Preţul victoriei sau Cine achită banchetul?

Foto: moneyball.info

Xenia Florea

La Comisia Electorală Centrală a primit primele rapoarte privind cheltuielile concurenţilor electorali. Prescripţia prevăzută de legislaţia în vigoare privind prezentarea obligatorie a rapoartelor financiare peste două săptămîni de la înregistrare a fost respectată de către 14 din 16 participanţi la cursa electorală, care s-au înregistrat la CEC în primele zile.

Deocamdată, liderul incontestabil la cheltuieli electorale (în perioada 10-23 octombrie) este PLDM, care deja a achitat pentru agitaţia sa electorală 9,49 mil. lei. Aceasta este urmată la mică distanţă de Partidul Democrat cu 9,26 mil. lei.

Pe locul trei, rămînînd în urmă cu mult, se află liberalii reformatori cu 2,8 mil. lei, „Patria” lui Renato Usatîi – cu 1,9 mil. lei, Partidul Socialiştilor – cu 1,8 mil. lei. În raportul său financiar PCRM deocamdată a indicat modest 600 mii de lei. Totodată, PCRM nr,2 (Partidul Comuniştilor Reformatori din Moldova) timp de două săptămîni de campanie electorală a cheltuit doar 500 de lei. Iar în raportul financiar al Partidului Liberal şi cel al Partidului „Renaştere” figurează doar zerouri.

Debit-creditul cursei electorale

Anul acesta, Comisia Electorală Centrală e mai generoasă. Pragul financiar pentru partide şi blcuri electorale depăşeşte de două ori limita financiară de acum patru ani – 55 mil. lei. În schimb, cheltuielile maxime pentru candidaţii independenţi au fost reduse cu 100 de mii de lei şi acum ei vor putea cheltui pentru agitaţia electorală cel mult 2 mil. lei. Totodată, în timpul campaniei electorale anterioare aceşti indicatori constituiau 21,6 mil. lei pentru partide şi 2,1 mil. lei pentru candidaţii independenţi.

Ce-i drept, participanţii la cursa electorală-2010, oficial, nici nu s-au apropiat de limita stabilită. Partidul Democrat a cheltuit atunci, conform documentelor oficiale, 11,7 mil. lei, PLDM – 10,07 mil. lei, Particul Comuniştilor – 4,32 mil. lei, iar Partidul Liberal – 3,8 mil. lei.

Însă, precum afirmau experţii IDIF „Viitorul”, neoficial, partidele de la putere au cheltuit pentru campania electorală din 2010 (ţinînd cont de resursa administrativă) cîte cel puţin 54 mil. lei fiecare, iar Partidul Comuniştilor – 35 mil. lei.

Aşa că, în pofida declaraţiilor concurenţilor electorali despre situaţia economică grea din ţară, campania lor electorală este de amploare. Potrivit primelor rapoarte financiare, timp de două săptămîni de agitaţie electorală, PLDM şi PDM au cheltuit aproape tot atîta cît au cheltuit (oficial) pe parcursul întregii campanii electorale din 2010.

Cum funcţionează fondurile electorale?

Concurenţii electorali trebuie să achite toate cheltuielile pentru campania electorală din mijloacele fondului electoral.

Conform legii privind partidele politice, în afară de cotizaţiile de membru, formaţiunile politice mai au dreptul la donaţii din partea persoanelor fizice şi juridice, dacă acestea sunt făcute în RM şi în condiţiile unei transparenţe maxime. Finanţarea partidelor din afara ţării este categoric interzisă.

Ce-i drept, în ajunul alegerilor din aprilie 2009, presa pro-comunistă afirma că Bucureştiul şi unii miliardari români luptă pentru sferele de influenţă din RM, sponsorizînd generos unele formaţiuni politice, aflate atunci în opoziţie.

Astfel, în 2007, pe conturile Partidului Liberal, ale PLDM şi ale Mişcării „Acţiunea Europeană” ar fi fost transferate mijloace de pe conturile Departamentului pentru relaţii cu românii de pretutindeni din cadrul MAE al României. Însă în anul 2009, campania electorală a PL şi MAE a fost brusc suspendată, „deoarece transferurile băneşti din România au fost reduse semnificativ”.

