Ce riscuri comportă OMG-urile

Ce riscuri comportă OMG-urile

Anghelina Taran

Ce aduc organismele modificate genetic (OMG) mai mult – folos sau daune? În prezent există păreri împărțite la acest capitol. Totodată, mulți oameni aproape că nu știu nimic despre organismele modificate genetic.

Cunoașterea OMG începe cu plantele modificate. Astăzi anume ele demonstrează rezultatele ingineriei genetice. În opinia unui specialist în domeniul geneticii, prezența OMG în viața noastră este inevitabilă. Dar oamenii trebuie să știe ce risc comportă producția consumată de ei.

Are loc un experiment pe oameni 

„Sîntem supuși riscului și de fiecare dintre noi depinde în ce grup de risc își include familia, pentru că în prezent are loc un experiment pe oameni, spune un expert. Dacă în genetica plantelor testul privind studierea vreunei trăsături poate fi efectuat timp de 3-5 ani (procesul de selecție, în funcție de faptul dacă e cultură perenă sau anuală, poate dura pînă la 10-25 de ani). Atunci modificările în genetica omului pot fi văzute peste o generație – 25 de ani.

Pentru a face niște concluzii minime privind influența unui factor asupra geneticii omului, sînt necesare două generații (primele semănări în masă a culturilor modificate genetic au fost efectuate în SUA în 1996, adică a trecut insuficient timp pentru a face concluzii concrete privind impactul lor asupra sănătății omului). Și, deocamdată, nu există un răspuns univoc privind influența OMG asupra omului, în diferite țări sînt elaborate legi privind securitatea biologică”.

Apropo, norma despre faptul că în produsul finit este admis un conținut de 0,9% de OMG este formală. Cum a apărut acest număr? În diferite țări a fost colectată informația despre numărul de terenuri semănate cu culturi modificate genetic pe care le au, apoi a fost stabilită o valoare medie, a ieșit 0,9%, fapt fixat în Protocolul privind securitatea biologică de la Cartagena din anul 2000 (a intrat în vigoare pe 11 septembrie 2003).

Expertul a atras atenția asupra producției importate din Ucraina. Aproape pe toate etichetele ei e scris „Fără OMG”, chiar și pe sticlele cu apă, unde, prin definiție, nu ai ce modifica. Se pare că ei contează pe prostie. Însă în Ucraina aproape jumătate din terenurile cultivate cu soia sînt cu soia modificată genetic, adică cea mai mare parte dintre articolele de cofetărie ucrainene conțin această soia. Iar piața moldovenească, printre altele, este invadată de bomboane ucrainene. Mai bine să nu le cumpărați. Pentru orice eventualitate. În Moldova, deocamdată, mai există terenuri semănate garantat cu soia din selecție moldovenească unică. Asta înseamnă că această soia poate fi exportată la un preț cu mult mai mare, iar cererea pe piața mondială pentru ea încă mai există.

În 2006 a fost publicat primul raport privind comercializarea plantelor modificate genetic. În 2006 au fost modificate 14 specii, dintre care au fost numite modificate genetic 29 de forme. De exemplu, la sfeclă a fost creat un soi, la soia -2, la bumbac – 4, la porumb – 7 etc. În anul 2014 a fost publicată informația despre 324 de forme de modificații (timp de șapte ani – o creștere cu 295 de forme). Iar în 2015 – deja 375 de forme. Adică modificarea genetică are loc în ritmuri rapide.

Potrivit prognozelor, în 2025 piața mondială a biotehnologiilor moderne constituie trilioane.

De ce există riscuri biologice ale OMG-urilor

Ecologistul Ilia Trombițchi (a făcut parte din comisia pentru biosecuritate, în calitate de reprezentant al societății civile) a menționat că din peste 50 de mii de gene responsabile pentru trăsăturile plantelor superioare, doar la unele soiuri au fost studiate 200-300 de gene. Majoritatea trăsăturilor valoroase pentru economie nu au fost determinate genitiv și nu au fost caracterizate biochimic. Metodele ingineriei genetice sînt elaborate, deocamdată, doar pentru un număr mic de culturi.

