Satul Preobrajenovka – Elveția de Lipețk (FOTO,VIDEO)

Foto: Н. Горяйнова

„Împărăția Berendeev”, „Olanda de Lipețk”, „Elveția de Lipețk”, „perla păduratică” – cum numai nu a fost numit satul Preobrajenovka. Cum o localitate fără perspectivă a reușit să facă parte din asociația „Cele mai frumoase sate ale Rusiei” și să cîștige patru ani la rînd concursul „Cea mai amenajată localitate”, aflați în materialul ce urmează.

„În frunte cu conducerea”

Satul Preobrajenovka din raionul Dobrovsk este amplasat la periferia raionului Lipețk, în pădurile din rezervație. Aici nu sînt fabrici și uzine, terenuri agricole, doar pădure cît vezi cu ochii. Acum zece ani, după ce ploua, în sat puteai ajunge doar cu tractorul, iar primăvara, din cauza revărsării rîurilor, localitatea era izolată pe 2-3 luni. Acum, toate străzile sînt asfaltate, casele – aprovizionate cu gaz natural, aproape fiecare gospodărie are telefon și internet. Satul are 316 gospodării, școală medie, bazin și sală sportivă, două magazine, un complex sportiv și chiar o plajă amenajată.

La întrebarea cum au reușit să prospere, localnicii răspund cu mîndrie: „În frunte cu conducerea”.

— Amenajarea satului a fost inițiată de Vera Popova. Pe timpul ei, a fost instalat gazoductul, drumurile au fost asfaltate, a fost construită o piscină. Iar fiul ei Anatolii (actualul primar al satului) a continuat cele începute. El face foarte multe pentru sat, relatează băștinașa Valentina Gorbaciova.

— Eu de 23 de ani trăiesc în Preobrajenovka. În această perioadă, localitatea s-a schimbat foarte mult, spune Elena Andreeva.

Aceste femei culeg fructe de aronie. În centrul satului, lîngă școală, sînt multe plante de aronie. Pentru a o păstra, femeile congelează aronia în congelatoarele școlii, iar iarna elevii beau compot.

„Olanda de Lipețk”

Viața din Preobrajenovka se învîrte în jurul școlii. Potrivit șefului administrației locale, ex-directorul școlii Anatoli Popov, instituția de învățămînt a devenit atracția principală a satului și a servit drept sursă a bunăstării.



— Doar și drumurile, și bazinul au apărut datorită elevilor, relatează Anatoli Popov. În 2005, cînd eram director de școală, am creat prima cooperativă din regiune. Cultivam răsad de flori. Inițial pentru noi, deoarece trebuia să amenajăm teritoriul, apoi de vînzare, pentru proprietarii de vile. Am construit o seră lîngă școală. Am fost certați pentru asta, pentru că era o premieră. Noi obțineam un profit de pînă la 500 de mii de ruble. Băieții primeau salariu. Am deschis un cont special în care erau transferate mijloacele obținute din vînzarea răsadului. Cînd în regiune au început să funcționeze programele de cofinanțare – rublă pentru rublă – noi eram pregătiți și aveam un capital. Iar cine e primul, acela obține totul. Timp de doi ani, am asfaltat toate drumurile, am construit un bazin, folosind inclusiv resursele extrașcolare. Am avut numeroase controale, care verificau de unde au apărut bani în sat.

Cooperativa școlară aduce profit pînă în prezent – în sere sînt cultivate 70 de soiuri de lalele. Primăvara, toate rondurile sînt în lalele. Vara, în locul lor apar petuniile. Ce-i drept, această școală toți vor să o „optimizeze”, deși după aspectul ei exterior ea poate depăși orice școală din Lipețk.

— Avem doar 70 de elevi. Ni s-a propus să transferăm copiii în satul vecin Kriveț. Însă școala noastră a cîștigat de trei ori concursul „Cea mai bună școală din Rusia”, spune cu mîndrie Popov. Copiii ocupă locuri la olimpiade, participă la competiții sportive. Ce-i drept, nu au ocupat primele locuri la concursurile regionale, dar locul doi și trei le-am avut. Asta deși noi nu avem sală sportivă, pentru că aceasta nu permisă într-o școală mică. Însă pe 5 septembrie, noi vom da în exploatare un nou complex sportiv și copiii vor merge acolo, vor avea mai multe posibilități.

Popov recunoaște că nu a vrut să părăsească școala. Însă l-a rugat maică-sa – a vrut să transmită satul în mîini sigure. Dar și locuitorii satului sperau că directorul școlii, care „a salvat” această instituție de la optimizare, va fi capabil să ridice satul.

— În 2010, în sat, era o situație dificilă – 10 candidați la funcția de primar. Mulți dintre aceștia nu pretindeau funcția pentru a le ușura viața localnicilor, ci pentru a obține pămînt, relatează Popov. La alegerile din 2010 a participat tot satul. Cu o prezență la vot de 99%, 98% au votat pentru directorul școlii Anatoli Popov.

