Dualitatea puterii: platforme separate pentru dialogul cu societatea

Dualitatea puterii: platforme separate pentru dialogul cu societatea

Xenia Florea

Luna aceasta, pe lîngă preşedinte şi premier, îşi vor începe activitatea două organe consultative noi. Igor Dodon va avea Consiliul societăţii civile, după modelul Federaţiei Ruse, iar Pavel Filip va reanima Consiliul naţional pentru participare.

„Aşa se întîmplă în cazul dualităţii puterii – cînd pe lîngă preşedinte şi premier acţionează practic structuri analogice: iniţial – consiliile economice, acum – organele de comunicare cu societatea civilă”, menţionează Victor Josu.

Experţii consideră că şi Consiliul naţional pentru participare, şi Consiliul Societăţii Civile vor fi un fel de cluburi private, după principiul „străinii nu au acces”, şi că o comunicare reală cu societatea civilă, precum şi implicarea acesteia în procesul decizional, cum nu a fost, aşa şi nu va fi.  

Consiliul Naţional de Participare: ca în Europa

Noua componenţă a Consiliului naţional pentru participare (CNP) de pe lîngă premier deja este cunoscută. Concursul de selectare a membrilor lui a fost lansat în ianuarie, cererile au fost primite de Cancelaria de Stat pînă pe 20 februarie. De dara aceasta, în CNP au intrat 26 de ONG-uri, care apără interesele femeilor, copiilor, tineretului, studenţilor, comunităţilor rurale, ecologiştilor, precum şi pentru apărarea drepturilor omului şi chiar pentru „gimnastica estetică în grup” (În Republica Moldova există şi o asemenea federaţie).

Un adevărat veteran al CNP a devenit Sergiu Ostaf – directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO), care a participat la toate Consiliile Naţionale pentru Participare, începînd cu 2008, iar o perioadă (2012-2014) chiar a condus acest organ consultativ pe lîngă premier. Iar directorul Asociaţiei Internaţionale Ecologice a Păstrătorilor Rîului Nistru „Eco-Tiras”, Ilia Trombiţchi, care a făcut parte din componenţele anterioare ale Consiliului, de data aceasta nu a depus cerere de participare.

„Eu am fost membru al Consiliului naţional pentru participare de prin 2010 pînă în 2014 şi am înţeles că un asemenea mecanism de comunicare a puterii cu societatea civilă în Moldova nu funcţionează, consideră Ilia Trombiţchi. În componenţa anterioară noi ne-am reunit de vreo trei ori.

De regulă, activa un birou din şapte-opt oameni. În chestiunile importante putea fi obţinută o opoziţie consolidată a CNP sub forma unei declaraţii cu propuneri, dar această poziţie a societăţii civile rareori era luată în seamă de Guvern. De regulă, Guvernul nu era receptiv faţă de problemele principiale, acordînd atenţie doar la nişte momente şi detalii secundare. Nu cred că atitudinea autorităţilor faţă de societatea civilă s-a schimbat brusc. Pur şi simplu această demonstrare de cooperare cu societatea este necesară Guvernului pentru a arunca praf în ochi partenerilor occidentali”.

Preşedintele organizaţiei obşteşti „Liubimîi gorod”, Vitali Voznoi, dimpotrivă, a depus cerere de participare în actuala componenţă a Consiliului naţional pentru participare, dar nu a fost selectat.

„Eu am expediat cererea, iar drept răspuns am primit o scrisoare în care am fost rugat să prezint documente suplimentare, spune activistul civic. Aşa s-a încheiat totul. În orice caz, sînt convins că nu aveam şanse. Toţi ştim că puterea are «propria» societate civilă, «propria» diasporă, «propriii» economişti. Şi toţi înţelegem că Guvernul își dorește în Consiliul naţional pentru participare nu de reprezentanți activi ai societății sau cu spirit de opoziție, ci activiști loiali”.