Principalul dezavantaj al tehnologiei ingineriei genetice constă în imprevizibilitatea implantării fragmentului străin al ADN în genomul plantei. Deocamdată, savanții nu pot introduce un fragment străin al ADN într-un loc concret al recipientului. Totodată, nu este studiat cum funcționează aparatul genetic al organismelor superioare.

Funcționarea genei străine, ca și a genelor proprii, depinde în mare măsură de locul în care ajunge fragmentul străin al ADN. Din această cauză, poate avea loc modificarea neprognozată a aparatului genetic. Și drept urmare e posibilă o sinteză a unor compuși toxici sau alergeni care anterior nu existau.

În urma aplicării biotehnologiei, se distruge stabilitatea genomului plantei. Savanții belgieni au făcut concluzia că chiar cele mai răspîndite soiuri comerciale (de exemplu soia transgenă a companiei Monsanto, rezistentă la ierbicidul Roundup) nu păstrează stabilitatea genetică după modificarea plantei de bază și, prin urmare, sînt periculoase pentru sănătatea omului și pentru mediul ambiant.

Totodată, celulele organismelor superioare au sisteme de recunoaștere și de suprimare a funcționării fragmentelor străine de ADN, adică are loc distrugerea stabilității acestui segment.

Și nu există nicio certitudine că în fragmentul de ADN implantat nu există „gunoi” – gene în plus, ce ar putea conduce la consecințe nedorite. Fragmentul străin de ADN poate avea reacții alergice și toxice. Toate acestea constituie surse de pericol. De aceea, utilizarea comercială a OMG și a produselor alimentare obținute din ele este admisă doar atunci cînd producătorul prezintă dovezi concludente privind inofensivitatea lor biologică completă.

Riscurile agricole legate de utilizarea OMG-urilor

Datorită selecției, pe cîmpuri sînt cultivate zeci de mii de soiuri de plante ce fac parte din peste 5 mii de specii. Ameliorarea calității acestor culturi are loc pe parcursul multor ani și, deocamdată, ele nu sînt perfecte. Iar ingineria genetică permite manipularea cu orice gene străine.

Scopul principal al utilizării comerciale a culturilor modificate genetic este creșterea veniturilor producătorilor lor din contul vînzării materialului săditor și reducerea cheltuielilor producătorilor acestor culturi și obținerea unor roade mai înalte. Amintim că cele mai răspîndite culturi modificate genetic sînt soia, porumbul, bumbacul și rapița. De asemenea, se cultivă mult orez, dovleac, lucernă și papaia transgenice.

Ecologistul a atras atenția asupra faptului că rezistențapromisă a plantelor modificate genetic față de ierbicide ar putea conduce la transmiterea genei de rezistență soiurilor sălbatice, ceea ce le va transforma în super buruieni. De exemplu, în India rezistența la ierbicide a rapiței modificate genetic s-a transmis muștarului sălbatic, care a devenit principala buruiană a rapiței. Mai mult, culturile modificate genetic ar putea deveni buruieni, răspîndindu-se pe terenurile vecine, eliminînd alte plante sau încrucișîndu-se cu ele.

Pe cîmpurile cu culturi modificate genetic sînt aplicate ierbicide în cantități mai mari decît pe cele obișnuite. Acest fapt conduce la apariția formelor rezistente a buruienilor. Deja sînt cunoscute peste 40 de plante buruienoase, care au dobîndit rezistența la derivatele sulfonilureei, iar un șir de buruieni ale cerealelor și leguminoaselor au devenit rezistente a glifosat. Totodată, utilizarea ierbicidelor exclude metodele organice de luptă cu buruienile. Riscuri similare există și în privința rezistenței culturilor genetic modificate la insectele dăunătoare și la viruși, ciuperci și boli bacteriene.

Plantațiile cu culturi modificate genetic aflate în vecinătate cu cele obișnuite le pot poleniza și polua cu gene străine. Chiar dacă semințele modificate genetic nu pot fi reproduse, polenul acestor plante deseori se răspîndește pe plantele obișnuite, or, nu există un control strict al acestui proces. Multe semințe modificate genetic sînt prevăzute doar pentru o generație de producție, iar ulterior efectul pozitiv se pierde, dar genele acestor plante rămîn.

