Managerul de criză al PLDM

Foto: mail.ru

Xenia Florea

În PLDM s-a încheiat oficial „epoca lui Filat”. Noul președinte al Partidului Liberal Democrat a devenit politologul, ex-ministrul apărării Viorel Cibotaru. Modificări serioase se așteaptă și la nivel de vicepreședinți, precum și în Biroul permanent al partidului.

Și, deși noua conducere, aleasă sîmbătă, la cel de-al VII-lea congres al partidului, a anunțat despre sfîrșitul crizei în PLDM, resetarea și intenția de a restabili ponderea politică a formațiunii, mai mulți analiști politici au numit acest congres drept unul „funerar”.

De la congresul „învingătorilor” la „congresul învinșilor”

Chiar și o persoană departe de politică a putut remarca diferența colosală dintre actualul, al VII-lea congres al PLDM, de cele precedente. Atît din punct de vedere organizatoric, cît și în plan moral.

În decembrie 2013, Vladimir Filat încă mai credea naiv că pentru el și partidul lui, după înfrîngerea suferită în confruntarea din primăvară cu Vladimir Plahotniuc, încă nu e totul pierdut și încerca activ să preia rolul de lider de la Plahotniuc și al Partidului Democrat.

Al VI-lea congres al PLDM, a fost desfășurat în decembrie 2013, cu mare fast. Sala Polivalentă îmbrăcată în verde. Bannere enorme cu noul slogan al partidului: „Înainte, nu înapoi!” Oaspeți de onoare de peste hotare vicepreședinte al Partidului Popular European, Jacek Saryusz-Wolski, și ex-președintele Georgiei Mihail Saakașvili – direct de pe Maidanul de la Kiev.

Cuvîntul de salut al noului președinte al Partidului Popular European, Joseph Daul, demonstrat pe ecrane mari. Și 4500 de delegați (toți în fulare verzi), care l-au reales unanim pe Vladimir Filat în funcția de președinte al PLDM, fiind singura candidatură.

Congresul al VI-lea avea cîteva scopuri majore – de a le demonstra partenerilor și oponenților că Partidul Liberal Democrat, în pofida tuturor loviturilor și șocurilor, este consolidat; să fortifice puterea lui Vladimir Filat după ce în primăvara anului 2013, Vladimir Plahotniuc l-a învins și a demis Guvernul Filat; să demonstreze țării și partenerilor europeni că PLDM este cea mai puternică forță politică din RM.

După amploare, congresul al VI-lea al PLDM a depășit cel de-al VII-lea „congres al congreselor” Partidului Democrat din 2012, la care au participat 1200 de persoane.

Și iată acum, în contrast – cel de-al VII-lea congres al Partidului Liberal Democrat, care a avut loc, sîmbătă, 18 iunie. Sala mică a Palatului Sindicatelor, doar 400 de delegați, fostul lider de aproape un an se află în arest, iar din „cea mai mare forță politică a RM” membrii pleacă activ.

După forum, jurnaliștii l-au întrebat pe noul președinte la PLDM, Viorel Cibotaru, și pe adjunctul lui, Vadim Pistrinciuc, cîți membri are în prezent Partidul Liberal Democrat? Însă liderii liberal-democraților nu au putut (sau nu au dorit) să răspundă la această întrebare. Au spus doar că în prezent are loc reevaluarea numărului membrilor acestei formațiuni politice.

Politologul Bogdan Țîrdea, răspunzînd la această întrebare, a relatat pentru NOI.md că, în prezent, în PLDM au rămas „nu mai mult de ¼ din ceea ce a fost”. Dacă ținem cont că în decembrie 2012, Partidul Liberal Democrat număra peste 40 de mii de membri, atunci, în rîndurile acestuia se află cel mult 10-12 mii de membri. Însă exodul continuă.

