Recomandările experților privind implementarea ZLSAC în Transnistria

Foto: tiras.ru

Implementarea AA/ZLSAC în regiunea transnistreană este crucială cel puțin din motive politice și economice. Aceasta ar putea servi ca o puternică premisă pentru convergența economiilor din ambele părți ale Nistrului și, respectiv, reintegrarea țării, și ar oferi posibilități suplimentare de a exporta, atrage ISD și orienta economia pe o traiectorie durabilă de dezvoltare, fapt ce reprezintă elemente vitale pentru regiunea transnistreană, care se confruntă cu o recesiune economică și deficite exorbitante fiscale și de cont curent. Potrivit unor estimări, punerea în aplicare a AA / ZLSAC va aduce beneficii nete regiunii transnistrene, stimulînd economia cu aproximativ 3-4% anual. La aceste concluzii au ajuns experții Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, autorii studiului „Este posibilă implementarea Acordului de Asociere în regiunea transnistreană?”, citat de NOI.md.

Experții subliniază că regiunea transnistreană ar putea rata oportunitățile AA / ZLSAC la începutul anului 2016, atunci cînd actualele preferințe comerciale autonome acordate de UE vor expira, fiind înlocuite cu taxe de import conform clauzei națiunii celei mai favorizate. Astfel, în cazul în care regiunea nu va implementa cel puțin cerințele minime din AA / ZLSAC, aceasta ar putea pierde accesul preferențial la piața UE, fapt ce ar prejudicia economia cu circa de 5% din PIB-ul regiunii. Acest scenariu devine tot mai realist deoarece pînă în prezent autoritățile nu au putut ajunge la un acord asupra unui mecanism clar privind implementarea AA / ZLSAC în regiunea transnistreană.

Abordarea reticentă a autorităților transnistrene privind implementarea AA / ZLSAC ar trebui să se bazeze pe cinci particularități-cheie ale economiei regiunii. Aceste particularități vor permite o mai bună înțelegere a stimulentelor care alimentează reticența autorităților din regiune privind aplicarea AA / ZLSAC și, prin urmare, ar trebui luate în considerare de autoritățile de la Chișinău și Bruxelles:

1. Deși regiunea depinde de piața UE în termeni de exporturi, aceasta este mult mai dependentă de importurile din Rusia;
2. Economia regiunii nu este autosuficientă – deficitul uriaș de cont curent este finanțat în mod direct și indirect de Rusia;
3. Economia regiunii depinde mai mult de cererea internă, alimentată preponderent de Rusia, decît de cererea externă, reprezentată preponderent de UE;
4. Bugetul regiunii este puternic expus liberalizării comerțului exterior, cauzînd costuri bugetare iminente ca urmare a eliminării tarifelor vamale;
5. Regiunea este pe punctul de epuizare a rezervelor valutare, ,,rubla transnistreană" fiind susținută puternic prin suportul rusesc.

Aceste cinci particularități-cheie ale economiei transnistrene reiterează bine-cunoscutul fapt: Rusia are o influență foarte puternică în regiunea transnistreană, în timp ce pîrghiile Chișinăului și Bruxelles-ului sînt relativ slabe. Acest fapt are consecințe evidente asupra comportamentului factorilor de decizie din regiune, precum și asupra preferințelor majorității populației acesteia, care se transpun într-un euroscepticism puternic în regiune. Aceste sentimente sînt alimentate de faptul că economia transnistreană este construită în așa mod, încît AA / ZLSAC cu UE ar putea genera imediat costuri importante (de exemplu, scăderea veniturilor bugetare, șocul de competitivitate), în timp ce beneficiile palpabile sînt așteptate în termen lung și rămîn incerte.

Prin urmare, implementarea AA / ZLSAC în regiune ar putea fi ,,o misiune posibilă", dacă și numai dacă vor fi găsite răspunsurile la următoarele trei întrebări cruciale:

• Cum poate fi asigurat un dialog constructiv pe fondul sentimentelor eurosceptice puternice din regiune?
• Cum pot fi reduse costurile iminente pe care le implică liberalizarea comerțului?
• Cum poate fi atenuată incertitudinea cu privire la oportunitățile pe termen mediu și lung oferite de AA / ZLSAC regiunii? Abordarea față de implementarea AA / ZLSAC în regiune trebuie să se bazeze pe răspunsurile la aceste trei întrebări.

Cum poate fi asigurat un dialog constructiv pe fondul sentimentelor eurosceptice puternice din regiune?

Dialogul dintre Chișinău și Tiraspol ar trebui să fie complet eliberat de ,,terminologia sensibilă" (de exemplu, AA / ZLSAC, UE, integrare europeană sau liberalizarea comerțului etc.). În același timp, este necesară concentrarea asupra unei foi de parcurs clare și realiste cu privire la punerea în aplicare a cerințelor tehnice de bază care, pe de o parte, ar trebui să facă firmele din stînga Nistrului eligibile pentru accesul preferențial la piața UE, și pe de altă parte, nu ar trebui să fie percepute ca parte a angajamentelor ZLSAC.

Cum pot fi reduse costurile iminente pe care le implică liberalizarea comerțului?
Deși AA / ZLSAC implică o eliminare treptată a taxelor la import în Moldova, cu perioade de tranziție de la 3 la 10 ani pentru cele mai sensibile produse, pentru firmele transnistrene perioadele de liberalizare ar trebui să fie extinse și mai mult. Motivul rezidă în faptul că economia regiunii este mult mai expusă la liberalizarea comerțului în comparație cu restul țării (din cauza taxelor la import mult mai mari și a ponderii semnificative a acestei surse de venit în bugetul regiunii).

Prin urmare, este necesar să fie admise perioade de tranziție mai lungi pentru cele mai sensibile sectoare ale economiei din regiune (produse textile și din piele, încălțăminte, animale vii și produse de origine animală). În mod evident, aceste concesii nu ar trebui să genereze hazarduri morale pentru factorii de decizie de la Tiraspol, fiind condiționate de o cooperare mai strînsă între autoritățile de la Tiraspol și Chișinău pe probleme legate de verificarea originii, procedurilor vamale pentru produsele care intră și ies din regiune, și punerea în aplicare a standardelor de calitate UE. Mai mult decît atît, autoritățile transnistrene ar trebui să pună în aplicare o reformă fiscală cuprinzătoare, care ar putea fi susținută de partenerii-cheie de dezvoltare ai Republicii Moldova și care ar consta din două elemente importante: implementarea unui sistem transparent și simplu de TVA și îmbunătățirea compatibilității între sistemele fiscale de pe ambele maluri ale Nistrului și alinierea acestora la standardele internaționale.

Cum poate fi atenuată incertitudinea cu privire la oportunitățile pe termen mediu și lung oferite de AA / ZLSAC regiunii?

Este necesar de concentrat prioritar pe avantajele și oportunitățile tangibile și imediate ale agendei de asociere. Unele dintre ele ar putea fi programul de îmbunătățire a competitivității întreprinderilor mici și mijlocii 2014-2020 (COSME), Enterprise Europe Network, Erasmus pentru tinerii antreprenori și Acordul de finanțare în agricultură și dezvoltare rurală – ENPARD. În plus, ar putea fi creată o platformă care să includă experți din cadrul instituțiilor publice și reprezentanți ai IMM-urilor de pe ambele maluri ale Nistrului, pentru a discuta mecanismele posibile de extindere a programelor UE în regiunea transnistreană și creșterea nivelului de informare și conștientizare cu privire la aceste programe în regiune, conchid experții.