Consiliul Național pentru Participare ca platformă pentru interacțiunea Guvernului cu societatea civilă a fost creată prima dată pe lîngă Guvernul Zinaida Greceanîi – în toamna anului 2008. Primul președinte al CNP a fost directorul Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie. Atunci se presupunea că Consiliul Național pentru Participare va înlocui trei structuri consultative – Consiliul economic de pe lîngă prim-ministru, Comitetul pentru asistență tehnică și Comitetul interministerial pentru implementarea, monitorizarea, evaluarea și actualizarea Strategiei naționale de dezvoltare pentru 2008-2011. Însă dorința de a cuprinde necuprinsul a condus la faptul că prima componență a CNP, ca și celelalte, a fost pestriță și dezechilibrată. Aici erau și Organizația Obștească „Locuință accesibilă”, și Asociația Națională a Producătorilor, și Consiliul pentru protecția consumatorilor, și Asociația Băncilor, și Fondul moldo-lituanian „Centrul de Studii în Integrare Europeană” etc.

După schimbarea puterii, Guvernul Vladimir Filat nu a renunțat la această platformă consultativă: precum s-a anunțat, o asemenea experiență de interacțiune cu societatea civilă este caracteristică pentru țările Europei de Est, care au devenit membre ale Uniunii Europene. Timp de aproape patru ani, CNP și-a îndeplinit sîrguincios obligațiile: scria avize și propuneri pentru proiectele de lege, hotărîri, planuri și strategii, desfășura întrevederi tematice cu miniștrii, scria interpelări în Parlament și alte organe ale puterii. Totuși, precum au menționat activiștii la începutul acestui an în cadrul unei reuniuni la Guvern, randamentul CNP nu s-a ridicat mai sus de 25-27%, deoarece nu a existat o implicare reală a societății civile și o transparență decizională.

Periodic, Consiliul Național pentru Participare amintea de existența sa – ba prin replici în cadrul ședinței guvernului, ba prin apeluri deschise către premier. De exemplu, în 2011, CNP a venit cu solicitarea de a adopta măsuri pentru a sista demolarea și distrugerea obiectelor din patrimoniul istoric arhitectural al Chișinăului. Dar se pare că „legătura cu societatea civilă”, promisă de premier, nu a funcționat. În ianuarie 2012, Comitetul Național pentru Participare, împreună cu Agenția de inspectare și restaurare a monumentelor, i-a mai expediat o scrisoare premierului Filat.  

Pînă în vara anului 2013, Consiliul Național pentru Participare, practic, a intrat în confruntare cu puterea executivă. Atunci, Guvernul Iurie Leancă intenționa să activeze în regim închis, fără transmisiuni ale ședințelor în regim real și limitîndu-se la comunicate de presă seci. Ministrul de atunci al Justiției, Oleg Efrim, afirma: „Noi trebuie să ne concentrăm asupra importanței proiectelor, dar nu la aspectul exterior.” Drept răspuns, Consiliul Național pentru Participare a decis să devină „demnitatea și conștiința” puterii executive: s-a anunțat că CNP, săptămînal, înaintea ședinței Guvernului va desfășura conferințe de presă și va relata societății ce probleme intenționează să soluționeze Guvernul în cadrul ședinței, ce stă în spatele acestora și ce consecințe ar putea avea aceste decizii.

Această situație a durat cîteva luni. În cele din urmă, Guvernul, sub presiunea valului de critici, a fost nevoit să renunțe la ideea de sistare a transmisiunilor directe ale ședințelor sale, dar interesul față de colaborarea cu societatea civilă a scăzut după aceasta. De bine, de rău, CNP a mai funcționat un an: ultima actualizare pe site-ul Consiliului Național pentru Participare datează cu iulie 2014. Și iată că după trei ani Guvernul a decis să reanimeze Consiliul Național pentru Participare.

„Explicația este foarte simplă, a declarat pentru NOI.md analistul politic Igor Boțan. În Acordul de asociere RM-UE există un punct referitor la interacțiunea guvernului cu societatea civilă. Este obligația noastră față de partenerii europeni, de aceea Guvernul a și fost nevoit să reanimeze Consiliul Național de Participare ca o platformă de dialog cu activiștii civici. Totodată, acest lucru e comod: la adoptarea deciziilor întotdeauna poți face trimitere la opinia societății civile, a cărei opinie parcă este luată în considerare de autorități. Important e să fie opinia «necesară»”.

Consiliul societății civile: ca în Rusia

Pe 30 martie, grupul de lucru creat de administrația președintelui a finalizat primirea cererilor de participare la alt organ consultativ – Consiliul societății civile pe lîngă președinte.

