Experți: Sectorul Apărării al Moldovei este politizat

Foto: tribuna.md

Solicitat de NOI.md, Boris Gamurari, care a condus Ministerul Apărării în anii 1999-2001 și Iurie Pîntea, expert al Institutului de Politici Publice, și-a împărtășit opinia privind reforma militară în Moldova.

În conformitate cu Concepția reformei militare, adoptată în 2002, în anul 2014 Moldova ar trebui să dispună de o armată cu un efectiv de cel puțin 12 mii de persoane și un buget de apărare de 2,5 la sută din PIB. Principalul document al construcției militare în Moldova este Doctrina Militară din 1995. Discuțiile privind elaborarea noii doctrine se susțin deja de foarte mult timp, cîteva variante ale acestui document au fost remise spre aprobare Comandantului Suprem al țării. În acest an a fost trasat din nou obiectivul privind elaborarea Strategiei.

„Toate partidele politice din Moldova ajung la putere, strîgînd „Ura” și chemînd la reforme. Între timp, nici un plan din cadrul acestor reforme nu a fost realizat pînă la sfîrșit. Și acest lucru vizează sectorul securității și apărării și, în special, Armata Națională”, consideră Boris Gamurari care a condus structurile ce asigură paza frontierei de stat, controlul vamal și apărarea.

În opinia lui, sectorul apărării și securității țării este prea politizat. „În anii reformării constante Armata Națională a fost redusă, totodată, în unele cazuri se ajungea la situația, în care nu aveai din cine forma serviciul de zi în unități; a fost modificat pasul de defilare și uniforma militară, probabil că locul de amplasare a insignelor de petliță și cocardelor afectează considerabil capacitatea de apărare a țării; de asemenea, nu mai zboară aviația militară care așa și nu a fost substituită cu nimic. Și acestea sînt doar cele mai remarcabile rezultate ale tuturor acestor reforme”, a menționat Boris Gamurari.

Expertul Iurie Pîntea a reamintit că adoptarea Concepției reformei militare în 2002 a fost precedată de trei-patru ani relativ de liniștiți, cînd toate eforturile aparatului de stat au fost orientate spre modificarea legislației și diverselor elemente din sistem. Pericolul militar care necesita modernizarea imediată nu s-a înregistrat. Drept urmare, nimeni nu a fost numit responsabil pentru realizarea Concepției reformei militare. Am impresia că Concepția s-a adoptat astfel ca în momentul realizării ei planificate nimeni din cei care a adoptat-o să nu mai fie nici la putere, nici în armată, menționează expertul. Și acest lucru, potrivit lui Pîntea, nu este un singur caz. Moldova de nenumărate ori a picat realizarea Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Moldova – NATO (IPAP).

Expertul NOI.md nu vede motive pentru optimism: „Iată, dacă s-ar întîmpla că aceleași partide parlamentare să bată imediat alarma, să tăie din finanțarea medicinii și învățămîntului și să dea totul armatei. Însă specificul construcției sistemului de apărare și securitate al țării este de așa natură, încît astfel de alocații vor fi în zădar. Pentru a crea ceva sînt necesari ani de muncă sistematică și consecutivă”.