„Moldova nu are o altă ieşire decît spre România şi spre Uniunea Europeană. Şi de acum încolo sper că această Iniţiativă (Iniţiativa celor Trei Mări – n. r.), atunci cînd va propune şi va discuta noi proiecte, va lua obligatoriu în calcul conectarea Moldovei şi a Ucrainei la aceste iniţiative. Domnul ministru (ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu – n. r.) a menţionat despre iniţiativele României: Rail2Sea şi Via Carpathia. Aceste două iniţiative trebuie regîndite în aşa fel încît să apară pe harta lor şi Moldova şi Ucraina. Pe calea ferată de la Paşcani putem veni la Iaşi, la Ungheni, la Chişinău şi putem ajunge la Odesa. Pe Via Carpathia România ştiu că se construieşte şi a 7-a autostradă care va uni Moldova, regiunea Moldovei din România, dar A7 şi proiectul trebuie să se unească şi la nord, şi la centru şi la dud cu Republica Moldova. Prin aceste iniţiative putem să ne asigurăm că noi putem să ne detaşăm odată şi pentru totdeauna şi să ne conectăm odată şi pentru totdeauna cu Uniunea Europeană prin România. La Chişinău sîntem determinaţi de data asta să mergem pînă la capăt, pentru că politic au mai fost tot felul de încercări ale forţelor propuse să destabilizeze situaţia, dar acum e momentul să mergem pînă la capăt ca să rupem Moldova de trecutul sovietic şi pro-rusesc. Integrarea în Uniunea Europeană deja cred că este făcută în mare parte la nivel valoric, legislativ. Cu siguranţă, va fi permanent de muncă în acest sens. Dar acel inel care lipseşte categoric în această etapă este conectarea infrastructurilor de transport şi nu doar, inclusiv digitală, energetică, că despre asta este această iniţiativă”, a spus Andrei Spînu, potrivit Agerpres.
El a adăugat că, înainte de a veni la Bucureşti, a făcut o analiză a proiectelor Iniţiativei celor Trei Mări şi a constatat că în 2016 lipseau Moldova şi Ucraina.
„Iar această Iniţiativă poate doar să ne ajute să rămînem acolo unde credem că geografic, valoric şi din toate punctele de vedere este locul Republicii Moldovei, dar şi al Ucrainei. Chiar dacă sîntem o ţară mică, vreau să vă dau doar cîteva cifre despre importanţa noastră. Din mai 2022, pînă în ianuarie 2023, 1,7 milioane de tone de bunuri au tranzitat Republica Moldova din Ucraina”, a menţionat Spînu.
Potrivit oficialului, acest tranzit a pus o presiune enormă pe infrastructura de transport din Republica Moldova, atît pe calea ferată, pe port, cît şi pe transportul rutier.
Totodată, Spînu a precizat că, în perioada interbelică, peste Prut existau 27 de poduri, dar în prezent sînt doar patru, cu cîte două benzi pe sens, iar după începerea războiului din Ucraina au apărut cozi ce se întind pe kilometri, iar timpii de aşteptare au urcat la 3 – 4 zile între Moldova şi România.
Adăuga comentariu