Președintele CSM face dezvăluiri despre ZERO cazuri de luare de mită în justiție și opțiunea unui poligraf în loc de „Pre-Vetting’’

Nedreptățile văzute de-a lungul timpului, situația din poliție, încrederea scăzută în justiție, sînt doar cîțiva factori care l-au determinat în adolescență să studieze dreptul pentru a înțelege mai profund legile și regulamentele care guvernează o societate, cu scopul de a contribui la îmbunătățirea sistemului de justiție. Vorbim despre președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Sergiu Caraman, care, în cadrul unui interviu acordat portalului Noi.md, a vorbit despre cum a ajuns în fruntea instituției, marea problemă a sistemului judecătoresc, lovitura puternică dată de judecători, corupția și fumul fără foc, implicarea politicului în justiție, ZERO cazuri de luare de mită în 2023, opțiunea unui poligraf în loc de „Pre-Vetting’’ și îndemnul patriotic către magistrați.

Bună ziua. Aș dori să începem acest interviu cu o mică introducere despre d-voastră. Ce v-a determinat să începeți activitatea anume în domeniul dreptului?

Dorința de a face dreptate, probabil, a fost cea care m-a determinat. Cred că nedreptățile pe care le-am văzut de-a lungul timpului, cînd eram adolescent, situația din poliție, încrederea scăzută a oamenilor în organele de drept, m-au determinat să urmez această cale, să fac studii în domeniul dreptului pentru a schimba lucrurile și pentru a face cu adevărat dreptate oamenilor.

Cum a început totul?

Am absolvit Academia „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, pentru că a fost unica instituție la acel moment unde puteai face studiile la buget. Făcînd parte dintr-o familie numeroasă cu un venit modest, am conștientizat faptul că Academia de poliție ar fi o cale de a obține studii superioare în domeniul dreptului. După aceasta, fiindcă am absolvit Academia cu diplomă roșie, am fost repartizat la MAI și am activat în poliția economică. Ulterior, am dorit o creștere din punct de vedere profesional și am trecut concursul la Centrul Național Anticorupție, unde am activat aproximativ 2 ani. Apoi, m-am folosit de oportunitatea de a face studii la Institutul Național de Justiție, care pregătesc procurori și judecători. Dorința mea a fost să devin judecător, pentru că, în domeniu dreptului, ierarhic vorbind, unicul exponent al puterii judecătorești este judecătorul. După studii am fost repartizat la Judecătoria Florești, raionul unde am început pentru prima dată sa înfăptuiesc justiție. Am activat 7 ani, după care am fost transferat mai aproape de casă, în raionul Criuleni, ca sa fiu mai aproape de familie, noi fiind din Chișinău. În Criuleni am activat aproximativ 5 ani, ulterior am depus dosarul și am candidat pentru funcție în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Colegii judecători m-au ales prin vot secret, așa cum se alege președintele țării, deputații în Parlament, primarii, doar că alegătorii sînt judecătorii din toată țara. Respectiv, am obținut un mandat în CSM și la moment sînt și președinte interimar, fiind ales de membrii consiliului.

Aveți mai mult de jumătate de an în această funcție, cum vedeți lucrurile în interior?

Aș vrea să vă spun că am făcut multe și am reușit multe, dar, cu părere de rău, încă nu mă pot lăuda cu multe realizări. Desigur că lucrurile au început să se schimbe. Sigur că noi, în componența actuală, am luat-o de la capăt și încercăm ca toate concursurile, toate numirile în funcție, toate deciziile luate prin hotărîrea CSM, să aibă la bază principiul meritocrației, să fie promovați cei mai buni și, respectiv, colegi judecători care nu au probleme de integritate, asta este importat.

