Reforma CC: dezechilibrul dintre privilegii şi obligaţii

Reforma CC: dezechilibrul dintre privilegii şi obligaţii

Ion Munteanu

La ultima şedinţă a sesiunii parlamentare Legislativul a adoptat în prima lectură sau în lectură finală peste 260 de legi, însă unele dintre proiectele ce figurau pe lista priorităţilor au rămas neexaminate. Printre acestea se numără amendamentele la Legea Supremă ce prevăd reforma constituţională în Moldova.

La începutul lunii iulie Comisia parlamentară economie, buget şi finanţe a emis aviz pozitiv la proiectulGguvernului privind modificarea unui capitol din Constituţie referitor la activitatea Curţii Constituţionale (CC). Însă, în pofida intenţiilor anunţate anterior, documentul nu a ajuns pe ordinea de zi a organului legislativ.

Al şaptelea judecător – din partea preşedintelui

Despre reforma constituţională în Moldova se vorbeşte demult. Însă schimbările cardinale ce ar putea spori responsabilitatea judecătorilor faţă de societate şi stat aşa şi nu s-au produs. Toate schimbările din ultimii ani se limitau la acordarea imunității şi privilegiilor extinse CC, precum şi competenţelor largi ce prevăd „dreptul de veto” în privinţa oricărui act juridic din Moldova.

Totodată, în cadrul sesiunii parlamentare anterioare, majoritatea de guvernămînt le-a oferit judecătorilor constituţionali un sistem de pensii „exclusiv” , ce le acordă avantaje materiale suplimentare şi garanţii sociale speciale faţă de alţi cetăţeni, inclusiv colegilor lor din toate instanţele judiciare de jurisdicţie comună. Totodată, experţii susţin că, în prezent CC, „de facto”, s-a transformat într-un organ suprastatal, care nu se supune nimănui şi nu poartă răspundere pentru activitatea sa.

Drept rezultat, în ultimii ani Curtea Constituţională a adoptat un şir de decizii importante care, într-o măsură oarecare, au influenţat asupra evoluţiei situaţiei politice din ţară. O parte dintre acestea, potrivit mai multor experţi naţionali şi internaţionali, depăşea cadrul constituţional şi de drept, avînd ca bază inclusiv argumente politice.

Proiectul legii constituţionale ce nu a ajuns să fie examinat de deputaţi prevede apariţia a încă unei funcţii de judecător: numărul membrilor CC ar putea fi majorat de la 6 la 7. Potrivit preşedintelui Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, Ştefan Creangă, procedura a şase judecători rămîne neschimbată: doi dintre ei sînt propuşi de Guvern, doi – de Parlament, doi – de Consiliul Superior al Magistraturii. Iar cel de-al şaptelea, potrivit modificărilor, va fi propus de preşedintele ţării.

Va avea oare nevoie CC de un nou sediu?

În același timp, se preconizează extinderea termenului mandatului judecătorilor constituţionali de la 6 la 9 ani. Spre deosebire de actualul mecanism, fiecare judecător va putea deţine doar un mandat, fără dreptul de prelungire. Potrivit autorilor reformei, acest fapt îi va proteja pe membrii CC de influenţa politicului şi le va asigura o abordare profesionistă în activitatea lor. Costul implementării acestui proiect de lege este estimat la 300 de mii de lei – cea mai mare parte din această sumă constituie salariul noului membru al CC.

Reforma nu prevede modificarea mandatului actualilor judecători, al căror statut nu se va înrăutăţi. Fiecare dintre ei va continua să-şi exercite funcţiile cel puţin pînă la încheierea mandatelor lor. Dacă pînă în momentul intrării în vigoare a modificărilor constituţionale, mandatul judecătorului nu va expira, el va fi prelungit automat cu încă trei ani, fără dreptul numirii pentru un nou mandat.

Dacă modificările vor fi susţinute de organul legislativ, atunci, cel mai probabil, judecătorii îşi vor continua activitatea în actualele lor cabinete, iar pentru noul membru al CC şi asistenţii lui vor fi amenajate alte încăperi în aceeași clădire. Totodată, în timpul examinării proiectului de lege, unii deputaţi au admis faptul că, dacă statele instanţei se vor extinde, atunci autorităţile vor trebui să soluţioneze problema alocării unei clădiri noi.

Curtea Constituţională – „nepractică”

Reprezentanţii Ministerului Justiției consideră că adoptarea acestui proiect de lege va eficientiza activitatea Curţii Constituţionale. Surse din cadrul Direcţiei generale legislaţie au explicat pentru NOI.md că cele mai actuale subiecte pentru CC au fost stabilite cu ajutorul raportului de evaluare al experţilor din Uniunea Europeană, în care a fost analizată starea curentă a sectorului justiţiei din Moldova – de la MAI şi procuratură pînă la Centrul pentru dreptul omului şi instanţele judecătoreşti de toate nivelurile.

La elaborarea reformei s-a ţinut cont şi de concluziile Ministerului în făcute în urma monitorizării executării legislaţiei. Principala sarcină pusă în faţa reformatorilor a fost sporirea rolului Curţii Constituţionale, care se considera nesemnificativ, din cauza numărului limitat al dosarelor examinate.

În cadrul reformei constituţionale, numărul şi mandatul membrilor CC, în opinia reformatorilor, urmează a fi revizuite pentru asigurarea independenţei lor şi sporirii competenţei magistraţilor.

