Juncker își prezintă planul de investiții

Foto: ruvr.ru

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, își va face cunoscut miercuri proiectul-far al mandatului său: un plan destinat să mobilizeze peste 300 de miliarde de euro pentru investiții în Europa cu scopul de a relansa creșterea economică, bazîndu-se în special pe fonduri private, informează AFP.

Postulatul care stă la baza proiectului este că slăbiciunea investițiilor în Europa, al căror nivel rămîne inferior cu 15% celui din 2007, a împiedicat ieșirea din criză. Or, în pofida lichidităților abundente în economie, investițiile private rămîn insuficiente, în timp ce investițiile publice sînt limitate de absența spațiului bugetar al statelor.

Planul urmează a fi dezvăluit miercuri dimineața de către Jean-Claude Juncker în fața Parlamentului European, înainte de a fi introdus pe ordinea de zi a summit-ului european din 18-19 decembrie la Bruxelles. Detaliile sînt foarte așteptate, începînd cu dozarea între finanțarea publică și cea privată, consecințele asupra finanțelor statelor, atractivitatea dispozitivului și, deci, șansele sale de reușită.

'Mă tem că acest plan se va dovedi dezamăgitor', declara recent ministrul francez al economiei, Emmanuel Macron, rezumînd: 'Avem nevoie cu adevărat de bani și avem nevoie să-i utilizăm în mod efectiv'.

Comisarul european al problemelor economice, Pierre Moscovici, insistase asupra necesității de a se mobiliza noi resurse. În caz contrar, 'acesta va apărea ca un truc, ca o reciclare, deci va fi un eșec'. El ar fi dorit un mecanism 'curajos' și 'inovator'.

Dispozitivul, care se bazează pe ingineria financiară, este complex.

Pilotarea acestui plan, prevăzut pe trei ani, va fi asigurată de Banca Europeană a Investițiilor (BEI), brațul financiar al UE. BEI este reputată pentru soliditatea sa financiară, dar tocmai din această cauză alegerile sale sînt considerate precaute.

Soluția găsită de Comisia Europeană constă în a-i încredința gestiunea unui nou Fond european pentru investiții strategice (FEIS), care va susține proiecte mai riscante decît cele pe care le finanțează de obicei.

Fondul va fi dotat cu 16 miliarde de euro, garanție provenind din bugetul UE, din care jumătate este constituită din resurse bugetare existente. Dacă i se vor adăuga 5 miliarde de euro ale BEI, fondul va crește la 21 de miliarde.

Suma pare modestă față de ambiția afișată, dar ea corespunde unui pariu: ea trebuie să joace rolul unui 'amortizor de risc' care să atragă, oferindu-le o garanție solidă, resurse private care în prezent nu sînt investite în economia reală.

Printr-un efect multiplicator cu 15, calificat drept 'prudent' de Bruxelles, această sumă de plecare ar urma să permită mobilizarea în total a 315 miliarde de euro, potrivit Comisiei.

Proiectele financiare vor fi alese dintr-o listă propusă de statele membre, dar nu va exista o 'cotă de stat', subliniază o sursă europeană. Un comitet de experți va face trierea, în funcție de pertinența proiectelor.

Infrastructurile strategice, precum cea numerică și energia, dar și transporturile, educația, cercetarea și inovația vor fi sectoarele privilegiate. O parte a dispozitivului, la nivelul a 75 de miliarde de euro, va fi rezervată întreprinderilor mici și mijlocii, care au întîmpinat dificultăți uneori în găsirea surselor de finanțare.
Planul prevede și posibilitatea altor contribuții, în special din partea statelor, dar nu le constrînge s-o facă pentru a da asigurări astfel acelor țări care, ca Germania, sînt reticente în fața cheltuielilor publice. În schimb, pentru a nu descuraja țările care ar alege să contribuie, sumele pe care le vor vărsa acestea nu vor fi contabilizate în deficitul și în datoria lor.

Comisia estimează că planul de investiții ar putea adăuga între 330 și 410 miliarde de euro PIB-ului european, și ar crea între 1 și 1,3 milioane de locuri de muncă în următorii trei ani.

Rămîne de văzut dacă el va reuși să depășească reticențele investitorilor și să-i convingă pe sceptici: potrivit unei surse europene intervievate de AFP sub acoperirea anonimatului, suma de 315 miliarde de euro pare deja o ipoteză 'prea optimistă' pentru că și coeficientul multiplicator 15 ar fi 'foarte excesiv'.