Joc financiar de-a mijatca: veniturile şi averile birocraţiei moldoveneşti

Foto: totul.md

Xenia Florea

Marţi, 31 martie, s-a încheiat campania de declarare a veniturilor şi averilor acumulate în 2014 de către funcţionarii publici şi conducătorii ţării – de la secretară pînă la şeful statului.

Deocamdată, potrivit Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), şi-au depus declaraţiile 47 de mii de funcţionari şi persoane cu funcţii publice înalte din cele 100 de mii de persoane ce cad sub incidenţa legii. Însă deocamdată este prematur să vorbim despre o amnezie totală a birocraţiei moldoveneşti şi despre funcţionarii evazivi.

Conform Legii privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii persoanelor cu funcţii de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici
şi a unor persoane cu funcţie de conducere, toate aceste persoane sînt obligate să prezinte la serviciu declaraţiile privind veniturile, averea şi conflictul de interese.

De colectarea declaraţiilor în ministere şi departamente se ocupă angajaţii desemnaţi special pentru aceasta – de regulă, din cadrul secţiei resurse umane. Aceşti funcţionari publici trebuie să primească formularele îndeplinite, să le înregistreze într-un registru public special şi în termen de 20 de zile să transmită declaraţiile colectate la CNI.

Aşa că rezultatele finale privind campania de declarare a veniturilor pentru anul 2014 vor fi cunoscute nu mai devreme de 20 aprilie. Anul trecut, CNI a depistat în total 100 de funcţionari care nu au depus declaraţiile, ceea ce constituie un progres faţă de perioadele anterioare, cînd, în termenul stabilit, doar cel mult o treime dintre funcţionarii publici şi-au raportat veniturile şi conflictele de interese.

Banca Mondială, în rolul de „naş”

Obiceiul occidental de a raporta, în fiecare an, în mod public, despre veniturile şi patrimoniul lor, a fost adus în rîndul funcţionarilor publici şi oficialilor moldoveni de către Banca Mondială. Deşi, iniţial, aceştia s-au împotrivit vehement.

La începutul anilor 2000, în scopul normalizării relaţiilor sale cu noua putere comunistă din Moldova, Banca Mondială a înaintat drept una dintre condiţii elaborarea şi adoptarea proiectului de lege privind declaraţiile de venit.

Potrivit documentului aprobat de Parlament, funcţionarii publici, de la rangul de secretar pînă la cel de şef de secţie, trebuiau să-şi depună declaraţiile la comisiile de control departamentale, ce activau în fiecare minister sau departament. Iar adjuncţii miniștrilor şi alţi funcţionari, numiţi de guvern – la comisia de control departamentală de pe lîngă Cancelaria de Stat.

Iar preşedintele, deputaţii, miniştrii, judecătorii, procurorii, membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale, preşedintele CEC şi conducătorii organelor administraţiei locale – la Comisia centrală de control, din care făceau parte 9 persoane (cîte trei din partea preşedintelui, Parlamentului şi Guvernului). Dacă în urma controlului, Comisia avea suspiciuni privind onestitatea declarantului, atunci materialele erau trimise la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.

O altă declaraţie privind veniturile şi patrimoniul funcţionarilor şi deputaţilor trebuiau să o prezinte la finele carieri sale – pentru a compara ce schimbări a suferit averea lor între timp. Această măsură, precum au declarat autorii proiectului de lege, va contribui la combaterea corupţiei. În teorie…

Dar! În primul rînd, însuşi formularul declaraţiei pentru reprezentanţii conducerii a încăput doar în cîteva pagini şi conţinea posibilitatea unor manevre. De exemplu, transcrierea averii şi patrimoniului imobiliar sau deschiderea conturilor bancare pe numele membrilor familiei. În consecinţă, din declaraţie reieşea că mulți demnitari din Moldova nu au în posesie nimic şi trăiesc doar din salariu.

În al doilea rînd, de facto, funcţionarii publici şi persoanele cu funcţii înalte nu purtau răspundere pentru că „au uitat” să declare sau intenţionat au indicat în declaraţie informaţii eronate.

