comerciale banale avînd caracteristic mai mic. Termometrul cu infraroșii are marele avantaj de a nu necesita contactul direct cu suprafața măsurată, însă această metodă de lucru are și dezavantajele ei.

Principala problemă a termometrelor de acest fel este aria prea mare în care se face măsurătoarea, ceea ce provoacă uneori măsurarea unei temperaturii medii a unei suprafețe mari în loc de măsurarea unei temperaturi precise într-un anumit punct. Exprimată în general sub forma D:S (distance:spot) sau numită pur și simplu “rezoluție optică”, această caracteristică este importantă deoarece cu cît raportul este mai mare, cu atît mai mică va fi aria luată în calcul sau, invers, cu atît mai mare va fi distanța de la care putem face măsurători acceptabil de precise.

Un model cu un raport de 10:1 este destul de slab deoarece va trebui să ne apropiem destul de mult de suprafața măsurată, însă modelele mai performante pot ajunge chiar și la raporturi de 50:1. La această problemă se mai adaugă marja de eroare destul de mare a măsurătorii, care poate ajunge uneori chiar și la 25%, interferența cu alte surse de căldură din jur și acuratețea de numai +/- 2 grade a ansamblului optic și a termocuplului.

Cum alegem un termometru bun?

În funcție de modelul dorit, este bine să aveți cîteva idei generale despre ceea ce doriți să obțineți, despre acuratețea măsurătorii și despre alte detalii precum designul sau dimensiunile optime.