„Elveția de Lipețk”

Popov a început modernizarea cu introducerea impozitului pentru amenajare și evacuarea deșeurilor. În fiecare joi, o autospecială colecta gunoiul din sat. A fost nevoie de un an, pentru ca toți locutorii să se obișnuiască să colecteze deșeurile în pungi, dar să nu le arunce în pădure.

— A fost foarte greu în primele trei luni. Timp de două săptămîni noi am colectat aproape o autospecială cu gunoi. I-am rugat pe profesori și angajații în domeniul social și cultural să mă ajute. Unde mai pui că oamenii nu au încredere. Asta deoarece autoritățile începeau să facă ceva, apoi repede totul se termina – totul era doar fală goală. De aceea, oamenii sînt sceptici. Doar atunci cînd s-au convins că în fiecare joi este colectat gunoiul, atunci am început să umplem autospeciala. Apoi, oamenii sunau și se plîngeau: „Mașina a trecut pe toate străzile, iar la noi nu a venit”. S-a schimbat ceva în mentalitatea oamenilor.

Acum conștiința e la cel mai înalt nivel. Lîngă magazin sînt parcate biciclete și niciuna nu este legată – nu se fură. Într-un sat amplasat între văi și dealuri – bicicleta este cel mai sigur mijloc de transport. Urnele sînt amplasate doar în fața clădirilor cu menire socială, însă satul e curat lună.



Următoarea „bătălie” a lui Popov a fost „lupta” pentru iluminatul stradal. Cel mai simplu să înlocuiască pilonii și să instaleze 140 de becuri LED cu baterii solare, iar mai dificil lucru – să-i învețe pe electricieni că de acum încolo satul va plăti conform indicațiilor contoarelor, dar nu în baza normativelor.

— Energia electrică e scumpă și se scumpește în fiecare an. Stațiile electrice și furnizorul de gaze sînt niște monopoliști foarte rigizi, se plînge Popov. Un an am luptat ca să putem achita conform indicațiilor contoarelor. Felinarele noastre folosesc baterii solare. De aceea, și vara, și iarna, și ziua, și noaptea noi nu plătim pentru lumină. Cînd e timp înnorat și ploios, atunci sîntem nevoiți să utilizăm energia electrică. Însă, deoarece plătim cît consumăm, facturile sînt mai mici.

Cînd oamenii au văzut că banii sînt folosiți eficient, toți au început să achite impozitul: atît localnicii, cît și proprietarii vilelor. Numărul celor din urmă crește din an în an – în prezent sînt 70 de familii.

Așa-zisul impozit pentru amenajare poate fi văzut oriunde: și în pavajul de pe trotuare, și în havuz, și în două terenuri de joacă, în în scuarul Familiei, unde în cinstea nașterii noului locuitor al satului este plantat un copac, în mulțimea de sculpturi și monumente și, desigur, în serele cu flori, ce întîmpină oaspeții la intrare și care sînt amplasate în tot satul.

— Mi se reproșează că mulți proprietari de vile sînt membri ai administrației regionale – iată de unde vin banii, spune Popov. Însă Legea nr.131 oferă condiții egale pentru toți. Iar eu nu am cufere cu aur sub masă. Noi, cînd cerem bani pentru realizarea unui proiect, venim cu studiul de fezabilitate, facem expertiza și oferim 10% pentru finanțare – oferim certificat din buget, dar nu pur și simplu cerem „Dați-ne anume nouă”. Și situația e alta. Noi am cîștigat de patru ori titlul „Cea mai bine amenajată localitate din Rusia”. Am obținut granturi și am amenajat satul.

Datorită granturilor și participării în programele de cofinanțare, Popov a atras în sat peste 30 de milioane de ruble. Cu ajutorul unui grant, administrația din Preobrajenovka a elaborat un proiect de curățare a rîului Smorodinki. Anul acesta, se încheie etapa a doua – va fi adîncită albia rîului. În 2016, Preobrajenovka va avea propriul chei. Popov se laudă că deja a cumpărat gresia. Din alt grant, a fost elaborat studiul de fezabilitate pentru construcția complexului sportiv.



— În noul complex sportiv planificăm să deschidem cinci camere de hotel, relatează Anatoli Popov. Vom vedea dacă vor fi solicitate. Pe viitor, preconizăm să construim un hotel. Raionul Dobrovsk a intrat în zona turistică, însă, deocamdată, în raion nu este nimic. Iar noi vom face, pentru că trebuie să supraviețuim. Vom face un teren artificial de minifotbal, iar iarna vom turna gheața pentru hochei. Lîngă bazin vom deschide un minisanatoriu – deja am procurat echipamentul necesar pentru proceduri. De acesta vor beneficia nu doar locuitorii satului, dar și turiștii: vin la noi în weekend, se cazează la hotel, fac proceduri.

Cuvintele lui Popov par a fi niște vise irealizabile. Însă localnicii povestesc că bazinul lor se bucură de popularitate din partea vecinilor din regiunea Tambov. În sat există o echipă de hochei, care se antrenează în Lipețk. Iar în timpul festivalului ciupercilor, care are loc pe 5 septembrie, numărul populației se dublează.