„Pentru Moldova, ca un potențial exportator al producției agricole, este foarte important să existe o viziune clară asupra faptului ce produce și exportă. Desigur, dacă declari producția modificată genetic drept curată (iar la nivelul nostru de corupție acest lucru nu este greu de făcut), atunci vom fi demascați foarte repede. Și Rusia doar va fi bucuroasă, în situația politică existentă, să sisteze din nou exportul. Iar să vinzi produse curate este cu mult mai avantajos decît modificate”, a accentuat Ilia Trombițchi.

Componenta economică

Toate culturile modificate genetic sînt patentate. Producătorii agricoli care le cresc nu dețin controlul asupra materialului semincer și ei trebuie să achite o „taxă tehnologică”. Semințele plantelor modificate genetic nu se pot reproduce, iar fermierii sînt nevoiți să cumpere în fiecare an semințe scumpe. Adică, ținînd cont de cantitatea mare de ierbicide și necesitatea de a procura în fiecare an semințe, reiese că în realitate cheltuielile cresc.

Totodată, companiile producătoare de culturi modificate genetic urmăresc cultivarea lor ilegală, inclusiv pe cîmpurile poluate genetic cu polenul plantelor transgene și inițiază procese judiciare împotriva fermierilor.

Companiile transnaționale care produc semințe și material săditor cumpără companii naționale similare în diferite țări și le dictează regulile de joc pe piețe, limitînd artificial posibilitatea de alegere. Fermierilor nu le rămîne decît să procure semințe modificate genetic. Totodată, deseori se întîmplă că eficiența culturilor modificate genetic în realitate e mai joasă decît cea declarată. De exemplu, liderul pe piața OMG – corporația Monsanto – a recunoscut că semințele ei de bumbac din India în perioada 2009-2010 au demonstrat o recoltă mai scăzută și o rezistență mai redusă față de dăunători.

Atunci mulți fermieri din India au luat credite pentru procurarea semințelor de bumbac modificate genetic. Însă, deoarece ei nu au putut obține a doua recoltă (ei nu știau că semințele modificate genetic dau doar o recoltă completă), mulți s-au sinucis, pentru că nu au putut rambursa creditele. Presa a scris despre o epidemie întreagă de sinucideri în rîndul fermierilor, și nu doar în India.

În 2012 Agenția pentru Protecția Mediului din SUA a tras concluzia despre faptul că culturile modificate genetic ale companiei Monsanto nu sînt atît de eficiente precum se declară. În SUA această corporație controlează 80% din piața porumbului modificat genetic și 93% din piața de soia transgenică.

În acest context, Moldova are posibilitatea de a face o ofertă unică lumii. De exemplu, Institutul Porumbeni produce semințe de porumb, sorg, tutun și lucernă. În perioada sovietică ele erau răspîndite pe larg în republicile URSS. În prezent, ele sînt crescute cu succes și în România, Belarus, Rusia, Kazahstan și Ucraina. Institutul poate produce atîtea semințe curate de porumb (ca analog al porumbului modificat genetic), că acestea ar fi suficiente pentru a semăna toate suprafețele destinate acestei culturi din țările europene. Desigur, mai trebuie și să poți face o asemenea ofertă. Din păcate, site-ul Institutului este doar în limba română, iar pentru atragerea unui număr mai mare de potențiali cumpărători de peste hotare, informația trebuie prezentată cel puțin și în limbile rusă și engleză.

Se declară oare inofensivitatea OMG-urilor pentru sănătate?

Toate studiile privind inofensivitatea OMG se fac pe banii producătorilor lor. Pentru promovarea autorizațiilor și diferitor facilități pentru OMG, de asemenea, se cheltuiesc bani enormi. Corporațiile creatoare de biotehnologii efectuează testări de scurtă durată a produselor lor pe animale, considerînd că acest lucru este suficient. Iar în diferite instituții din lumea întreagă (inclusiv în Moldova) funcționarii doar studiază documentele prezentate, nimeni nu verifică veridicitatea conținutului lor.

Potrivit biosafety.ru/, în 2005 Monsanto a ascuns datele la publicarea în 1996 a cercetărilor privind inofensivitatea plantelor de soia trangenică, rezistentă la glifosat (erbicid ce ocupă primul loc după volumul de producție). Ulterior s-a constatat că soia modificată genetic conține un nivel mai scăzut de proteine și de alte substanțe hrănitoare, iar soia prăjită conține de două ori mai multă lectină – proteina ce poate bloca capacitatea organismului de a asimila alte substanțe hrănitoare. Mai mult, în soia prăjită sînt de șapte ori mai mulți inhibatori de tripsină – principalul alergen al boabelor de soia.
 