Precum a comunicat pentru NOI.md consilierul șefului statului pentru probleme juridice și probleme instituționale, Maxim Lebedinschi, grupul de lucru a recepționat peste 100 de cereri – în prezent are loc procesul de examinare a lor. Crearea Consiliului societății civile, potrivit lui, va fi anunțată în cel mai apropiat timp, iar pînă la mijlocul lunii aprilie va avea loc prima ședință a acestui organ consultativ.

„Consiliul societății civile pe lîngă președintele Republicii Moldova va fi aproape de modelul rusesc. Dar, spre deosebire de Federația Rusă, la noi acesta va acționa nu în baza legii, ci în baza unui act normativ. Precum înțelegeți, adoptarea legii privind Consiliul societății civile la etapa actuală nu este posibilă, de aceea noi elaborăm regulamentul activității acestuia”, a menționat Maxim Lebedinschi.

Totuși, viitorul consiliu al societății civile din Moldova va fi diferit față de modelul rusesc nu doar prin asta. În Federația Rusă Consiliul societății civile pe lîngă președinte a existat doar la etapa inițială (1994), iar ulterior s-a renunțat la această dependență instituțională. Consiliul societății civile din FR creat în 2005 este un organ independent.

Există și alte deosebiri. Astfel, în Rusia crearea Consiliului are loc în trei etape; primii 40 de membri sînt numiți prin decret prezidențial de șeful statului, 85 sînt înaintați din consiliile obștești din regiuni, iar ulterior, împreună, sînt aleși alți 43 de activiști. În Moldova membrii Consiliului societății civile sînt aleși în cadrul unui concurs de selectare.

Totodată, competențele Consiliului din Rusia sînt cu mult mai largi decît cele ale viitorului analog moldovenesc: în FR Consiliul Obștesc efectuează expertiza proiectelor de lege – în primul rînd a celor legate de modificarea Constituției și de drepturile și libertățile cetățenilor. A doua sarcină este controlul obștesc asupra activității puterii executive. A treia – susținerea inițiativelor societății civile și contribuția la dezvoltarea instituțiilor ei, inclusiv prin finanțarea statului.

În Moldova activitatea Consiliului societății civile, deocamdată, se va limita la dezbaterea inițiativelor prezidențiale. În acest scop, Igor Dodon planifică să se întîlnească cu membrii lui de 2-3 ori pe săptămînă. În perspectivă, precum se menționează într-un comunicat al Serviciului de presă al președintelui, și inițiativele parvenite din partea Consiliului ar putea sta la baza inițiativei legislative a șefului statului.

„În general, ideea creării Consiliului societății civile nu e rea. Dar acest consiliu este necesar atunci cînd există o verticală a puterii, sub forma vocii poporului, nefiltrată de interesele înguste de partid. Însă astăzi, în Moldova acest lucru lipsește, de aceea, realizarea acestei idei, cel mai probabil, va fi de importanță local-partinică”, consideră politologul Victor Josu.

Igor Boțan a menționat că, dacă premierul își creează Consiliul național pentru participare mai mult pentru partenerii europeni, atunci Igor Dodon are nevoie de Consiliul societății civile din două motive. În primul rînd, președintele nostru vrea să se poziționeze ca un lider puternic și un actor politic activ. O altă cauză – deși, în virtutea legii, Igor Dodon a părăsit PSRM, el rămîne apropiat de Partidul Socialiștilor, ceea ce este important în ajunul alegerilor parlamentare. În acest scop, în opinia analistului, președintele vine cu diferite inițiative, inclusiv de creare a Consiliului societății civile.


 

Ați găsit eroarea în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Comentarii Adăugați un comentariu8 comentari

Pavel 6 apr. 14:36

Topii baga bani grei in asa gen de platforme. Este ceva normal in cazul in care esti un fugar cudosare penale si 0 realizari la pachet in afara de interesele personale.