Teoretic, pentru aceste încălcări persoanele vizate urmau să poarte răspundere disciplinară, administrativă sau penală. Însă … Deşi pedeapsa finală – răspunderea penală – era prevăzută de legislaţia în vigoare, exista o decizie a Curţii Supreme de Justiţie, care interzicea aplicarea acestei măsuri, stabilind doar o pedeapsă disciplinară.

Însă răspunderea administrativă faţă de funcţionarii care au încălcat legea, de asemenea, nu a fost aplicată în realitate. Deoarece în Legea privind declararea şi controlul veniturilor şi patrimoniului funcţionarilor publici etc. această măsură a fost inclusă, iar în Codul contravenţional această pedeapsă nu exista.

Peripeţii cu declaraţii

Timp de 13 ani de acţiune a Legii privind declararea şi controlul veniturilor şi patrimoniului funcţionarilor şi angajaţilor publici, au fost înregistrate mai multe cazuri curioase.

De exemplu, în cadrul campaniei de declaraţii din 2011, ministrul de externe de atunci, Iurie Leancă, ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, şi vicepreşedintele Parlamentului Liliana Palihovici, practic, nu aveau unde locui, deoarece, potrivit declaraţiilor prezentate, niciunul dintre aceşti cetăţeni nu deţinea imobil.

Însă dacă Leancă, Efrim şi Palihovici pur şi simplu au ignorat prevederile legislaţiei în vigoare (art.4 al Legii privind declararea şi controlul veniturilor …” prevede clar indicarea în declaraţie a patrimoniului mobil şi imobil deţinut la data depunerii declaraţiei, dar nu doar cel procurat în perioada de raportare), atunci ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţa, parcă ar fi făcut totul corect. Însă declaraţia lui apare nu mai puţin hilară. Astfel, de exemplu, s-a constatat că el locuia într-un apartament ce costa 17 mii de euro – cu aceşti bani la acel moment putea fi cumpărată doar o garsonieră sau o cameră în cămin.

În realitate, totul are o explicaţie simplă: formularul declaraţiei pe venit şi patrimoniu la capitolul „Patrimoniu imobiliar” prevede indicarea costului obiectului în lei, „conform documentului ce confirmă provenienţa patrimoniului”. Astfel, la momentul procurării apartamentului de către Veaceslav Negruţa, acesta putea să coste şi 17 mii de euro.

Însă de atunci preţul de piaţă la imobil au crescut de cîteva ori, de aceea, declaraţiile depuse nu reflectau situaţia reală a situaţiei patrimoniale a declaranţilor.

În general, în 2012, a devenit evident faptul că legislaţia privind declaraţiile trebuie modificată. În rezultat, s-a schimbat formularul declaraţiei, care a devenit mult mai clar, concret şi cere să fie indicate veniturile şi patrimoniul nu doar ale declarantului, dar şi ale membrilor familiei lui. Iar termenul de depunere a declaraţiei de venit şi avere a fost prelungit de la 31 ianuarie pînă pe 31 martie.

În afara declaraţiilor de venit şi avere, conducătorii statului şi funcţionarii publici au fost obligaţi să mai prezinte un alt tip de declaraţie – privind conflictul de interese. În Codul contravenţional, în sfîrşit, au fost introduse sancţiuni pentru neprezentarea declaraţiei de venit şi pentru indicarea în ele a informaţiilor eronate (de la 1,5 mii pînă la 3 mii de lei).

Iar Comisia centrală de control, ai cărei membri verificau declaraţiile în timpul liber de la exercitarea atribuţiilor de bază, a fost înlocuită cu Centrul Naţional Anticorupţie, pentru care verificarea declaraţiilor de venit şi avere şi privind conflictul de interese a devenit o funcţie de bază.

Comisia de integritate: victimă sau executor?

În pofida apariţiei organului specializat şi a sancţiunilor pentru cei care se eschivează, în domeniul depunerii declaraţiilor lucrurile nu s-au urnit din loc.

Apropo, experţii au prezis acest lucru încă în timpul creării Comisiei Naționale de Integritate. În iunie 2012, în componenţa CNI au intrat Vera Lupu (din partea PLDM), Ion Casian (de la Partidul Liberal), Leonid Morari (Partidul Democrat), Dumitru Prijmireanu (PCRM) şi Cristina Cojocaru (din partea societăţii civile).