Pentru că, de-a lungul timpului, judecătorii au activat în așa măsură, încît imaginea justiției a ajuns la pămînt. Noi înțelegeam că avem marea responsabilitate de a spori încrederea cetățenilor în justiție și facem tot bazîndu-ne pe principiul transparenței. Ne-am propus, împreună cu colegii, membri ai CSM, să avem toleranță zero față de corupție și să avem o deschidere totală în ceea ce ține de comunicarea cu publicul, presa și, inclusiv, cu judecătorii din teritoriu. Noi înțelegem că, dacă ne dorim încrederea publicului în sistemul judecătoresc, trebuie să avem și o deschidere, pentru că sistemul judecătoresc a fost închis de-a lungul timpului. Dacă se comunica publicului, care a fost raționamentul unor decizii și hotarîri, pentru că unele decizii puteau fi interpretate diferit, cred că lucrurile puteau să arate altfel.

Desigur că noi nu ne ascundem după deget și înțelegem că am avut colegi, mai sînt și la moment, care pronunțau hotărîri judecătorești care indignau nu doar societatea noastră, dar ne afecta imaginea și pe plan extern.

Ce s-a reușit?

Am reușit să deblocăm situația la Curtea Supremă de Justiție. Atunci cînd noi am venit, cunoaște și societatea, cunoașteți și d-voastră, judecătorii CSJ și-au dat demisia in corpore. Ca rezultat, dacă CSJ ar fi fost blocată, foarte multe dosare nu puteau fi examinate. Aici vorbim nu doar despre dosarele care au ajuns la CSJ, dar și despre dosarele care au ajuns în prima instanță la Curțile de Apel. Sînt anumite chestiuni de procedură, le judecă numai Curtea Suprema de Justiție, ca exemplu, strămutarea unui dosar de la o instanță la altă instanța. Și iată vă explic, în cazul unui dosar legat de un accident rutier, unde termenul de prescripție nu este atît de mare, se urmărea amînarea acestui termen ca să nu fie pedepsit, se înaintau cereri de strămutare a dosarului care nu puteau fi examinate de altcineva decît de Curtea Supremă, iar din cauza blocajului la CSJ, prima instanța nu putea judeca dosarul. Ca să deblocam situația și să nu avem situații de așa gen, am recurs la transferul temporar al unor judecători de la Judecătorii și Curți de Apel la Curtea Supremă de Justiție. Astfel, am transferat șapte judecători. Aceasta a fost prima acțiune pe care am întreprins-o.

De asemenea, cred că am îmbunătățit comunicarea cu publicul. De fiecare dată cînd am fost solicitat pentru un interviu sau o reacție - nu am ezitat. Lucrul acesta îl fac și colegii mei. Încercăm la maxim să comunicăm cu publicul și societatea pentru a ne asigura că societatea cunoaște ce se întmplă în cadrul Consiliului, ce probleme avem și cu ce ne confruntăm.

La fel, am îmbunătățit ceea ce ține de motivarea hotărîrilor pe care le luăm, ca fiecare să înțeleagă de ce CSM a procedat într-un fel sau altul, în strictă conformitate cu legea.

În ceea ce privește transparența decizională, publicăm toate hotărîrile. Toate ședințele sînt transmise online și sînt publice. O chestiune bună, implementată din start, care a îmbunătățit activitatea CSM este renunțarea la deliberări. Anterior, CSM se retrăgea în deliberări, cînd era examinat un subiect de interes, votau, discutau și nu mai spuneau cine și ce poziție a avut, ieșeau și spuneau doar că demersul a fost respins, fără ca cineva să înțeleagă care a fost raționamentul. Noi am renunțat la această practică, fiecare poate urmări online și vedea cum și-a expus opțiunea prin vot fiecare membru. Desigur că noi avem anumite interdicții de ordin legal, nu puteam să examinam public chiar toate chestiunile, de aceea anumite chestiuni sînt soluționate în cadrul unor ședințe închise. La fel, avem obligațiunea de a delibera pe procedurile disciplinare, ne place sau nu, deliberarea trebuie sa fie secretă. În aceste cazuri, ședința este cu ușile închise, dar după deliberare, oricum optăm pentru varianta ca fiecare membru să-și expună opțiunea de vot în mod public și fiecare poate vedea cum a votat un membru sau altul.

Ce nu s-a reușit?

Nu s-a reușit numirea judecătorilor la Curtea Supremă de Justiție. Nu vorbim despre acel transfer temporar, care a fost o măsură intermediară. Aș fi vrut acum să mă laud că avem o Curte Supremă de Justiție perfect funcțională, care face față tuturor provocărilor, dar, cu părere de rău, nu este așa. Avem problema privind promovarea vetting-ului de către judecători.

