Transnistria stiri: 1392
Eurovision stiri: 502

Ce șanse are criptomoneda în Moldova

27 oct. 2017,, 09:00   Societate
25331 1

Vladislav Bordeianu

Criptomoneda reprezintă o nouă etapă în evoluția pieței mijloacelor financiare.

Ea deja a devenit ceva obișnuit în economia mondială și nu va dispărea atît de simplu. Dar va apărea oare criptomoneda în Moldova?

Febra legată de criptomonedă

Pînă adineauri puțini oameni cunoșteau noțiuni ca „bitcoin” (valută digitală creată și utilizată numai în rețeaua Internet), „mining” (proces de editare a bitcoinilor) și „blokcheyn” (un lanț consecutiv de blocuri ce conțin informații). Astăzi Internetul abundă în asemenea termeni și știri cu utilizarea lor. Lumea este cuprinsă de febra legată de criptomonedă, care practic nu poate fi controlată, deoarece nu se supune niciunui emitent. Nu e de mirare că autoritățile multor țări au o atitudine negativă față de criptomonedă, căci statul consideră că pierde controlul obișnuit asupra sistemului de circulație a banilor.

Spre exemplu, în China au fost interzise bursele-bitcoin, în scopul protejării sistemului financiar al țării. Experții sînt sceptici, susținînd că în acest caz comerțul va pleca în subteran. Iar Banca Populară Chineză nu are o influență directă asupra criptomonedelor, de aceea investitorii pot acționa pe propriul risc. Însă aceasta nu înseamnă că alte țări vor accepta aceleași poziții.


Japonia, a cărei economie este a treia în lume, a oferit pentru bitcoin statutul de mijloc legal de plată și, evident, tinde să joace rolul central în acest domeniu. America nu se lasă, întreprinde aceeași pași de reglare „finteh” (proiecte tehnologice în domeniul serviciilor financiare, considerate cele mai promițătoare și căutate direcții pentru start-upuri ).

Riscuri și potențial

Banii virtuali asigură confidențialitatea și posibilitatea de a evita comisioanele suplimentare pentru efectuarea plăților. Dar criptomoneda are numeroase deficiențe. Cotările sînt extrem de schimbătoare, activele digitale ”șchiopătează” la capitolul lichidități, iar pe piață, care abia se formează, mișună escrocii. Miningul sau obținerea criptomonedei are anumite riscuri. Astăzi ea este umflată ca un balon, însă în orice clipă poate exploda, cum s-a întîmplat cu o altă criptomonedă – ethereum, al cărei curs de schimb s-a prăbușit brusc după zvonul că ar fi decedat creatorul ei. La începutul lunii octombrie capitalizarea ethereumului pe piață era egală cu $28 de miliarde (bitcoin – $72 mld.). În plus, profitul depinde nu doar de riscurile economice, dar și de cele politice.

Totuși, cererea pentru criptomoneda crește vertiginos. Studiul comun al Universității Cambridge și companiei Visa „Analiza pieței croptomonedelor mondiale” a demonstrat că, spre finele anului 2017, în lume vor exista 2,9-5,8 milioane de utilizatori de criptomonede. Adică doar cîteva sutimi de procent din populația globului și mult mai puțin decît numărul conturilor active PayPal (197 mil. în 2016). Capitalizarea pieței criptomonedelor, în prezent, constituie cca 0,002% din masa monetară globală în numerar și în conturi bancare.

Experții menționează că, deocamdată, popularitatea criptomonedei nu va influența cursul de schimb al valutelor tradiționale. Este puțin credibil argumentul că extinderea banilor electronici va distorsiona politica monetară a băncilor centrale din lume. Dar sistemul global de plăți nu va sta pe loc, el evoluează cu timpul. Și economiile se vor adapta în acest răstimp. Băncile centrale din țările dezvoltate vor încercă să stopeze extinderea criptomonedei. Dar practica arată că avantajele noii tehnologii sînt prea mari. În plus, cine poate interzice băncilor să creeze propria valută digitală, modificînd regulile jocului în favoarea lor? Istoria banilor a demonstrat că autoritățile își asumă, cu timpul, inovațiile. S-ar putea ca și această valută să aibă aceeași soartă.

Poate oare apărea propria criptomonedă în Moldova?

În Moldova statutul criptomonedei nu este definit de legislație, adică sînt imposibile diverse operațiuni cu această valută, pînă cînd BNM nu o va recunoaște ca mijloc de plată legitim. Conform legii, pentru a integra orice valută electronică în economia țării, regulatorul trebuie să o înregistreze.

