Cu cât se va scumpi încălzirea tradiţională a locuinţelor în această iarnă

Foto: 2-999-999.ru

În noul sezon de încălzire, obţinerea căldurii cu lemne în casele private va costa mai scump decât anul trecut.

Ce şi cât costă?

Dacă anul trecut un metru cub de lemne costa 480-560 de lei, în funcţie de regiune, atunci acum la bazele din Chişinău, lemnele se vând câte 650 de lei pentru un metru cub, în gospodăriile silvice – câte 480-710 lei.

Preţurile la cărbune variază destul de mult. Cel mai bun preţ este în capitală - de la 2900 lei/t (cărbune în saci). Sunt cărbuni şi cu 3200 lei/t, tot în saci şi cîte 4000 de lei/t.

Brichetele din rumeguş din lemne de esenţă tare costă 2200 -2300 lei/t, din lemn de esenţă tare – 2800 lei/t, din coajă de nucă – 2900 lei/t. Peleţii şi brichetele din coji de floarea-soarelui costă 2200 lei/t, iar din paie – 2000 lei/t.

Cărbunii din Donbass sunt deficit

Spre exemplu, SRL Tincomert Grup vinde cărbune cu 3800 lei/t și 3700 lei/t. Prețurile au crescut într-un an cu 1000 lei. Această creștere este legată de războiul din Ucraina. De aceea cărbunele ucrainean a fost înlocuit cu cel rusesc. Dacă s-ar fi menținut livrările din Ucraina, atunci prețurile ar fi fost ca în anul trecut, susțin reprezentanții companiei. Iar cărbunele rusesc este mai scump – și cărbunele, și tariful pentru transportul pe calea ferată, deoarece distanța este mai mare (este adus din regiunile Rostov, Kemerovo și Novosibirsk). Vînzările, respectiv, au scăzut cu 20-30% față de perioada similară a anului trecut. Însă vînzătorul consideră că cei care s-au încălzit cu cărbune, vor continua să încălzească cu cărbune, cel puțin, în timpul apropiat. Pînă la iarnă, el nu planifică să majoreze prețul

„Javelin N.A.” SRL din Ungheni propune cărbune la prețul de 4000 -4200 lei/t. Directorul întreprinderii Ion Țîțu a explicat că acest cărbune a fost importat din bazinul Donețk pînă la începutul operațiunilor militare din Donbass. De o lună și jumătate, de acolo nu mai sunt efectuate livrări în Moldova. În comparație cu anul trecut, de la începutul conflictului, prețurile au crescut. În Moldova, aproape tot cărbunele era adus din Ucraina, iar acum este importat din Rusia – hidrocarburi slabe (valoarea lor calorică este de 3800-4200 kCal) pentru cazangeriile vechi. Pentru comparație – valoarea calorică a cîrbunelui de piatră este de 6800 – 7200 kCal).

Odată cu deprecierea valutei naționale, prețurile la cărbune au crescut proporțional. În plus, tarifele la transport sunt în valută străine. Volumul vînzărilor „Javelin N.A.” SRL cu scăzut cu 50% față de anul trecut. Cărbunele întotdeauna s-a vîndut bine, doarece oamenii își cumpărau întotdeauna cantitatea necesare pentru întregul sezon. Cauza – a scăzut capacitatea de cumpărare a populației. Dacă aceste prețuri se vor menține, vor apărea din nou problemele anilor 1990, cînd oamenii tăiau fășiile împădurite.

Care e alternativa?

Principalul concurent al cărbunelui este gazul, dar el la fel e scump. Unii consumatori de la sate, inițial, s-au bucurat de gazificarea localităților și au trecut la încălzirea cu gaz. Însă comparînd facturile la gaz și posibilitățile lor financiare, mulți au revenit la cărbune și lemne, deoarece e mai ieftin. Însă deficitul de cărbune, dar și prețul acestuia, determină populația să aleagă variante mai ieftine de încălzire – brichetele și peleții.