A fi judecător la CSJ este apogeul în cariera unui judecător și, de fapt, întru-un stat de drept, fiecare judecător de carieră își dorește să ajungă la înalta curte. Noi avem o situație paradoxală, cînd avem 11 funcții de judecători și doar 7 candidați care s-au înscris, iar termenul a fost prelungit.

După cum se vede, procedura aceasta este de lungă durată. La moment nu avem nici un candidat care să fi promovat Pre-Vetting-ul, asta ca să putem demara concursul. Cît o să dureze acest lucru, nu știm. Deși, inițial, se estima că la începutul lunii octombrie vor avea loc primele audieri de către Comisia Pre-Vetting, vedem că nu avem nici o audiere publică. Cunoașteți și voi cazul cu Iulian Muntean și, probabil, comisia Pre-Vetting se asigură că nu vor mai fi asemenea incidente. De aceea, eu cred că vor merge pe ideea de a solicita informații depline despre toți candidații, ca nu cumva să ne pomenim într-o situație similară.

Nu avem membri ai Consiliului Superior al Magistraturii din rîndul judecătorilor Curții de Apel și Curții Supreme de Justiție. Mi-aș fi dorit ca colegii mei din cadrul acestor instituții să participe și să vină alături de noi în CSM ca să ne ajute să reformăm justiția în interesul cetățeanului.

De ce nu vin?

Bănuiesc că de vină ar fi evaluarea Comisiei Pre-Vetting care trebuie promovată. Doi la mînă, la Curtea Supremă de Justiție nici nu avem mulți judecători care ar putea să vină. De fapt, este Anatolie Țurcan, care la moment este la Curtea Supremă, dar dumnealui a trecut o dată prin această procedură și nu a promovat-o, și doamna Mariana Pitic, care ar putea, teoretic vorbind, să vină, dar nu a făcut-o. Nu știu care este motivul. Din păcate, nici nu prea avem judecători la Curte.

Lipsă de cadre?

Da. La Curte au rămas doar acești doi judecători, dintre judecătorii de funcție care erau. Ceilalți sînt cei care au fost transferați temporar. La CSJ mai este al treilea judecător, doamna Aliona Miron, care, la fel, a trecut prin procedura Pre-Vetting, dar nu a promovat. Apoi a contestat acea decizie a Comisiei Pre-Vetting și decizia Curții a fost favorabilă, acum așteaptă reexaminarea.

Nu este această verificare prea dură? Nu se iau în considerare prea multe aspecte?

Da, într-adevăr, acesta nu este o procedură simplă și ușoară. Toată componența actuală a Consiliului Superior al Magistraturii a trecut prin această procedură, mai puțin doamna Nica Cernat, ea fiind din componența anterioară a Consiliului, dar dumneaei rămîne pînă va veni un judecător de la Curtea de Apel. Mandatul ei a fost prelungit și urmează a fi înlocuită. Întrucît candidați nu avem, doamna Nina Cernat rămîne membru al Consiliului, însă dumneaei are împuternici limitate. Ea nu poate participa la multe chestiuni pe care noi le judecăm, legate de cariera judecătorilor, fiindcă mandatul împuternicit nu îi oferă drepturi depline în exercitarea funcției de membru. Unul din motive de ce colegii de la Curțile de Apel nu doresc să participe, probabil ar fi comisia Pre-Vetting și evaluarea aceasta externă care trebuie trecută.

