Afacerile din închisori: cum în Moldova se fac bani pe deținuți

Foto youtube.com

Victor Surugiu

Activitatea în instituțiile penitenciare din Moldova se pare să se transformă într-o afacere profitabilă.

Potrivit informațiilor organelor de drept, în ultimul timp, funcționarii de la penitenciare recurg la diferite metode de a face bani pe seama condamnaților. Problemele de adaptare socială, de schimbare a comportamentului deținuților trec pe planul doi. Scopul „afacerilor din închisori” este de a scurge din deținuți toate sucurile și de a obține profituri cît mai mari.

Nu e de mirare că e atît de greu să te angajezi la lucru într-un penitenciar din Moldova: pentru aceasta e nevoie nu doar de legături personale sau ajutorul rudelor, dar și de mită în proporții mari.

În închisoare – cu mită

Cu zece ani în urmă, în sistemul penitenciar erau deținute 10 mii de persoane. După introducerea măsurilor de pedeapsă alternativă în 2012, numărul acestora s-a redus pînă la 6,6 mii. În ultimii ani se observă o creștere a numărului de deținuți cu 4-6%. În prezent, în închisorile din Moldova se află aproximativ 8,2 mii de pușcăriași, 2 mii dintre care sînt în detenție preventivă.

În luna iulie, angajații Centrului Național Anticorupție (CNA), împreună cu procurorii, au efectuat o operațiune de depistare a schemei de corupție în procesul de angajare în sistemul penitenciar. În rezultat, au fost arestați cîțiva funcționari, care au fost plasați în izolatorul de anchetă al CNA în calitate de suspecți.

Pe mîinile organelor de drept au ajuns șeful secției de cadre a Penitenciarului nr.17 și unul dintre ofițerii poliției. Potrivit datelor anchetei, aceștia, în schimbul unei remunerări, contribuiau la plasarea în cîmpul muncii în penitenciar. În acest caz, potrivit CNA, funcționarii au estorcat și au primit 1000 de euro pentru angajarea unei persoane în funcția de gardian. Banii, transmiși sub controlul oamenilor legii, au fost depistați în locuința funcționarului penitenciarului și în mașina personală a polițistului.

Ulterior, în vizorul organelor de drept a ajuns un gardian de la Penitenciarul nr. 13, care a fost reținut în timp ce încerca să le transmită deținuților obiecte și mijloace interzise. În timpul verificării angajatului, în geanta lui au fost depistat un pachet cu cîteva telefoane mobile, marijuana, precum și alte substanțe suspecte de culoare gri și neagră. Pe numele gardianului a fost inițiată o anchetă internă.

Asemenea incidente devin tot mai frecvente în ultimul timp. Anterior, angajații Procuraturii Generale a RM și ai CNA au reținut o supraveghetoare din una dintre coloniile pentru femei în momentul în care primea mită de 2 mii de lei. Funcționara o suna pe fiica unei deținute și îi cerea bani pentru ca mama ei să poată folosi telefonul mobil în celulă.

În unele cazuri, sînt depistate și persoane din afara penitenciarelor, implicate în schemele de corupție. Astfel, după transmiterea a 700 de lei unui gardian din Penitenciarul nr.18 din raionul Orhei, a fost reținut nu doar funcționarul din penitenciar, dar și femeia care a dat mita. Banii au fost oferiți pentru transmiterea unui telefon mobil unuia dintre deținuți, care, apropo, la fel a devenit figurant în dosarul privind corupția activă.

Angajații din închisori își „comercializează” loialitatea

Surse care cunosc bine situația din sistemul penitenciar au comunicat pentru NOI.md că mituirea și abuzurile de serviciu înfloresc în închisori. Cele mai răspîndite încălcări sînt: stabilirea relațiilor neoficiale cu deținuții și comercializarea obiectelor și produselor a căror folosire după gratii este restricționată. Unii gardieni iau regulat mită pentru trecerea pe teritoriul penitenciarului a obiectelor și produselor interzise, inclusiv a telefoanelor mobile cu încărcătoare, cartelelor SIM, brichetelor.

Toate acestea se fac, desigur, nedezinteresat: „taxa” diferă semnificativ, într-un caz, aceasta poate ajunge pînă la mii de dolari, în alte cazuri – la cîteva sute de lei. de frica de a fi demascați și de a fi prinși în flagrant, angajații penitenciarelor recurg la conspirație și diferite scheme de intermediere.

Sînt cunoscute cazuri de estorcare sistematică a banilor de la deținuți, cînd persoane cu funcții de răspundere își umplu buzunarele din contul condamnaților. În esență, angajații instituțiilor penitenciare, își „vînd” loialitatea: contra unei anumite sume, ei le promit deținuților să nu le percheziționeze camerele și să nu le confiște obiectele interzise. În cadrul acestor scheme, de regulă, banii sînt transferați de către deținuți sau rudele acestora pe cardurile bancare ale rudelor sau cunoștințelor angajaților penitenciarelor.