РМ 6 apr. 14:08

constructiv 6 апр. 13:39, сегодня в оппозиции все ВНЕпарламентские партии, а не те, кто по квотам оказались и в парламенте и в правительстве независимо от того, кто из них откололся от одной и "оброс" другими членами , - от коммунистов, христиан-демократов.... а вот если все опоозиционые здравомыслящие и адекватные оппозиционеры создадут КРЕСТЬЯНСКО унитарный Демократическую Альянс , - может тогда и ХЛЕБ - ВСЕМУ ГОЛОВА будет иметь совсем другой значимый смысл и слова киношного Глеба Жеглова принесут свои плоды тоже!

constructiv 6 apr. 13:39

Aceste institutii care sunt create pentru un dialog cu societatea n-ar putea fi eficiente doar dintr-un singur motiv, din cel ca societatea civila nu reprezinta poporul, dar reprezinta partidele din opozitie precum PAS-PLMD-PPDA.

moldoveanu 6 apr. 13:17

кто бы сомневался что додон будет делать всё по лекалам рфии.
он настроен делать зло молдованам и Молдове и нужно это понять.
он это проект кремля по дестабилизации ситуации в ответ на ассоциацию с ес и желанием жить по людски, а не по руским понятиям.

Realist 6 apr. 12:32

Oare societatea civila o sa-i deschida ochii lui Dodon ca Rusia nu duce la nimic bun? Oare o sa-i poata arata ca toate investitiile vin din UE si nicidecum din Rusia!?

провинциалка - мысли вслух 6 apr. 12:06

"Общественная Палата" - по идее, - это нижняя палата парламента, которая должна формироваться на основе выборов советников - один советник правообладатель нескольких голосов "выборщиков" - представляющий свой округ, район, территорию , - президент же НАЗНАЧАЕТ своих советников и их же утверждает своим "единоличным решением" ...
Национальный Совет по участию, - это, скорее всего, представительский совет диаспор - МИД и уполномоченные вице по интеграции и реинтеграции ... Бюро по связям с диаспорами, - множественное гражданство такого "нац.состава" подразумевает участие, но не окончательное решение , - только ПРИпарламентский Совет по участию ( нижняя палата парламента - не назначенная парламентскими депутатами, а избранная снизу доверху ) должен быть наделен своими правами и обязанностями...
Президентская "команда" - это "голос страны" "на колесах" в международных делах ...с особыми полномочиями при "утверждениии.... награждении.... не только медалями отличия "
да и единоличная президентская власть ооочень далека от демократических устоев в обществе и НАРОДНОЙ ВЛАСТИ , - и "желаемое с действительным" нынешнего президента Молдовы - это как ПРЕЗЕНТ, скорее, но никак не демократическое волеизъявление ВСЕГО народа, - "нижняя палата парламента - двухмандатный состав с
учетом гражданства (националитета) - с правом совещательно-утвердительного голоса, сформированная из числа местных "окружных" советников со своим "набором голосов от народа с единичным гражданством страны" и "наблюдательного совета" - от диаспор за рубежом с множественным гражданством - рекомендательно-совещательное право участия, - как и у припрезидентских советников, которых он сам себе выбирает и назначает...а "конкурсный отбор" - это, прежде всего, предвыборные дебаты ...снизу до верху !

В будущем Припрезидентская команда может выдвигать свои
инициативы до окончательного "перевоплощения" из инициативы в закон", отслеживает исполнение всех законов и работает напрямую с КС и с утвержденным при КС "экспертно-совещательным& amp; quot; профессиональным советом, - возможно даже и сегодняшний президентско-парламентский конституционно-экономический совет - по примеру суда присяжных ..., - для кабмина и его подструктур - обязательное к исполнению !
............................ ...........................
ч ем более простым и доступным языком это будет изложено для понимания избирателей всех районов и регионов, включая и "непризнанных", которые могут иметь статус "конфедеративного наблюдателя" с обозначенным сроком участия ( 2 года) и установленными "командировочными расходами" - тем меньше будет проблем и недоработок при исполнении ... и тем меньше ...судебных разбирательств и межнациональных и внутренних конфликтов между "соседями" ....

Vova 6 apr. 12:02

Petru, liniștește-te, noi pur și simplu nu avem societate civilă, avem niște cîrcotași care sug fonduri europene și care latră așa cum le spun finanțatorii, aceiași care de fapt finanțează și unele partide politice, ce nu vezi că au fix o retorică asemănătoare ?

Petru 6 apr. 12:01

Da eu spun că la noi societatea civilă e cea cu 2 fețe, ori de nu se discută vre-o problemă majoră, sar toți ca arși și fac spume la gură, iar dacă sunt chemați la masa de discuții ori refuză ori iată fac alt gen de spume, da cine bre să vă mai înțeleagă ?

Mai multe

Adăugaţi Comentarii

captcha

Întrebarea zilei Toate

load