M-ați întrebat dacă este complicată procedura. Da, cu siguranță nu este ușor, nu este ușor și din perspectiva că termenul care este stabilit de comisie pentru a prezenta anumite informații cu o vechime de 10, 15, 20 de ani, este foarte restrîns. Ai la dispoziție două-trei zile lucrătoare, cel puțin așa a fost în cazul nostru, pentru a prezenta un contract de credit pe care l-ai semnat cu 12 ani în urmă. Eu chiar nu l-am păstrat, căci din moment ce am restituit datoria la bancă, am considerat că această hîrtie nu este necesară. Am fost nevoit să merg la Florești, în Chișinău la toate filialele unde m-am adresat și am luat credit eu, soția și părinții. Pentru că verifică nu doar cît de integru și corect ai fost tu, în calitate de candidat, dar și rudele tale apropiate. Vorbim despre copii, soție, părinți, cumnați, este verificat un cerc mai larg de rude ale candidatului. Și atunci, chiar dacă tu ai fost integru, ai respectat totul, în situația în care cineva din rudele tale ți-a făcut un cadou sau ți-a dăruit ceva, Comisia neapărat le va întreba și pe acele persoane de unde au luat bani. În condițiile în care ei nu vor putea justifica banii, acest lucru poate deveni temei pentru respingerea candidaturii tale. Și - da, este o procedura complicată, o procedura grea, dar, după cum vorbeam mai devreme, pentru a recîștiga încrederea populației în justiție, este necesară așa o evaluare. Eu cred că Consiliul Superior al Magistraturii neapărat trebuia să treacă prin așa o procedură, pentru ca societatea să fie sigură că au fost selectați din rîndul judecătorilor, inclusiv persoane asupra cărora nu planează nici un dubiu de integritate sau probleme de etică.

În principiu, încrederea populației în justiție, dacă ne uităm la ultimele sondaje, este foarte scăzută. Mai avem și hotărîrea Parlamentului prin care a fost declarat stat capturat, mai avem imaginea și pe plan internațional, avem acele hotărîri judecătorești care au bulversat societatea. Vorbim aici de Laundromatul rusesc, vorbim aici de frauda bancară, de alegerile democratice care au fost anulate și alte hotărîri care nu ne fac față. Și atunci, încrederea populației în justiție a ajuns la pămînt. Speranța ca pe interior, sistemul judecătoresc ar putea cumva să se curețe era minimă. Chiar dacă lucrul acesta se întîmpla și politicul, pînă într-un final, decidea că sistemul judecătoresc se va autocurăța pe interior, eu nu cred că populația ar fi crezut pe bune acest lucru. De aceea, cel puțin ca să dăm un start corect lucrurilor și să pornim din loc, eu cred că a fost justificată și bună soluția ca evaluarea să fie externă.

Cum credeți, de ce un număr atît de mare de judecători au plecat din sistem?

Faptul că au plecat foarte mulți judecători este o problema gravă. Atunci cînd au plecat în masă toți judecătorii Curții Supreme de Justiție, asta a fost o lovitură puternică pentru întreaga țară. Deoarece, pentru ca o instituție să poată funcționa bine este nevoie de o memorie instituțională, adică, în această instituție trebuie sa existe cîteva persoane care au activat și anterior și pot păstra memoria aceasta instituțională. Situația la curte este așa cum este, colegii au plecat. Au plecat pentru că, bănuiesc eu, dar așa și este, politicul a introdus, ca consecință a nepromovării vetting-ului, niște sancțiuni foarte drastice, iar la CSJ noi am avut judecători care puteau în orice moment să obțină pensia. Politicul a decis ca, drept rezultat al nepromovării vetingului, acel judecător este eliberat din funcție, el nu mai primește pensia specială, nu mai primește îndemnizația care este egală cu salariul mediu pe care l-a primit, înmulțit la numărul de ani lucrați în sistem.

Încă un moment foarte important a fost interzicerea de a deține anumite funcții pe o perioada foarte îndelungată. Pe de alta parte, nu poți să știi care va fi decizia luată de Comisia Pre-Vetting sau vetting. Deci, fiecare dintre noi care am fost implicați în acest proces, nu aveam nici o certitudine că vom promova, pentru că acolo nu era verificat doar aspectul legat de integritatea ta, dacă ai luat mită sau nu. După mine, trecerea unui poligraf ar fi mai simplu decît promovarea comisiei respective, pentru că aici totul era foarte subiectiv și nu știai la ce să te aștepți. Comisia întreba candidații dacă anterior au vîndut-cumpărat vreun automobil sau au întocmit un contract de schimb al unui automobil chiar și cu 10 ani în urmă, cerea să le prezinți contractul de schimb.