În schimb, PLDM–ul lui Vladimir Filat, precum afirmau comuniştii, înflorea – pe liberali democraţi au mizat miliardarii români. În special, Dinu Patriciu, „care acţionar la indicaţia fostului premier român Călin Popescu-Tăriceanu”.

Acuzaţiile de atunci privind transferurile financiare de peste hotare nu au mai fost demonstrate, de aceea, principala sursă OFICIALĂ de suplinire a fondurilor ale concurenţilor electorali au fost şi rămîn a fi donaţiile din partea unor persoane fizice şi juridice.

În principiul, companiilor mari le convine să sponsorizeze formaţiunile politice „cu trecere în parlament”, pentru ca ulterior să aibă din aceasta anumite dividende. Însă în afara donaţiilor benevole din partea mediului de afaceri, partidele aflate la putere deseori recurg şi la scoaterea benevol-obligatori a banilor de la întreprinzători. În caz contrar, ei sunt ameninţai cu mari neplăceri sub forma verificărilor interminabile din partea organelor de control sau chiar cu procese judiciare. Aşa a fost pe timpul comuniştilor şi asemenea metode se practică şi astăzi.

Potrivit Legii privind partidele politice, persoanele fizice pot dona pentru partidele politice timp de un an bugetar pînă la 500 de salarii lunare medii pe economie. În 2014, salariul mediu pe economie, stabilit de guvern, constituie 4225 lei. Reiese că în cadrul actualei campanii electorale, o persoană fizică poate transfera în fondul electoral al unui sau altui partid cel mult 2 mil. lei. Donaţiile persoanelor juridice, conform legii, nu trebuie să depăşească o mie de salarii medii sau 4,2 mil. lei în 2014.

Însă, de regulă, donaţiile sunt separate, pentru ca organele de control ş i concurenţii electorali în persoana partidelor să nu aibă întrebări privind provenienţa mijloacelor donate. Aşa cum a fost în campania electorală din 2010, cînd oponenţii politici, serviciul fiscal şi CCCEC căutau împreună un donator şofer al PCRM, care le-a donat comuniştilor 250 mii de lei.

Ce-i drept, practic, peste o săptămînă comuniştii şi-au luat revanşa, cînd s-a aflat că 6 pensionari şi 11 şomeri au transferat în fondul electoral al Partidului Democrat peste 470 mii de lei. Spre exemplu, o pensionară de 77 de ani a jertfit pentru campania electorală a partidului iubit 10 mii de lei. În total, în 2010, pensionarii şi şomerii au donat pentru campania electorală a PDM 1,43 mil. lei sau 11,5% din mijloacele transferate în fondul acestuia.

Potrivit experţilor IDIS „Viitorul”, în medie în 2010, suma unei donaţii în fondul electoral al PDM a constituit 40 de mii de lei, al PCRM - 58,7 mii lei, PLDM– 71,4 mii lei, iar al Partidului Liberal– 123,1 mii lei.

În afara donaţiilor benevol-obligatorii, partidele puterii mau dispun de o sursă substanţială de existenţă - resursa administrativă: începînd cu carburanţii gratuiţi pentru întîlnirile cu alegătorii (spre exemplu, premierul sau preşedintele Parlamentului trebuie să vadă ce se întîmplă în teritoriu) pînă la manipularea cu mijloacele publice în timpul campaniei electorale. În ajunul alegerilor întotdeauna se găsesc bani pentru majorarea pensiilor şi salariilor, pentru achitarea compensaţiilor pensionarilor sau sinistraţilor, alocarea cărbunelui şi lemnelor pentru cei nevoiaşi etc. În această privinţă, nici actuala campanie electorală nu este o excepţie.

După ce au analizat atent primele rapoarte financiare ale PLDM, PDM şi PLR, oponenţii deja au observat că, în pofida organizării „expresului electoral” al democraţilor şi a altor călătorii electorale prin ţară, partidele de guvernămînt deocamdată nu au cheltuit nici un leu pentru combustibil şi transport în cadrul campaniilor lor electorale. La capitolul „Cheltuieli pentru transport, combustibil şi deservirea unităţilor de transport” în rapoartele financiare ale celor trei partide pentru perioada 10-23 octombrie figurează doar zerouri.