Mulţi experţi, inclusiv autorii raportului de evaluare al UE, consideră că actualul mecanism nu este practic. În prezent CC constă din şase judecători, iar pentru declararea legii drept neconstituţionale este necesară o majoritate din patru voturi împotriva a două. În timp ce, dacă numărul membrilor instanţei ar fi impar, atunci ar fi suficientă o diferenţă de un vot. În mare parte, anume din această cauză, printre principalele chestiuni de pe ordinea de zi figurează optimizarea numărului membrilor CC.

În calitate de o altă măsură specială de consolidare a rolului CC, parţial realizată, reprezentanţii Ministerului Justiţiei numesc îmbunătăţirea organigramei şi sporirea calificării personalului auxiliar. Angajaţii instanţei supreme sînt oameni profesionişti şi cu experienţă, capabili să se clarifice cu iscusinţă în complexitatea legislaţiei naţionale şi internaţionale. Majoritatea angajaţilor CC şi-au sporit profesionalismul la cursurile organizate de Institutul Naţional de Justiţie după un plan de studii special.

Reprezentanţii Ministerului Justiţiei resping zvonurile privind intenţiile autorităţilor de a spori rolul Curţii Constituţionale astfel încît aceasta să poată înlocui pentru populaţie Curtea Europeană pentru Drepturile Omului: „Această legătură cu Strasbourgul este inventată, susţin reprezentanţii Ministerului. Orice stat este interesat în faptul ca sistemul său judiciar să funcţioneze astfel, încît un număr mai mare de dosare ale cetăţenilor ei să fie examinate în interiorul ţării. Dar nimeni nu intenţionează să pună nicio piedică“.

Dezechilibrul dintre privilegii şi obligaţii

Între timp, domeniul jurisdicţiei constituţionale a fost atins încă în Strategia de reformare a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016, despre care astăzi puțini îşi mai aduc aminte. În ea se menţiona că reformele nu pot avea loc fragmentar, deoarece săvîrşirea justiţiei presupune o activitate coordonată a tuturor instituţiilor de drept – începînd de la studiile de drept în toate universităţile şi terminînd cu Curtea Constituţională. Însă modificările în sectorul justiţiei au purtat un caracter punctual şi au vizat selectiv activitatea CC.

„Crearea unui mecanism eficient pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale este una dintre obligaţiile de bază ale statului, menţionează unul dintre experţii NOI.md. Însă funcţionalitatea CC depinde nu doar de competenţele ei, ci şi de modul de numire a judecătorilor, organigrama, procedurile de examinare a plîngerilor şi de adoptare a hotărîrilor, de nivelul de responsabilitate pentru activitatea sa. Un rol aparte îl joacă şi cercul de subiecţi delegaţi cu dreptul de apelare în instanţă, resursele lui analitice, asigurarea materială şi financiară. Reforma trebuie să atingă toate aceste direcţii. În practică, reforma selectivă a condus la crearea unui dezechilibru între posibilităţi şi privilegii pe de o parte şi obligaţiile şi răspunderea judecătorilor pe de altă parte”.

Totodată, o parte dintre promisiunile despre care s-a vorbit în cadrul reformei justiţiei constituţionale au fost date uitării. Una dintre cele mai aşteptate schimbări se considera extinderea cercului celor care au dreptul să apeleze la CC. Este vorba, în primul rînd, de atribuirea Curţii a competenţei de examinare a plîngerilor cetăţenilor care au devenit victime ale încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Lipsa acestei proceduri este calificată de către experţii Uniunii Europene printre principalele neajunsuri ale sistemului nostru de jurisdicţie constituţională. Acum, la CC au dreptul să se adreseze doar 10 subiecţi, printre care preşedintele, guvernul, deputaţii, avocaţii poporului, ministrul justiţiei, procurorul general, Curtea Supremă de Justiţie.

Anul trecut, Curtea Constituţională a anunţat pompos că în instanţa superioară acum se pot adresa şi cetăţenii simpli, care consideră că li s-au lezat drepturile constituţionale. Preşedintele de atunci al CC, Alexandru Tănase, a prezentat această hotărîre drept cea mai importantă din ultimii 20 de ani, care le va asigura oamenilor dreptul la un proces judiciar corect. Însă, în pofida declaraţiilor răsunătoare, în practică, pentru oamenii de rînd nu s-au schimbat prea multe – ei nu au mai primit dreptul să se adreseze direct la CC. În legea privind Curtea Constituţională figurează aceiaşi 10 subiecţi care au dreptul la adresare în această instanţă.
 

 

Ați găsit eroarea în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Comentarii Adăugați un comentariu3 comentari

Ляксандра 9 aug. 11:14

А почему реформа не ограничивает права членства в КС для граждан имеющих двойное гражданство ?
Ведь в отношении членов КС, имеющих двойное гражданство, несомненно наблюдается ситуация "конфликта интересов". Они же клялись другому государству в верности ?

unu 2 aug. 07:55

CC надо распустить как врагов государственности и избрать заново на основе публичного конкурса и независимой комиссии с участем гражданского общества

Мариан 1 aug. 11:44

КС нарушает ст.134 о верховенстве Конституции, ст.1 о высших и гарантируемых ценностях и ст.2 о верховной власти (национальном суверенитете) принадлежащем народу, осуществляющему её непосредственно, т. е. постоянно и без посредников, не предоставляет право гражданам РМ непосредственно обращаться в КС, нарушая ст.20 о свободном доступе к правосудию, а сменить этих небожителей нельзя за неисполнение своих обязанностей.

Mai multe

Adăugaţi Comentarii

captcha

tu ești reporter

Fiți coautorul nostru! Dacă aveți o știre interesantă împărtășiți-ne-o și nouă!


captcha

Întrebarea zilei Toate

load