În UE Monsanto a refuzat să facă publice rezultatele testelor sale de hrănire a animalelor cu porumb modificat genetic (care a depistat devieri serioase la șobolani care au fost hrăniți cu OMG), declarîndu-le secret comercial. Una dintre culturile modificate genetic rezistentă la dăunători (singura admisă spre cultivare în UE) a fost interzisă în Franța și alte țări ale Uniunii Europene după publicarea concluziilor expertului francez Seralini, făcute în baza datelor Monsanto.

Instanța Federală a SUA a recunoscut în 2009 că Departamentul agriculturii al SUA a încălcat legislația federală, eliberînd acestei corporații autorizația pentru comercializarea sfeclei de zahăr transgenice.

Riscuri pentru sănătate

Ilia Trombițchi a menționat că proteinele transgenice asigură rezistența plantelor la acțiunea diferitor insecte, ciuperci sau bacterii și, totodată, au o influență toxică și alergică asupra omului și altor mamifere.

De exemplu, diferite soiuri de orez, cartof, grîu și alte culturi au fost modificate cu gene ale proteinelor de chitinază. Însă sînt cunoscute alergiile de la banane, în care principalul alergen sînt chitinazele de avocado, banane, castane.

Lectinele au fost primele transgenice la formarea rezistenței plantelor față de dăunători. Acțiunea lor este bazată pe încleierea celulelor și distrugerea funcțiilor fiziologice ale organismului. În baza acestor proprietăți au fost create preparate pentru chimioterapia bolilor oncologice. Lectinele din germenii de grîu și fasole au un potențial insecticid enorm, dar sînt toxice pentru mamifere. Mai sînt un șir de astfel de proteine, dar e greu să citești despre ele.

Proteinele transgenice pot provoca apariția în celule a unor substanțe periculoase pentru sănătatea omului. De exemplu, există soiuri modificate genetic de roșii și cartof cu producerea intensivă a flavonoidelor, care se consideră substanțe folositoare. Însă în aceste soiuri s-a produs o modificare bruscă a structurii glicoalcaloizilor, majoritatea dintre care sînt toxice.

Pentru rezistența plantelor față de factorii nefavorabili ai mediului și sporirea recoltei se folosește enzima arginină decarboxilaza. În timpul formării intense a acestei enzime în tutunul și orezul modificate genetic a crescut conținutul de agmatine și a produselor secundare de descompunere. Aceste substanțe sînt în măsură să influențeze asupra diviziunii celulare și contribuie la formarea tumorilor.

Este important să menționăm că utilizarea sporită a erbicidelor, datorită rezistenței culturilor modificate genetic, conduce la acumularea în plante a acestor substanțe și derivate ale lor. Se știe că toate pesticidele sînt toxice pentru om. De exemplu, la prelucrarea cu glifosat a soiurilor rezistente de sfeclă, plantele acumulează metaboliții toxici ai glifosatului, care este cancerigen și provoacă cancer. Anume din această cauză UE intenționează să interzică utilizarea glifosatului.

De asemenea, trebuie să menționăm că majoritatea culturilor agricole conțin, în afara genelor purtătoare a vreunei trăsături dorite, gene rezistente la antibiotice. Există pericolul ca aceste gene să fie transmise în celulele microorganismelor patogene sau simbiotice din tractul gastrointestinal al omului și animalelor agricole și să provoace rezistență la antibiotice.

Ce arată cercetările

A fost mediatizat pe larg un caz legat de producția adaosului alimentar triptofan, pentru care în SUA, la finele anilor 1980, a fost creată o bacterie modificată genetic. Însă, pe lîngă triptofan, aceasta a început să producă etilen-bis-triptofan, care provoca dureri musculare și spasme ale căilor respiratorii. În urma utilizării acestui supliment alimentar, au murit cîteva zeci de oameni.

