Dezastru în Pădurea Amazoniană: Emisiile de carbon s-au dublat

Un nou studiu publicat în revista Nature spune că prima jumătate a mandatului președintelui Jair Bolsonaro a fost la fel de distructivă ca recordul de secetă și caniculă El Niño din 2016.

Emisiile de carbon s-au dublat în cea mai mare pădure tropicală, transmite The Guardian. Emisiile anuale de la cea mai mare pădure tropicală din lume aproape s-au dublat în 2019 și 2020, în comparație cu media din 2010 pînă în 2018, potrivit unui nou studiu publicat în revista Nature, din cauza defrișării masive și a arderii deliberate a unor zone împădurite, pentru creșterea vitelor, în primii doi ani din mandatul liderului lui Jair Bolsonaro, transmite Noi.md cu referire la digi24.ro.

În timp ce cantitatea de carbon pe care Jungla Amazoniană o absoarbe și o emite se modifică odată cu ciclurile meteorologice, absorbind în general mai mult în anii umezi și mai puțin în perioadele secetoase, studiul a constatat că creșterea emisiilor sub Bolsonaro a avut puțin de-a face cu procesele naturale, ci a fost în schimb cauzată de degradarea sistematică a aplicării legii de mediu în Brazilia.

Sub conducerea lui Bolsonaro, numărul și severitatea amenzilor pentru defrișări ilegale date de autoritățile braziliene au scăzut dramatic în timp ce incendiile și defrișările au crescut, potrivit studiului.

Emisiile de carbon au crescut de la o medie anuală de 0,24 gigatone în perioada 2010-2018 la 0,44 Gt în 2019 și, respectiv, 0,55 Gt. „Bolsonaro a fost un El Niño brazilian" Analiza, realizată de mulți dintre oamenii de știință care au stabilit pentru prima dată că Pădurea Amazoniană emite acum mai mult CO2 decît este capabil să absoarbă, avertizează că noile zone ale pădurii au devenit o sursă de creștere a emisiilor, în special Amazonul de vest, una dintre cele mai curate părți ale bazinului, care a fost vizată de mineri ilegali și invadatori în căutare de pămînt. Se întețesc temerile că Amazonia, care joacă un rol important în reglarea climei lumii, se apropie de un punct de cotitură după care nu va mai putea să se susțină singur, ceea ce ar avea consecințe profunde pentru biodiversitate și climă.