Dar la noi în țară schimbul acesta era intuitiv și nereglementat, deci nimeni nu mergea la piață să vîndă un automobil și să perfecteze un contract de vînzare-cumpărare, se perfecta o procura și atît. Respectiv, nu aveai posibilitatea sa prezinți acel contract și nu știai cum va reacționa comisia.

Și atunci, avînd în vedere chestiunea aceasta subiectivă, raportată la sancțiunile pe care le riscau, colegii au decis că este mai sigur să-și dea demisia, să obțină o pensie, să-și ia indemnizația și, ulterior, să aibă posibilitatea să se angajeze.

Care sînt cele mai mari probleme actuale ale sistemului de justiție din Republica Moldova?

Încrederea scăzută din partea populației, despre care vă vorbeam mai devreme, după mine este o problemă foarte mare. Apoi avem lipsă de personal - iată problema cea mare a justiției, poate nu atît faptul că foarte multe hotărîri judecătorești se dau pe nedrept sau foarte multe hotărîri sînt cumpărate. Eu cred că percepția asta, derivă inclusiv și din faptul că unele hotărîri judecătorești nu sînt motivate cum trebuie pînă la capăt, iar asta se întîmplă din lipsă de timp. Unele ședințe de judecată sînt programate peste jumătate de an, peste un an, ceea ce, automat, trezește o anumită suspiciune în rîndul cetățenilor sau justițiabililor implicați. Dar, de fapt, judecătorii procedează în felul acesta pentru că avem foarte multe funcții vacante de judecători. Avem instanțe de judecată, unde un judecător lucrează cît pentru trei, patru, au un volum de lucru enorm și nu reușesc să se încadreze în termen.

Avem judecători, bunăoară în Chișinău, care lucrează fără grefier și fără asistent, nu au personal care să-i asiste la înfăptuirea ședințelor. Atunci, desigur că ședințele se amînă pentru o perioadă mare de timp, iar asta trezește nedumerire. Aceasta este o problemă mare care trebuie rezolvată - volumul de lucru enorm al judecătorilor și salarizarea personalului care asistă judecătorul. Pentru că, avînd un salariu minim, care nu acoperă minimul necesar, angajații pleacă acolo unde sînt salarii mai atractive, iar judecătorul rămîne fără asistenți.

Și mai este o problemă - chiar dacă se angajează alți grefieri, asistenți, acel judecător are nevoie de un an-doi pentru a se obișnui cu noua echipă, iar aceștia iarăși pleacă. Astfel, se creează situația în care un judecător nu are o stabilitate în echipa sa de lucru și trebuie să o ia de la zero de fiecare dată. Eu cred că, odată cu sporirea salariilor pentru personal și completarea tuturor funcțiilor vacante, această problemă va fi diminuată sau exclusă.

Dar, din cîte cunoaștem, din 1 octombrie s-a produs deja o majorare a salariului?

Da, avem un proiect de lege votat în prima lectură. Ca rezultat, salariul angajaților din sistemul judecătoresc va spori cu 30 la sută. Dacă un grefier primea un salariu de 7 mii lei, acum el va primi aproape 10 mii de lei. Da, este o sporire bună, un pas înainte. Pentru aceasta, CSM a avut discuții cu Președintele țării, Președintele Parlamentului, Prim-ministrul, Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției. Am discutat cu toții, am încercat sa le explicăm problema cu care ne confruntăm și cum poate fi soluționată. Le mulțumesc pentru deschiderea de care au dat dovadă. După majorarea salariului personalului din instanțe, sperăm cel puțin să-i menținem în funcție pe grefierii și asistenții existenți, dacă nu vom putea angaja alții noi.

Ce părere aveți despre corupția din justiție? Există?

Dacă eu aș afirma acum că justiția este curată sută la sută, probabil că n-o să fiu înțeles și o să fie un neadevăr. Evident că nu este fum fără foc, asta o cunoaștem cu toții. Și dacă 6 procente din populație au încredere în justiție, sau 20 persoane din 100, iar restul 80 la sută spune că în justiție este corupție, ar fi absurd să declar că în sistem nu există corupție și că lucrurile merg bine. Eu cred că în justiție există corupție, la fel ca și în alte sisteme. În statele cu o democrație avansată, de asemenea, se vorbește că justiția este corectă, dar corupția a fost, este și va fi, însă cu ea trebuie de luptat.