Măsuri de reanimare

După alegerile parlamentare din noiembrie 2014, PLDM încă era considerată principala forță europeană din țară. Încă în mai 2012, cînd Vladimir Filat, care a anunțat război „regimului oligarhic”, a cedat, și-a prezentat scuzele în public față de Vladimir Plahotniuc și a acceptat să facă parte, în roluri secundare, din Coaliția pentru Guvernare Proeuropeană, experții avertizau că Plahotniuc intenționează să distrugă PLDM. Și au avut dreptate.

În februarie 2015, despre ieșirea sa din PLDM și crearea propriului proiect politic a anunțat prim-vicepreședintele partidului, ex-premierul Iurie Leancă. Ulterior, de după gratii, Filat l-a numit fariseu, care „se este controlat în totalitate”.
Pe 15 octombrie 2015, președintele PLDM, Vladimir Filat, a fost lipsit de mandatul de deputat și arestat, fiind învinuit de delapidarea mijloacelor din sistemul financiar-bancar. El a devenit principalul acuzat în dosarul furtului miliardului de euro.

Pe 29 octombrie 2015, Parlamentul a demis guvernul condus de alt liberal-democrat – Valeriu Streleț. Coaliția PLDM+PDM+PL s-a destrămat definitiv. În calitate de lovitură de grație a fost provocat scandalul porno cu participarea lui Vladimir Filat, apoi destrămarea fracțiunii PLDM.

Toate acestea au lovit puternic în imaginea partidului. Barometrul opiniei publice din decembrie 2015 a arătat o scădere bruscă – pînă la 2% a ratingului PLDM, deși încă în aprilie 2015, potrivit versiunii BOP, acest indicator constituia 10,2%. Ultimul Barometru al Opiniei Publice, din mai 2016, creditează PLDM cu doar 0,14%: potrivit tuturor sondajelor sociologice, partidul nu trece în viitorul parlament.

Într-o asemenea stare politică și morală a și a avut loc cel de-al VII-lea congres al PLDM, la care, precum s-a exprimat analistul politic Igor Boțan, conducerea partidului a încercat să „reînvie mortul”. Însă, ținînd cont de rezultatele congresului, măsurile de reanimare s-au dovedit a fi ineficiente.

Conducerea de partid a liberal-democraților poate vorbi mult și bine în fața camerelor despre faptul că criza politică din PLDM a fost depășită, că situația în partid e „cum mult mai bună decît doresc oponenții” și să promită reîntoarcerea ponderii politice și măreției de odinioară a formațiunii politice. Însă este evident că astăzi situația nu e în favoarea liberal-democraților.

Partidul Liberal Democrat este discreditat complet. El este considerat pe deplin justificat complice la toate infracțiunile politice și economice din ultimii ani. Eșichierul de dreapta astăzi se află în faza relansării active: pe acest segment au apărut noi proiecte politice prooccidentale (Platforma DA, PAS al Maiei Sandu), care manifestă o activitate politică cu mult mai intensă decît PLDM. Dar cel mai important lucru – acestea nu s-au aflat la putere (în afară de Maia Sandu) și sînt susținute de partenerii occidentali.

Și DA, și PAS, dar și Partidul Popular European din Moldova al lui Iurie Leancă aspiră la electoratul liberal-democraților. În aceste condiții, PLDM, care conta pe un viitor politic, avea două soluții. Sau, unindu-și forțele cu unul dintre proiectele politice și oferindu-i infrastructura de partid, să devină bază pentru crearea unui nou partid de centru-dreapta cu un lider carismatic, de exemplu, cu Maia Sandu, sau să desfășoare „zgomotos” al VII-lea congres. Într-o măsură oarecare, actualul congres al Partidul Liberal Democrat trebuia să repete congresul CC la PCUS: delegații forumului, de dragul „reîntoarcerii ponderii politice” a partidului său, trebuiau să ofere o notă acțiunilor conducerii anterioare a PLDM, să le condamne, să se pocăiască și să anunțe despre trecerea partidului în opoziția activă față de „regimul lui Plahotniuc”.

Adică, oficial, la nivel de congres, PLDM trebuia să facă ceea ce a făcut în noiembrie 2015, pe rețelele de socializare, membrul activ al PLDM, deputatul Maria Ciobanu, cu titlul „Mea culpa”.