Potrivit lui Ion Țîțu, reprezentanții autorităților locale spun că nu sunt încîntați de așa carburanți. Anul trecut, administrațiile locale au procurat brichete și peleți cu 600 de lei mai ieftine ca cărbunele, însă după valoarea lor calorică erau de două ori mai slabe, de aceea, în rezultat, acestea erau mai scumpe. Totuși, acestea, cu siguranță, vor ocupa o parte din piața cărbunelui.

Însă în Moldova nu există atît de multă materia primă pentru fabricarea brichetelor. Spre exemplu, pentru fabricarea parchetului din stejar, lemnul este uscat pînă la 6% de umiditate și deșeurile de producție constituie un material gata, care doar trebuie presat. Dacă brichetele sunt fabricate din deșeuri de la grîu sau din alte deșeuri alimentare, atunci ele trebuie prelucrate, uscate și presate – respectiv, cheltuielile sunt mai mari.

În Ucraina, gospodăriile care se ocupă cu prelucrarea lemnului, exportă brichete în Polonia la prețul de 95 euro/t. Iar la noi pe piață brichetele din paie costă deja 2500-2600 de lei/t. Totuși, potrivit estimărilor, în 2013, segmentul brichetelor și peleților pe piața carburanților din Moldova a ajuns deja la 15%.

De unde vin lemnele?

Gospodăria silvică Iargara propune lemne din specii tari stejar sau salcîm (la același preț). În comparație cu anul trecut, prețurile la lemne nu s-au modificat, deoarece planul a fost stabilit la începutul anului, de aceea, pînă la sfîrșitul anului calendaristic prețurile vor fi stabile. Însă cererea la lemne a scăzut în acest an.

„Dacă anul trecut pînă în octombrie, noi vîndusem deja tot ce pregătisem pînă în aprilie (în perioada „verde” copacii nu sunt tăiați), atunci anul acesta mai avem lemne din anul trecut, - relatează un reprezentant al gospodăriei silvice. – Vînzările au scăzut cu 50%. Pe noi ne salvează doar faptul că lucrăm pentru export: prelucrăm lemn și îl livrăm în Polonia, România, Franța și Bulgaria.

Cererea a scăzut din cauza capacității reduse de cumpărare, dar și numărul populației din regiune a scăzut. Totodată, mulți au trecut la brichete și peleți din paie. Principalii concurenți ai lemnelor sunt anume acestea. Însă, cu timpul, materia primă pentru acest tip de carburanți va fi adusă de peste hotare, de aceea, prețul lor va ajunge la nivelul lemnelor, dar poate și mai mare.

Brichetele și peleții au un avantaj că procesul de ardere este curat, cînd poți uita de cazan pentru o săptămînă. În comparație cu lemnele, acestea nu trebuie despicate, curățate, le-ai pus și ai uitat pe cîteva zile. Producătorii de brichete și peleți vor să cumpere de la noi lemn pentru a-l mărunți, deoarece materia primă utilizate de ei constituie, în special, deșeurile agricole”.

Fapte goale

Să comparăm cantitatea căldurii emanate a diferitor tipuri de caruranți la arderea lor completă. Lemne din anul curent (umede) – dau 2450 kCal. Lemnele uscate, din anul trecut – 2930 kCal. Cărbunele brun- 3910 kCal. Brichetele și peleții din rămășițe din lemn – 440 kCal. Cărbunele negru - 4900 kCal.

În prezent, în Moldova circa 200 de școli, grădinițe, primării și centre sociale sunt utilate cu sisteme de încălzire în bază de biomasă. 144 dintre ele au trecut la această sistemă de încălzire în cadrul programului „Energie și biomasă”, investițiile totale pentru proiectarea, procurarea și instalarea cazanelor au constituit peste 12 mil. dolari SUA. Cererea existentă contribuie și la dezvoltarea pieței brichetelor și peleților. (în cadrul acestui program și echipamentul a fost oferit în leasing). În prezent deja există 120 de producători.

Varianta optimă pentru economie

„Ancarto-Impex” SRL, ce produce brichete în s. Vatra (ТМ Briketov), activează pe piață de cinci ani și este printre primele. Întreprinderea colaborează cu gimnaziile, școlile, însă cumpărătorii de bază sunt persoanele fizice (70%), în special, chișinăuienii și locuitorii din suburbii.