În prezent, în sat, lucrările sînt în toi. O echipă de muncitori din Lipețk amenajează havuzul din scuarul noului complex sportiv. O echipă din Ucraina construiește o biserică din lemn în locul celei din piatră, ce a fost demolată în 1940.

— Noi sîntem de sub Kursk, satul nostru e nu departe de frontieră, spun constructorii. Doar 450 de verste pînă la voi. Va ieși o bisericuță frumoasă.



„În ultimii cinci ani, nimeni dintre tineri nu a plecat din sat”

Titlul „Cel mai amenajată localitate din Rusia” are și reversul medaliei, oftează Popov – acest titlu trebuie confirmat în fiecare zi.

— Iată, arată Popov spre doi cosași, cosim din banii noștri și cu benzina noastră. Anul trecut, întreținerea drumurilor locale se afla la balanța administrației locale și ne alocau bani pentru aceasta. Pentru cosit aveam 100 de mii. Acum însă legea s-a schimbat – totul pleacă în fondul raional. Și nu se știe dacă vom primi acești bani. Eu însă nu pot permite ca cel mai amenajat sat să rămînă în buruieni. Anul acesta, deszăpezirea a fost efectuată de sat, deși acest lucru trebuia să-l asigure raionul. Însă acolo nu a fost încheiat la timp contractul, nu au negociat. S-a făcut doar în martie. Vine la mine reprezentantul organizației: „Anatoli Anatolievici, semnați”. Eu le spun: „Nu voi semna, pentru că noi singuri am deszăpezit”. Au apărut supărări. Dar nu trebuie de spus că la noi totul e rău. Se poate de lucrat. Important e să-ți stabilești sarcinile și să le realizezi pînă la capăt.

„Pînă la capăt”, potrivit planurilor lui Popov, înseamnă construcția în sat a unui cabinet medical, utilat la nivelul secolului XXI. Deschiderea unei grădinițe – în sat deja sînt 24 de preșcolari. Iar grădinița, spune Popov, nu e doar infrastructură, ci și 12 locuri de muncă, unde vor lucra absolvenți ai școlii.

— De la mine din sat, în ultimii cinci ani, nimeni dintre tineri nu a plecat, se mîndrește Popov.

Locurile de muncă e durerea lui de cap. Satul e vestit cu lemnarii săi. Generația mai în vîrstă lucrează în gospodăria silvică. În anul 2011, în sat a fost deschis un post de salvatori – 12 locuri de muncă. Ce alte locuri de muncă poate oferi satul? Popov speră că romanticii din oraș care au venit aici vor inventa ceva. Pentru tinerii specialiști, care vor dori să creeze ceva în sat, Popov promite să construiască zeci de case.

— Avem nevoie de specialiști – tineri, cu idei, care vor să trăiască la sat, vor să facă ceva, însă nu le reușește în oraș, sau din cauza administrației, sau nu pot depăși unele momente – în sat nu există birocrație. Noi îi ajutăm, ei ne vor ajuta. Avem nevoie de un nucleu tînăr, susține primarul de 42 de ani.

Marca comercială „Преображеновка”

Între timp, Anatoli Popov dezvoltă activ ecoturismul și comerțul cu produse ecologice pure. Planifică să deschisă la Lipețk un magazin de firmă, unde va fi comercializată carnea de vițel și de pui, crescuți în aerul de lîngă pădure și cu apă pură. Localnicii sînt gata să le ofere tuturor locuitorilor Rusiei ceaiuri din ierburi.

— Sîntem înconjurați de păduri și mlaștini. Avem plantații sălbatice de zmeură, merișoare, afine, tei, căpșuni. Le colectează elevii și bunicile. Noi le cumpărăm și facem ceaiuri. Deschizi pachetul și imediat vezi ce ierburi și pomușoare sînt. Nu se compară cu ceaiul propus de peste hotare, unde totul e tăiat mărunt și nu e clar ce conține ceaiul. Așa că în timpul apropiat vom înregistra propriul brand. Deja se elaborează. Am comandat ambalajul la Moscova. Am primit deja primul lot de 2,5 mii. În timpul apropiat, ceaiul va apărea în vînzare, spune Popov.
Pentru a prelua experiența managementului rural, vin zeci de oameni din întregul raion și din regiunile vecine. Popov e convins: Preobrajenovka va deveni cunoscută în toată Rusia. Anul acesta, spune el, vor fi finalizate toate reformele, iar în 2016, Preobrajenovka va participa din nou la concursul „Cel mai bine amenajat sat din Rusia”. Iar în timp ce delegațiile încearcă să afle secretul prosperității din localitate, o locuitoare a formulat definiția fericirii:
— E puțin să plantezi flori. Ele trebuie udate, plivite, atunci vor fi frumoase. Iar dacă pur și simplu le plantezi, va fi ca peste tot, adică, nimic. Așa că totul depinde de noi, a concluzionat Valentina Egorovna.