Însă, din cauza confruntării politice în jurul creării comisiei, doi dinte membrii ei au demisionat la scurt timp. În final, locul lui Ion Casian a fost ocupat de Anatolie Donciu, înaintat de liberali (el a şi devenit preşedinte al CNI). A demisionat şi Cristina Cojocaru. În locul ei, după o selectare îndelungată a candidaturilor, Parlamentul l-a desemnat pe avocatul Victor Strătilă.

Faptul că patru din cinci membri ai CNI au fost numiţi pe criterii politice a provocat un val de critici, atît din partea organizaţiilor neguvernamentale, cît şi din partea structurilor internaţionale. Iar experţii au declarat că în forma în care a fost aprobată, Comisia Naţională de Integritate nu va fi capabilă să se manifeste în calitate de organ independent şi apolitic.

De aceea, nu va fi niciun fel de luptă cu corupția, verificare minuțioasă a declarațiilor depuse și pedepsirea funcționarilor pentru prezentarea datelor eronate. Atunci a fost expusă și părerea că sarcina principală a CNI este să creeze gălăgie în jurul activității sale, să arunce praf în ochi, inclusiv partenerilor de dezvoltare. Precum și să regleze conturile cu deputații și funcționarii publici căzuți în dizgrația autorităților.

Ulterior, aceste concluzii s-au adeverit. Astfel, de exemplu, Comisia de Integritate a depistat „la timp” (în primăvara anului trecut) tăinuirea unei părți a veniturilor de către deputatul PCRM Grigore Petrenco: el nu a indicat în declarația sa de venit pentru anul 2013 acțiunile lui în valoare de 190 de lei la o companie.

Tot atunci, CNI și-a anunțat intenția de a reverifica averea liderului comuniștilor, Vladimir Voronin, – obiectul suspiciunilor a devenit colecția de automobile. Iar peste cîteva luni, precum se știe, s-a produs „ruptura tectonică” . Petrenco, împreună cu alți cîțiva deputați, a fost eliminat din conducerea organelor PCRM, iar ulterior a fost dat afară și din partid, iar Vladimir Voronin s-a apropiat de partidele puterii.

Totodată, Petrenco, aflat în dizgrație, a depistat și a fotografiat peste hotare un patrimoniu imobiliar nedeclarat (o vilă de lux pe malul lacului de la Geneva) a prim-vicepreședintelui PDM, Vladimir Plahotniuc, iar CNI a respins sesizarea deputatului, invocînd „lipsa circumstanțelor ce permit inițierea anchetei”.

La mijlocul lunii martie curent – în ajunul alegerilor bașcanului în autonomia găgăuză, Comisia Națională de Integritate a expediat Procuraturii Generale documentele pentru tragerea la răspundere penală a bașcanului Mihail Formuzal (el o susținea neoficial pe Irina Vlah) pentru prezentarea datelor false în declarația de venit și avere. CNI a declarat că Formuzal nu a declarat un teren, nouă conturi bancare și cotele de 68% și de 25% a soției sale în două întreprinderi.

CNI neagă angajarea sa politică și, la rîndul său, se plînge pe blocarea activității de către organele de urmărire penală. De exemplu, în aprilie trecut, Comisia Națională de Integritate a expediat la Procuratura Generală 16 sesizări privind necorespunderea declarațiilor de venit și avere a persoanelor cu funcții de răspundere, însă nu a urmat nicio reacție din partea organelor de drept.

Precum afirma atunci vicepreședintele Comisiei Victor Strătilă, niciuna dintre aceste sesizări nu a fost pusă pe rol de procuratură. În special, a fost blocată examinarea dosarelor în privința unor judecători, printre care Maria Moraru, Tudor Micu, Gheorghe Nogai, a procurorului Ruslan Popov și alții.