Potrivit directorului acesteia, Maxim Zorkov, brichetele și peleții sunt livrate pe o rază de 50-60 în jurul Chișinăului. Oamenii vin chiar și din Ungheni (secretul cererii constă în faptul că informația trebuie oferită corect și trebuie de răspuns la telefoane și de oferit consultări pentru consumatorul final). El singur se străduie să vină în locul livrării brichetelor și să ofere consultații, în funcție de instalația de încălzire.

La prima vedere, așa producție ca brichetele și peleții este destinate pentru utilizatori mai avansați, însă în sate brichetele sunt procurate de cei, care au încercat brichete de calitate. Deoarece brichetele pot fi din frunze, din paie, din coji de semințe, din coji de nucă etc. Însă varianta optimă sunt brichetele din lemne. În primul rînd, după cantitatea de cenușă, după substanțele nocive aruncate în atmosferă și după căldura emanată.

„În prezent, pe piața noastră cel mai bine e să procurați brichete, deoarece cazanul pentru peleți lucrează doar cu arzător, spune Zorkov. – Totodată, în Moldova sunt puțin producători de peleți de caltate. În cazanul de peleți un brichet poate fi pus pentru trei zile. Pentru a încălzi o cază cu brichete, nu este numaidecît să procurați cazan, poate fi folosită și o sobă simplă (există brichete speciale, sub formă de cilindru). Iar peleții merg mai bine pentru cazanele specializate cu buncăr, cu sistem automatizat și cu arzător. Spre exemplu, o casă cu suprafața de 100 m. p., poate fi încălzită timp de trei zile cu 70 kg de peleți. Dacă utilizăm în acest cazan brichete, atunci cu programarea temperaturii, acesta tot poate să ardă trei zile, pînă la o săptămînă (în funcție de buncăr, suprafața casei, temperatura de afară și nivelul de izolare a casei)”.

Calcule pentru cunsumatori

Dacă eu sunt un locuitor de la sat, într-o casă (suprafața de 50 m.p.) care are sobă clasică, atunci pentru a calcula cheltuielile pentru încălzirea cu brichete, trebuie să înmulțesc 25 kg de brichete la suprafața încălzită, obținem 1,25 tone – cantitate pentru întreg sezonul de încălzire. Apoi înmulțim această cantitate cu prețul de 2200 lei/t. Adică, pentru încălzirea unei suprafețe de 50 m.p. (casă neizolată, fără geamuri termopan), la temperatura medie de 20 C, timp ce cinci luni, sunt necesare 2750 lei. Chiar dacă omul nu știe cum să pună pe foc econom și cantitatea va fi maximă – 1,5 t de brichete, el va achita 3300 de lei pentru întregul sezon.

În opinia lui Maxim Zorkov, lemnele au un neajuns serios – trebuie găsite lemne uscate bune, care vor fi vîndute în cantități reale de la depozit (deseori sunt 0,8 dar nu 1 m.c.) Lemnele umede conțin 40% de umiditate, iar brichetele – 6%. Mai mult, acestea trebuie aduse, despicate, depozitate corect, ca să se usuce. Un metru cub de lemne despicate costă 650 de lei, sau chiar și 550 de lei. 1 tonă de brichete bune = 5 m.c. de lemne, după perioada de ardere și căldura eliminată, adică lemnele sunt mai scumpe. Cărbunele costă 3400 lei/t. Iar 1 t de brichete = 0,8 kg de cărbune după valoarea calorică. Însă pentru cărbune mai sunt necesare și lemne, deoarece, în caz contrar aceștia nu ard.

Atîta timp cît nu au încercat să-și încălzească casele cu brichete, oamenii folosesc lemnele, însă după ce au simțit diferența, deja nu mai au nevoie de lemne. Astăzi, brichetele este cel mai comod tip de carburant pentru cei care vor să economisească și care au venituri modeste. Datorită creșterii cererii, acest segment de piață de dezvoltă dinamic. Deși anul trecut a fost unul de criză pentru producătorii de brichete și importatorii de cărbune, deoarece iarna a fost blîndă. În alte perioade, vînzările Ancarto-Impex SRL cresc cu 30% pe an.