„Îmi este ruşine şi mă simt vinovată pentru multe lucruri. În 2013 trebuia să-mi conving colegii să mergem în alegeri anticipate, dar nu să capitulăm în faţa lui Plahotniuc, care în scurt timp şi-a subordonat toate instituţiile de drept. Nu ştiu dacă ele ar fi schimbat cursul lucrurilor, mai mult nu, dar, oricum, trebuia să procedez aşa cum îmi dicta conştiinţa. Nu trebuia să votez majorarea salariilor judecătorilor. Trebuia să insist pînă-n pînzele albe să fie elucidat cazul Pădurea Domnească, astfel încît toate persoanele implicate în acel „sabantui” al procurorilor, judecătorilor şi membrilor PD-PL să poarte răspundere penală”, a scris atunci Maria Ciobanu.

Însă, în loc să facă declarații de rezonanță și să întreprindă acțiuni hotărîte, care într-o măsură oarecare îi puteau reabilita pe liberal-democrați în ochii alegătorilor, delegații celui de-al VII-lea congres s-au axat pe soluționarea problemei cotizațiilor membrilor de partid („am examinat detaliat modificarea sistemului de finanțare al partidului, astfel încît să obținem o transparență totală a acestuia”), au declarat despre poziționarea în opoziție moderată față de autorități și intenția de a lupta doar cu „tentativele de a deturna Republica Moldova de pe calea europeană”.

„Primele declarații ale proaspătului președinte al PLDM șochează. Se creează impresia că ele au ieșit din gura lui Ghimpu sau Candu. Și acesta va lupta cu „mîna Moscovei” sau cu „tancurile rusești”.

Cibotaru a declarat că își ia asupra sa voința și răspunderea pentru conducerea partidului și salvarea țării, care în prezent se află „într-un pericol geopolitic fără precedent”. Potrivit lui, PLDM rămîne în opoziție și „va fi critic față de orice tentative de a schimba cursul european al dezvoltării republicii”. „Un alt «lider» de partid, care nu rostește numele lui Plahotniuc”, a scris imediat după congresul VII al PLDM pe rețelele de socializare politologul Alexei Tulbure.

Alegerea PLDM i-a lăsat în ceață pe mulți experți politici: nu trage Viorel Cibotaru la funcția unui manager de criză, care acum este atît de necesar pentru liberal-democrați.

Vladimir Filat era un lider, pe care în final, l-a distrus lăcomia și ambițiile exagerate. Viorel Cibotaru nu are calități de lider: el, mai degrabă, e un teoretician, decît practician.

Fiind în toți acești ani analist politic (Cibotaru a aderat la PLDM doar un an în urmă, devenind ministru al apărării), Viorel Cibotaru a fost aproape întotdeauna atent și echilibrat în declarații. De aceea, de la noul președinte al PLDM nu ne putem aștepta la declarații dure și ultimatumuri „a la Filat” în 2013. Iar de la un manager de criză astăzi se cere nu doar instaurarea ordinii în echipa și finanțele de partid.

În opinia lui Alexei Tulbure, însăși alegerea lui Viorel Cibotaru în funcția de președinte al Partidului Liberal Democrat denotă o criză profundă de cadre în PLDM. Or, printre candidați la conducerea partidului figurau și actualii vicepreședinți Vadim Pistrinciuc. Valeriu Streleț, Liliana Palihovici și Tudor Deliu. Însă toți „greii politici” ai PLDM au refuzat să preia conducerea partidului, preferînd să transmită frîiele puterii (deci și responsabilitatea pentru acțiunile ulterioare) teoreticianului politic Viorel Cibotaru.

Așa că cel de-al VII-lea congres al PLMD nu a sporit șansele formațiunii politice la supraviețuire, iar prognoza analiștilor politici din anul trecut privind faptul că PLDM ori va fi destrămat definitiv, ori va fi supus unui atac raider (dacă încă nu a fost), rămîne în vigoare.