Cum?

Trebuie de consolidat Centrul Național Anticorupție, Procuratura Anticorupție. Fie că vor fi separate, fie vor fi comasate, după cum se propunea, pentru societate este importat să avem instituții care luptă cu adevărat cu corupția, instituții care conștientizează rolul care le-a fost atribuit. Trebuie să pornim de la ideea că corupția este cea mai gravă infracțiune care există într-o societate, fiindcă ea vizează întreaga societate și cu ea trebuie de luptat din talpă. Avem nevoie de oameni cu caracter, puternici care să poată duce această bătălie pînă la capăt.

Cunoașteți despre anumite dosare penale intentate împotriva judecătorilor?

Da, cunosc dosare penale intentate pe numele judecătorilor. Au fost și dosare legate de Laundromatul rusesc, am avut și dosare intentate împotriva judecătorilor, ca pînă la urma procurorul să-și retragă învinuirea. Avem dosare pentru îmbogățire ilicită, dosare pentru pronunțarea cu bună știință a unor hotărîri ilegale, dosare pornite pe numele judecători pentru luare de mită.

Însă este îmbucurător faptul că în acest an nu avem nici un caz de luare de mită de către judecători, nu este documentată și nu este pornită nici o altă urmărire penală.

Recent, comunitatea a fost scandalizată de cazul lui Iulian Muntean. A avut cumva de suferit imaginea CSM ?

Da, desigur, nu ar fi corect să spun că acest caz nu ne-a afectat în nici un fel. Este un caz regretabil, care ne-a arătat că totuși există o problemă în ceea ce privește evaluarea candidaților, inclusiv și de către o comisie externă, atunci cînd informația, din anumite motive, nu este prezentată sau nu este solicitată. Desigur că imaginea CSM a fost afectată. Imediat după acest caz au apărut diferite presupuneri cum au promovat și ceilalți Pre-Vetting-ul, adică dubii legate în general de activitatea comisiei și asta este o problemă. Într-un final, mă bucur că dumnealui a conștientizat că ar fi bine să plece. Dacă rămînea, imaginea CSM ar fi fost și mai mult afectată.

Vorbeam ceva mai devreme ca ne-am propus toleranță zero față de corupție, ne-am propus ca, în actuala componență, să evaluăm fiecare judecător din țară și ne vom asigura că vor trece evaluarea doar persoanele integre și corecte. Însă atunci cînd în CSM activează o persoană care a promovat Pre-Vetting-ul, dar a ascuns faptul că pe numele lui există un dosar penal pentru corupere, comis de un grup criminal, mă scuzați, problema este serioasă.

Politicul este implicat în justiție?

Pot să vă afirm cu certitudine că din moment ce am preluat mandatul, nici eu, nici colegii mei, nu am fost într-un fel sau altul influențați de cineva din politicieni ca să luăm o hotarîre sau alta într-un caz sau altul. Nu avem nici o influența din partea politicului. De fiecare data cînd avem întîlniri cu reprezentanții clasei politice, sîntem întrebați ce necesități avem și cum putem avansa în ceea ce privește reforma justiției. Deci, vedem o deschidere și o dorință de a ne ajuta să reformăm justiția.

În calitate de președinte al CSM, care este mesajul dumneavoastră către magistrați. Cum ar trebui să privească magistrații viitorul acestei profesii?

Îndemnul meu este să se implice direct în ceea ce privește reforma justiției, să ne susțină în reforma demarată, să candideze pentru funcțiile vacante care sînt anunțate, inclusiv în CSJ, să înțeleagă că fără implicare nu vom reuși. Fiecare dintre noi trebuie să dăm dovadă de curaj, profesionalism, devotament, spirit patriotic și naționalist, ca să schimbăm odată și odată percepția și lucrurile și să putem avea o justiție independentă la noi în țară.

Interviul realizat de Valentina Cociorva