Paşaportul sovietic îşi trăieşte ultimele zile

Foto: adevarul.ro

Victor Surugiu

De luni, 1 septembrie, paşapoartele de tip sovietic nu vor mai fi valabile pe teritoriul Moldovei. Circa 65 de mii de persoane nu au reuşit să-şi perfecteze documente noi, iar majoritatea lor nu vor putea beneficia de facilităţi la schimbarea documentelor de identitate. De acum încolo, ei nu vor putea efectua operaţiuni bancare, primi pensii şi alocaţii sociale, înregistra la locul de trai, efectua majoritatea acţiunilor juridice importante.

Proiectul de lege privind excluderea din circulaţie a paşapoartelor sovietice a fost elaborat în 2012 de către Partidul Liberal. Un an în urmă a fost aprobat şi planul de acţiuni privind schimbarea vechilor paşapoarte cu buletine de identitate. Rolul-cheie în acest proces îl joacă Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor. Pe parcursul lunii viitoare, aici va fi elaborat un raport privind implementarea planului, aşteptat de guvern pînă pe 1 octombrie.

Schimbarea paşapoartelor a avut loc în regim simplificat şi gratuit. Cetăţenii care au depus cererile pînă pe 1 septembrie nu achitau taxa de stat şi alte cheltuieli pentru perfectarea documentelor noi. În acest scop în buget au fost prevăzute peste 20 mil. lei. Pentru deţinătorii paşapoartelor „roşii”, cu dificultăţi locomotorii, a fost asigurată activitatea a 12 oficii mobile de documentare a populaţiei.

La adoptarea modificărilor legislative s-a ţinut cont de faptul că pentru unii paşaportul sovietic are o valoare sentimentală. De aceea, guvernul le-a oferit dreptul cetăţenilor de a cere returnarea documentului. După perforare, paşaportul sovietic era întors proprietarului. Pentru persoanele domiciliate în localităţile din stînga Nistrului a fost prevăzută o regulă specială: paşapoartele sovietice nu erau perforate (în RMN aceste paşapoarte rămîn a fi documente legitime).

Încă în procesul de examinare a planului, unii membri ai guvernului şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că termenul stabilit pentru schimbarea documentelor ar putea fi insuficient. În special, ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Valentina Buliga, îi avertiza pe colegi: „Riscăm să nu ne încadrăm în timp”. Așa și s-a întîmplat – dacă termenul nu va fi prelungit, atunci după 1 septembrie zeci de mii de cetățeni moldoveni vor rămîne fără un document valabil, care să confirme identitatea”.

În total, în Moldova sînt circa 270 mii de deținători ai pașapoartelor sovietice. Potrivit Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, pe 1 august 2014, în registrul de stat al populației se numărau 76,2 mii de deținători ai pașapoartelor roșii. Pe parcursul ultimei luni încă 11 mii de persoane au devenit deținători ai noilor documente de identitate. Astfel, în afara bordului vor rămîne 65 mii de oameni. Totodată, 70% dintre aceștia trăiesc în localitățile rurale.

Potrivit experților, vina pentru ineficiența acestui proces în teritoriu o poartă organele puterii administrative locale. Anume acestea aveau sarcina de a reînnoi datele registrului populației în teritoriu și de a prezenta această informație organelor publice interesate. Însă în unele raioane administrațiile locale nu au adoptat măsurile necesare sau s-au limitat la acțiuni formale.

Totodată, autoritățile s-au confruntat cu dificultăți la schimbarea documentelor de identitate în Transnistria. Pe de o parte, această regiune nu este controlată de Chișinău, fapt ce se reflectă asupra activității oficiilor mobile. Pe de altă parte, transnistrenii nu se grăbeau să renunțe șa pașapoartele roșii. O altă categorie de populație, care s-a abțiunut de la reperfectarea documentelor – credincioșii, care se pronunță împotriva „controlului total al personalității” și a încercărilor de „urmărire a activității fiecărei persoane”.

Reprezentanții ministerului nu au putut spune ce se va întîmpla cu cetățenii Moldovei, care dintr-un motiv sau altul nu și-au schimbat pașapoartele vechi pe buletine de identitate. În răspuns la solicitarea noastră, funcționarii au declarat unul după altul că „deocamdată nu pot comenta nimic”.

„Dacă termenul de schimbare facilitară nu va fi prelungit și persoana va dori să schimbe pașaportul sovietic după 1 septembrie sau, să zicem, peste cinci ani, atunci aceasta va trebui să suporte toate cheltuielile, - menționează unul dintre experții noștri. – Totodată, această persoană ar putea fi și amendată. La prima etapă, e posibil ca secțiile de documentare să aibă a atitudine liberală față de deținătorii documentelor vechi, cu atît mai mult dacă motivul reținerii a fost întemeiat. Dar în general, organele de stat vor executa prevederile legii. Persoana care nu are documente de identitate fac parte din categoria cetățenilor care nu dețin documente.

Deținătorii pașapoarte sovietice riscă să se confrunte și cu alte dificultăți. Cu pașaportul vechi ei nu vor putea contracta credite bancare, să facă alte operațiuni bancare, să se căsătorească, să se înregistreze la locul de trai. Vor apărea probleme și cu primirea pensiilor, procurarea biletelor în transport și alte acțiuni ce presupun prezentarea pașaportului. De facto și de jure, de pe 1 septembrie, săvîrșirea acestor acțiuni devine imposibilă”.

Totodată, potrivit interlocutorului, cetățenii cu pașapoarte sovietice vor fi limitați în exercitarea drepturilor lor electorale. Participarea la alegri cu documente nevalabile devine imposibilă – acest fapt este scris expres în modificările la Codul electoral și la alte acte legislative. Unii experți și opoziția consideră că această abordare este discriminatorie și îndreptată spre susținerea unor actori electorali concreți în cadrul viitoarelor alegeri parlamentare.