„Orice alte cazuri sînt decizii individuale ale persoanelor fizice, care își asumă riscurile legate de criptomonedă. Adică ele nu pot aștepta din partea statului nicio protecție contra escrocilor. În acest caz persoanele fizice nu pot fi protejate și trebuie să înțeleagă asta”, a menționat expertul în economie Sergiu Gaibu.

Recent regulatorul moldovenesc s-a expus la acest capitol și a recunoscut că și pe piața internațională a serviciilor de plată, și pe piața locală s-au îndesit operațiunile cu valuta virtuală – bitcoin, litecoin (o ramificație a bitcoinului). În informația Băncii Naționale se menționează că criptomoneda nu este emisă și nu este garantată nici de BNM, nici de alte organe statale. Dar este folosită și de persoanele juridice, și de cele fizice ca alternativă a banilor.

„Astăzi toată lumea este speriată de lipsa controlului asupra criptomonedei, afirmă Sergiu Gaibu. Evident, problema este actuală în toată lumea, sînt luate anumite măsuri pentru a o limita, se discută la nivel internațional, sînt adoptate anumite legi. În Moldova, atît persoanelor fizice, cît și celor juridice le este interzis să opereze cu criptomoneda, să o promoveze. Dar sînt persoane care își asumă riscul, chiar dacă înțeleg că toată responsabilitatea este a lor. Nu este exclus că în Moldova poate apărea propria criptomonedă. Pentru asta sînt toate condițiile, inclusiv faptul că există o masă monetară adevărată – leii, în calitate de echivalent al acestei valute, care este emisă pentru a circula în interiorul sistemului dat. Există și normele legislative necesare reglementării acestui gen de activitate. Astfel, operatorii de valute ale unităților electronice pot să obțină licența și să opereze cu ea.

Directorul companiei „Deeplace”, Veaceslav Cunev, susține că pentru apariția propriei criptomonede ca mijloc de plată legitim, BNM trebuie să o recunoască în cadrul legislativ.

„Conform Legii cu privire la serviciile de plată și moneda electronică, nimeni nu poate interzice lansarea propriilor ”criptobani”. Și dacă la noi va apărea criptomoneda, care va fi controlată, să zicem, de BNM, ea își va pierde sensul de criptomonedă și nu se va deosebi cu nimic de banii electronici obișnuiți. Dacă o țară zice că dorește să accepte criptomoneda, ea pur și simplu vrea să facă o altă variantă a banilor electronici. Bitcoinul este, în primul rînd, un sistem decentralizat, în care nu există niciun centru care poate modifica condițiile. Nu-l controlează nimeni, emisiunea valutei are loc prin intermediul milioanelor de computere din toată lumea, care utilizează programul de calculare a algoritmilor matematici. Aceasta și este esența bitcoinului. Va apărea bitcoinul în Moldova? În Moldova sînt legitime doar mijloacele de plată care au un proprietar sau un reprezentant legal. Bitcoinul nu are proprietar. Este doar o rețea computerizată extinsă. Cine o poate reprezenta? E nevoie de adoptarea unei noi legislații. Oficial ea nu poate apărea, iar formal există demult”, spune Cunev.

Nu există cerere

Necesitatea utilizării valutelor electronice depinde de faptul cît de des utilizatorii folosesc sistemele electronice de plăți pentru a efectua decontări în rețea. Avantajul valutei electronice constă în aceea că se operează mai rapid decît în cazul metodelor clasice de achitare.

Din spusele lui Sergiu Gaibu, în Moldova, din păcate, dacă e să facem o analiză pragmatică, costul forței de muncă este prea mic pentru a justifica economia de timp. Chiar și magazinele electronice clasice apelează foarte rar la plățile electronice. Pe piața moldovenească există multe site-uri care indică prețul, sistemul confortabil de căutare a produselor, însă prea puține resurse care pot efectua ciclul deplin al achitării și livrării produselor la domiciliu. Deocamdată, toate acestea nu sînt îndreptățite, cu excepția serviciilor care pot fi prestate virtual. Spre exemplu, Orange și Moldcell au sisteme bune de plată pe toate canalele. Iar pentru produsele alimentare achitarea se face, în fond, la transmiterea acestora. Este cauzată această situație de faptul că Moldova ocupă un teritoriu mic și piețele de bază sînt amplasate la Chișinău și Bălți.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?