O altă sursă semilegală de obţinere a mijloacelor pentru campania electorală este comercializarea locurilor pe lista electorală. Cu cît plăteşti mai mult cu atît e mai mare probabilitatea de a ajunge în aşa-zisa „zonă de accedere”. La alegerile parlamentare din 2009-2010 „zonă de accedere”, spre exemplu, era cotată la aproximativ jumătate de milion de lei. În 2010, cele mai mari donaţii au fost făcute anume de cei care erau plasaţi pe primele 10-20 de locuri în listele electorale.

Cine plăteşte banchetul?

Cu patru ani în urmă, cel mai generos donator al Partidului Democrat era Vladimir Plahotniuc. El a donat oficial în fondul electoral al noului său partid 720 de mii de lei. La liberal-democraţi atunci s-a evidenţiat întreprinzătorul, directorul SRL „Carpeni”, Ivan Ionaş, care a devenit ulterior deputat. Cotizaţia lui electorală a constitut 800 mii de lei. Viitorul preşedinte al fracţiunii PLDM Valeriu Streleţ a contribuit la fondul electoral al partidului cu 500 mii de lei, iar liderul formaţiunii Vladimir Filat – 417 mii lei.

În total, la alegerile din noiembrie 2010, Partidul Democrat avea 292 de donatori financiare, PLDM – 141, PCRM – 76, iar Partidul Liberal -31.

Actuala cursă electorală, după numărul simpatizanţilor, cu siguranţă va lăsa în urmă campania electorală din 2010. De exemplu, în raportul financiar al PDM pentru perioada 10-23 octombrie se arată că cele 9,2 mil. lei au fost donate de 450 de membri şi simpatizanţi ai formaţiunii politice.

Mărimea donaţiilor variază de la 1,2 mii până la 93 mii lei. De data aceasta, cel mai mult – 93 mii lei - pentru necesităţile electorale ale PDM a donat Nicolai Molozea (SRL „Elex”). Cu cîte 90 mii lei au contribuit Elena Răileanu (SA „Unic”) şi angajatul ÎS „Registru” Sergiu Ionel.

Apropo, în lista donatorilor Partidului Democrat se află foarte mulţi angajaţi ai întreprinderilor „Registru”, „CET-Nord”, RED Nord-Vest, „Moldtelecom”, „Bălţi-gaz”, „Edineţ-gaz” etc. Mijloacele donate de aceştia au fost utilizate, în special, pentru achitarea publicităţii electorale la posturile de televiziune - 7 mil. 680 mii lei. Cheltuielile pentru publicitatea radio şi Internet au constituit doar 430 mii lei şi 507 mii lei, respectiv, pentru publicitatea stradală – 553 mii lei.

În primul raport financiar al PLDM figurează 65 de donatori. Însă aici donaţiile electorale sunt mai solide – de la 20-39 mii lei pînă la 1,2 mil. lei. De exemplu, 1,2 mil. lei au fost donate pentru necesităţile partidului de către Vladimir Filat, din „salariu, premii şi profituri”. Iar contribuţia lui Valeriu Streleţ a constituit 1,15 mil. lei. Cheltuielile de bază ale PLDM în aceste două săptămîni, de asemenea, au fost revenit plăţilor pentru publicitatea electorală la TV - puţin peste 8 mil. lei.

Liberalii reformatori au 35 de donatori, care au donat pentru necesităţile partidului de la 30 mii pînă la 100 mii de lei. Socialiştii au 23 de sponsori ( de la 50,5 mii pînă la 99 mii lei). Apropo, în raportul final al PSRM figurează doi studenţi, care au contribuit la fondul electoral al partidului cu 65, 6 mii lei şi 68, 9 mii lei, respectiv, precum şi trei pensionari, contribuţiile cărora au constituit 87,9 mii lei, 92,8 mii lei şi 98,3 mii lei.

Partidul „Patria” are 8 donatori, care au transferat în fondul electoral de la 170 mii pînă la 700 mii de lei, din contul „propriilor economii”. La PCRM situaţia este cu mult mai modestă – 124 donatori, contribuţiile cărora variată de la 500 de lei pînă la 25 mii lei.