Universitatea scoțiană din orașul Aberdeen, profesorul Pushtai, în anii 1998-99, efectua teste pe șobolani, ce se alimentau cu cartof transgenic, modificat cu lectina ghiocelului. Au fost înregistrate afecțiuni ale mucoasei colonului, atrofia parțială a ficatului, modificări ale timusului și masei organelor interne.

În Italia, la Universitatea din Urbino, în 2002 au fost testați șoareci, care erau hrăniți cu soia modificată genetic. La ei s-au înregistrat modificări în ficat și devieri în funcționarea lui.

Un grup de cercetători francezi conduși de profesorul Gilles-Eric Seralini de la Universitatea din Caen, timp de doi ani a hrănit șobolanii cu porumb modificat genetic importat din Statele Unite ale Americii. 83% dintre rozătoarele participante la experiment au dezvoltat tumori: femelele – cancer uterin, masculii – cancer de piele și de ficat, din cauza cărora au murit.

De asemenea, Academia de Științe a Rusiei a studiat soia, la Institutul de Seruri și Vaccinuri „Mecinikov”. Savanții au ajuns la concluzia că soia prezentă pe piața Federației Ruse este modificată genetic. În Rusia este importată în cantități enorme făină pentru industria de cofetărie, de mezeluri etc. Însă aproape toate proteinele de soia sînt niște alergeni puternici. Mai mult, multe proteine, după componența lor chimică, seamănă cu hormonii feminini, ceea ce conduce la obezitate similară cu cea provocată de cantitatea sporită de hormoni feminini în organism. Acest fapt se întîlnește des la copiii care mănîncă produse ce conțin soia.

Ce se poate face în Moldova

„Pentru noi, cel mai mare risc – cel economic – este legat de exportul și pierderile economice ale țării, consideră Ilia Trombițchi. În directiva europeană 2001/18/ UE privind eliminarea intenționată în mediul ambiant a organismelor modificate genetic sînt menționate două riscuri principiale – pentru mediu și pentru sănătate. În calitatea mea de membru al Comisiei de biosecuritate, eu am insistat ca riscurile social-economice să fie estimate și considerate egale cu aceste riscuri (provocarea daunelor pentru mediu și sănătate), pentru că pentru Moldova acesta este cel mai important lucru. De aceste riscuri s-a ținut cont în proiectul de lege care se află la Parlament, dar includerea în legislație a mecanismului de evaluare a riscurilor social-economice se află încă sub semnul întrebării. În orice caz, noi am înaintat această propunere.

Demonstrarea nocivității sau inofensivității OMG, la nivelul actual al științei noastre, este inutilă. Trebuie să pornim de la faptul că fiecare OMG necesită o abordare separată. Deoarece evaluarea inofensivității unul OMG costă cel puțin 1 milion de euro, țara noastră pur și simplu nu poate face acest lucru. Mai mult, pentru asta este nevoie de timp. La noi aceste evaluări au loc în baza documentelor de însoțire a mărfurilor și după analogia cu autorizațiile UE. Dacă acolo produsul este admis, atunci și noi permitem importul acestuia.

Dar dacă noi ținem cont de riscurile social-economice, atunci totul se schimbă, adică noi le putem evalua. Eu am insistat asupra unei anexe la lege sau a unei prevederi elaborate de Guvern timp de cîteva luni după adoptarea legii, pentru a aplica aceste lucruri. Atunci Comisia de biosecuritate ar putea adopta decizii ținînd cont de acest criteriu, îndreptat spre protecția producătorului local și a potențialului de export al țării”, a conchis Ilia Trombițchi.
 

Comentarii Adăugați un comentariu2 comentari

провинциалка 2 mar. 11:58

если уже МИДовец Галбур вклинился во взаимовыгодную торговлю с "родоначальниками" генной инженерии, - о чем сегодня можно речь вести - завтра здесь может быть столько тех "генов", что даже представить трудно :) - торговать будут даже местами на могилах предков! :)

молдовеану 7 mar. 16:05

сколько можно толочь воду в русской ступе.
тромбицкий сказал то, это, при том что в стране этого тромбицкого по его же словам вся моя модифицированная, и не только китайская соя, а все импортозамещающие продукты.
китайцам ваши разговорчики по болту.
они продают в росию что хотят и никто не посмеет им указывать.

captcha

Întrebarea zilei Toate

load

PRIVESC EU

privesceu