Iar cu două săptămîni în urmă, CNI a expediat la Procuratura Generală încă 19 sesizări privind necorespunderea declarațiilor de venit și avere. Inclusiv în privința actualilor funcționari de rang înalt: ministrului Agriculturii, Ion Sula, președintelui Camerei Înregistrării de Stat, Victor Cebotari, și adjunctului acestuia Andrei Șeremet, vicepreședintelui Casei Naționale a Asigurărilor Sociale Tatiana Popa, directorului adjunct al Agenției Achiziții Publice Viorel Moșneaga etc.

Proprietari de uzine, ziare, nave

Legea privind declararea și controlul oferă CNI-ului 30 de zile pentru a verifica și a plasa pe pagina sa web declarațiile primite de la funcționari și persoane cu funcții înalte de răspundere. Cu excepția informației confidențiale. Așa că putem aștepta publicarea mărturiilor din 2014 nu mai devreme de sfîrșitul lui aprilie-începutul lunii mai.

Totuși, mulți funcționari și-au plasat deja declarațiile de venit și avere pe site-urile instituțiilor unde activează: legislația în vigoare îi obligă să completeze declarațiile nu doar anual pînă pe data de 31 martie, dar și în termen de 20 de zile din data numirii sau alegerii în funcție.

Astfel, din informația plasată pe site-ul Parlamentului, putem afla că Vlad Plahotniuc nu a obținut nimic anul trecut, sub formă de salariu la locul de bază. Totodată, venitul lui oficial a constituit circa 50 de milioane de lei. Numai compania Prime Management, care retransmite postul TV rusesc „Pervîi Kanal”, i-a adus 33,8 milioane de lei. Iar vînzarea unui automobil – încă 430 de mii.

Pentru anul 2014, Plahotniuc a declarat un apartament cu suprafața de 243,6 mii m.p., la prețul cadastral de 1,5 milioane de lei, două garaje, trei automobile de marca Mercedes, în valoare de 1,4 milioane de lei, 746 de mii și 876 de mii de lei, respectiv, precum și șapte conturi bancare, pe care se află 1,5 milioane de lei și circa $500 mii dolari. Imobilul deținut peste hotare nu este indicat în declarația lui Vladimir Plahotniuc.

Deputatul, președintele PLDM, Vladimir Filat, a declarat cinci conturi bancare, pe care se află 22 de mii de dolari, 250 de mii de lei și 61 de mii de euro. El a indicat că este proprietarul a unei case de locuit, cu suprafața de 180,2 m.p., la prețul cadastral de 3,2 milioane de lei, a unui apartament cu suprafața de 80,7 m.p. , a două garaje și a două automobile – Porsche Cayenne din anul 2013 (în valoare de 900 de mii de lei) și Toyota Corolla din 2008 (252,5 de mii de lei).

Liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, are șapte loturi de pămînt la Budești, Pîrîta și Corjova, un apartament la Chișinău, cu suprafața de 232,7 m.p., la prețul cadastral de 1,8 mil. lei, două case de locuit în Corjova și Pîrîta, cu suprafața de 122,6 și 50,7 m.p. În declarația sa, președintele PCRM a indicat și patru conturi bancare de 1,06 milioane de lei, 6,8 mii de euro și 18 mii de dolari.

Președintele PSRM, Igor Dodon, în declarația sa pe venit și avere pentru 2014 a indicat că deține un teren la Chișinău cu suprafața de 0,059ha, o casă de locuit cu suprafața de 162 m.p., la prețul cadastral de 2,1 milioane de lei, șase conturi bancare și o datorie de 1,4 milioane de lei.

Iar venitul guvernatorului Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, anul trecut a depășit un milion de lei. La locul principal de muncă, el a obținut 873 de mii de lei: salariul lunar al lui Dorin Drăguțanu constituie 73 de mii de lei. Venitul soției sale, Otilia Drăguțanu, în 2014 a constituit 400 de mii de lei.

Președintele BNM a mai indicat o datorie de 1,3 milioane de lei și șapte conturi bancare de 330 de mii de lei. Familia Drăguțanu deține o casă cu suprafața de 309 m.p., la prețul cadastral de peste un milion de lei, un automobil Volkswagen Tiguan din 2012, ce costă peste 400 de mii de lei, înregistrat pe numele soției.