Unii angajați ai penitenciarilor – de la cei cu rang înalt pînă la gardieni de rînd – nu se jenează de relațiile strînse cu lumea criminală. În acest sens este demonstrativă istoria creării în închisoare de către hoțul în lege „Makena” a unei grupări criminale, care îi șantaja pe deținuți și estorca de la ei sume mari de bani. Procuratura Generală i-a acuzat de colaborarea cu infractorii pe 15 angajați ai Departamentului Instituțiilor Penitenciare – angajații cîtorva închisori și reprezentanții Departamentului, care „nu au asigurat în deplină măsură siguranța deținuților care colaborau cu organele de drept”.

Această istorie a scos în vileag un ghem întreg de probleme din sistemul penitenciar. Surse din cadrul Ministerului Justiției au comunicat pentru NOI.md că pe lîngă penitenciar a fost creat un grup ce se ocupa de analiza situației din închisorile moldovenești. Unele documente, care au ajuns în mîinile funcționarilor, nu au mai fost puse pe rol.

Multe detalii interesante privind ilegalitățile ce au loc în pușcării, potrivit interlocutorului nostru, se conțin și în raportul fostului șef adjunct al Penitenciarului nr. 13 Albert Puiu. În acesta se vorbește despre relațiile extrastatutare dintre angajații închisorii și deținuți, livrarea în pușcărie a drogurilor, întrevederi ilegale, ținerea complicilor într-o celulă. Potrivit autorului raportului, angajații instituțiilor penitenciare se împart în două categorii: care fac bani pe deținuți și care devin martori taciți ai abuzurilor.

Unul dintre foștii conducători ai unei închisori din capitală vorbește despre implicarea în abuzurile din pușcării a conducerii Departamentului Instituțiilor Penitenciare. Surse din cadrul Procuraturii Generale confirmă existența cazurilor în care gardienii nu asigurau securitatea deținuților care figurau în dosar în calitate de martori, iar în unele cazuri le creau condiții insuportabile de detenție, determinîndu-i să-și schimbe mărturiile.

Politica de cadre păguboasă

Cu siguranță, această fărădelege nu poate avea loc fără cunoștința principalilor administratori de penitenciare. Mai mult, unii șefi din cadrul Departamentului Instituțiilor Penitenciare încearcă să-și influențeze subalternii prin metode ilegale. Se cunoaște un caz cînd gardienii de la Penitenciarul nr.13 au pledat deschis împotriva conducerii închisorii, care i-a impus să dezvăluie materiale compromițătoare în privința foștilor lor șefi.

Angajații închisorilor moldovenești sînt ținuți în condiții stricte, ca totul ce se întîmplă după gratii și pereții groși să nu iasă la suprafață. Asupra angajaților suspectați de scurgerea informației este exercitată o presiune dură, inclusiv pînă la amenințările cu răfuială fizică. Totodată, angajații care au găsit limbaj comun și cu conducerea, și cu lumea criminală, se simt în siguranță, iar plîngerile victimelor deseori sînt examinate formal. Au ieșit la iveală doar cîteva cazuri cînd la răspundere penală au fost trași gardienii care maltratau deținuții.

Pe parcursul ultimilor ani, în sistemul penitenciar au avut loc remanieri masive de cadre, care, în cele din urmă, au condus la înnoirea conducerii în proporție de 90%. Cea mai mare parte dintre conducătorii vechi au fost puși în fața necesității de a demisiona sau de a fi demiși la inițiativa noii administrații. Printre aceștia se numără șefi de direcții din aparatul central al Departamentului, precum și mai mulți șefi ai instituțiilor penitenciare.

Funcțiile devenite vacante în acest fel au fost ocupate de foștii angajați ai serviciilor speciale, ai organelor de interne și procuraturii, puțini dintre care se pot lăuda cu un trecut impecabil. Printre noul personal au fost circa 30 de foști polițiști, care la momentul angajării au ieșit la pensie și s-au angajat la Departamentul Instituțiilor Penitenciare doar pentru a primi dreptul la recalcularea pensiilor și o compensație unică majoră. Toți au fost angajați în limita sau cu încălcarea termenelor de activitate în sistemul penitenciar.

Potrivit experților, una dintre cauzele principale ale situației create este practica nocivă a soluționării problemei cadrelor, creată în sistemul penitenciar, subordonat Ministerului Justiției. Numirile în funcții au loc netransparent, cu încălcarea procedurii stabilite și a criteriilor legislative. În rezultat, cele mai atractive locuri, de regulă, le revin unor persoane fără abilități speciale, dar care sînt controlabile și pot abuza de funcția pe care o dețin.