Vinul moldovenesc cucerește China

Vinul moldovenesc este fără îndoială un simbol al mîndriei naționale. De pe nici o masă de sărbătoare a unui moldovean nu poate lipsi vinul.

De-a lungul istoriei sale, vinul și strugurii au fost strâns împletiți în cultura, miturile, folclorul și legendele țării fiind parte indispensabilă a tradițiilor, obiceiurilor și gastronomiei locale.

În Republica Moldova există indicații geografice protejate, care acoperă cele patru zone viticole:

• Regiunea Codru (poziționare geografică Centru) cu soluri bogate în calcar tocmai potrivite pentru multe soiuri albe de struguri și Pinot Noir.
• Regiunea Valul lui Traian – Denumirea vine de la fortificațiile antice care astăzi arătă asemenea unor valuri de pământ aflate pe Câmpia de Sud, situată la sud Vest Moldovei. Clima fierbinte, soluri cenușii.

• Regiunea Ștefan Vodă - Recunoscută drept regiunea Purcari este situată pe terasele râului Nistru, Sud-Estul țării. Această regiune este unică datorită climatului potrivit pentru multe soiuri nobile. Situată foarte aproape de Marea Neagră, brizele dinspre mare crează condiții de invidiat privind plantarea viței-de-vie, inclusiv a solurilor roșii și tinere (aluviale). În această zonă se găsesc cele mai multe vinării mici.
• Regiunea Divin - Arealul geografic delimitat pentru producerea rachiului de vin cu Indicație geografică protejată Divin se extinde pe toată suprafața Republicii Moldova. Teritoriul regiunii se încadrează în zona continentală amplasată la nord între podișurile Carpatine, cuprinzând în Centru - zona Codru și la Sud - stepele Bugeacului. Calitatea, reputația și caracteristicile organoleptice distinctive ale Divinului se datorează în mod special mediului geografic.

Cu cele peste 128 mii de hectare de plantații viticole, Moldova ocupă întâietatea mondială la densitatea acestora în total terenuri agricole, iar fiecare sticlă de vin moldovenesc cumpărată generează direct sau indirect venituri pentru fiecare al patrulea om apt de muncă din Moldova, adică pentru peste 200 mii de oameni.

Aproximativ 85% din volumul de vin produs este comercializat în afara țării noastre în 63 de țări ale lumii, plasând vinul printre cele mai importante produse de export ale economiei noastre. În prezent, peste 70% din vinurile îmbuteliate sunt exportate în țările UE, Asia Pacific și America de Nord.

În timp ce unii producători își îndreaptă privirile spre țările uniunii europene, o familie de la noi și-a dezvoltat afacerea în China.

Mai mult decît atît, Alexandru și Irina Glîbaci, au reușit să adapteze pentru piața din China arome diferite de cele care sînt întîlnite pe piața de la noi.

Despre cum este să dezvolți o afacere în Chină și să educi consumatorul asiatic în așa fel încît să îți îndrăgească vinul produs de tine, aflați în interviul de mai jos în care Alexandru Glîbaci a răspuns la o serie de întrebări.

Sînteți un antreprenor și ați ales China pentru a vă dezvolta afacerea. De ce China?

La fel ca mulți vinificatori – din cauza intuirii unor volume mari, care sînt posibile datorită unei populații numeroase în China. Cultura consumului de vin acolo abia începe să se dezvolte. Promovarea vinurilor în această țară este foarte interesantă, dar și dificilă.

Cum au ajuns vinurile moldovenești pentru prima dată în China?

Mulți vinificatori și-au îndreptat atenția spre piața chineză după închiderea altor piețe tradiționale de export pentru vinul moldovenesc. Dacă vorbim despre soiuri, primele au fost Cabernet și Merlot, care, totuși, sînt în continuare cele mai căutate.

Ce conferă unicitate vinurilor pe care le-ați adus pe piața chineză?

Pentru chinezi, unicitatea constă în faptul că vinurile noastre provin dintr-o țară despre care ei nu știu nimic. Și, bineînțeles, în diferența de gust a vinurilor moldovenești față de vinurile din alte țări, de exemplu, georgiene, chiliene, australiene.

Preferințele chinezilor diferă de cele ale moldovenilor atunci cînd vine vorba de vinuri?

Experiența noastră arată că preferințele chinezilor depind în mare măsură de locul în care locuiesc: în nord se preferă vinurile mai tari, iar în sud - vinurile albe și seci. Mulți oameni nu au o opinie proprie despre vinuri și urmează anumite stereotipuri stabilite în societate.

Este piața chineză o piață bună pentru produsele moldovenești?

Da, dar este nevoie de multă finanțare. Toate țările producătoare de vin sînt reprezentate pe piața chineză și, în general, acestea au mai multe posibilități financiare.

Care sînt planurile dumneavoastră de viitor pentru promovarea vinurilor moldovenești pe piața internațională, preconizați să le exportați și în alte țări? Sau poate o faceți deja?

Intenționăm să continuăm în China, nu avem suficienți bani pentru alte țări.

Ce sfat le-ați da oamenilor de afaceri care ar dori să exploreze piața chineză, dar au anumite îndoieli?

Evaluați în mod realist propriile capacități, pregătiți-vă pentru o muncă intensă și nu vă așteptați la rezultate rapide. Există exemple în care, după ce au încercat să își promoveze produsele, mulți au suferit pierderi, au rămas dezamăgiți și au abandonat această direcție. Este esențial să țineți cont de particularitățile de a face afaceri cu chinezii. În mod tradițional, aceștia sînt puși să stabilească mai întîi relații de prietenie și abia după aceea trec la cooperare. Vorba unui traducător care a lucrat la expoziția noastră, parafrazînd o expresie bine cunoscută, "This is China, baby!".