Italia și Portugalia sunt interesate de peleții din Moldova

„Prețul brichetelor din rumeguș din lemn (2200 lei/t) este valabilă doar pînă la finele lunii octombrie, după care acesta va crește, deoarece va fi mai puțină materie primă, - explică reprezentantul companiei „Smart energy solutions” (pe piață activează sub propriul brand timp de doi ani). – Oamenii încep să înțeleagă că brichetele sunt mai ieftine decît lemnele, doar atunci cînd încep să facă focul cu ele. La noi 1 t de brichete este egală ca preț cu 2,5 m.c. de lemne uscate de esență tare. Însă, de regulă, cele vîndute nu sunt chiar uscate. După valoarea calorică, brichetele din coajă de nucă sunt echivalente cu cărbunele, însă ele fac mai puțină cenușă.

Însă unii spun că e mai simplu să cumpere cărbuni. Însă ponderea cenușii la cărbune constituie 25%, iar deoarece cărbunele se mai nimerește de calitate proastă, atunci sunt cazuri cînd omul a cumpărat 2 t de cărbune, dar aruncat aproape 700 kg de cenușă. În acest caz, cît a plătit el în realitate? De asemenea, se spune că lemnele sunt mai ieftine, dar acestea trebuie despicate, aranjate, iar brichetele sunt ambalate în saci și ocupă puțin loc.

În Europa, cel mai des sunt utilizate brichetele și peleții din esențe tari. În țările UE, acest segment, în general, este destul de mare. Ne-au sunat chiar din Italia și Portugalia și s-au interesat de prețuri, pentru a importa peleți din Moldova. „Smart energy solutions” exportă brichete din coajă de nucă, ambalate căte 5 kg, în Germania și caută cumpărători în Italia pentru brichete pentru sobe.

Proiectul „Energie și biomasă” a contribuit, într-o măsură oarecare, la dezvoltarea acestui tip de carburant. Însă oamenii au fost amăgiți de atîtea ori, încît mulți dintre ei nu cred că li se va rambursa o parte din suma pentru cazanul procurat. Dacă consumatorii ar avea mai multă încredere, atunci și vînzările noastre ar crește”.

Soluție avantajoasă

La dezvoltarea segmentului de brichete și peleți pe piața carburanților din Moldova contribuie și apariția cazanelor mixte pe carburanți solizi (lemne/brichete/cărbune + automat pe peleți). Directorul „Ecotex Prim” (le importă din Cehia) Serghei Șvîdcenko spune că din 2011, în fiecare an, cererea la aceste cazane crește cu 20%. Aceste cazane sunt o soluție pentru costul înalt al resurselor energetice.

„Noi propunem o soluție avantajoasă, pentru a utiliza produse autohtone pentru încălzire. Cînd prețul la gaze nu era atît de mare, oamenii nu se gîndeau la acest lucru. Dar trebuie să ținem cont că cazanul pe lemne este de trei ori mai ieftin decît cel pe peleți. Pentru ca acesta să funcționeze cu peleți, se mai procură un mecanism pentru aprinderea peleților, ce costă 2 mii de euro (doar cazanul costă 1 mie de euro). De aceea, deseori, cumpărătorul procură un cazan obișnuit pe lemne/brichete/cărbune cu gîndul că cîndva va mai cumpăra celelalte necesare, - relatează interlocutorul.

Acest sistem de încălzire este mai ieftin decît cel cu gaze. Unii clienți spun că achită cîte 3 mii de lei pe lună pentru încălzirea cu gaze și stau în frig. În comparație cu lemnele și cărbunele, e mai convenabil de încălzit cu peleți, deoarece procesul de ardere este complet automatizate și el are un randament înalt – 92%, aproape de cazanele pe gaz. Dacă luăm drept orientare vectorul european, atunci acolo încălzirea cu peleți are cea mai mare perspectivă. În Moldova acest proces durează doar doi-trei ani, fapt pentru care a contribuie și programul „Energie și biomasă”.