Sezonul strugurilor de masă în Moldova: rezultate și perspective

Specialiștii AgroExpert.md au făcut totalurile sezonului în sectorul pomicol din Moldova. Vorbim despre struguri, producția, exportul, prelucrarea și consumul acestora.

Producția. Specialiștii asociațiilor viticole din Moldova constată că cea mai mare parte a perioadei de vegetație a strugurilor s-a desfășurat în condiții meteorologice mai mult sau mai puțin favorabile.

Desigur, sectorul strugurilor de masă, ca și întregul sector pomicol al țării, a resimțit impactul negativ al secetei, dar acest lucru nu a fost critic. Mai mult decît atît, în luna august în unele regiuni viticole din sudul Moldovei au fost ploi abundente, ceea ce nu s-a mai întîmplat de mulți ani. Restabilirea rezervelor de umiditate din sol în această perioadă a avut un efect benefic asupra cantității recoltei.

Calitatea strugurilor în anul trecut nu a fost uniformă (aproape ca de obicei). În plantațiile neirigate, mărimea ciorchinilor și a boabelor a avut de suferit din cauza secetei. În unele vii, din cauza precipitațiilor sau a economisirii, cultivatorii au ratat momentul dezvoltării bolilor (dar problema nu a ajuns la un nivel critic și nu s-a răspîndit). Cu toate acestea, pe plantațiile intensive de tip Pergola (deja peste 400 de hectare), în anul trecut s-a înregistrat o recoltă bogată și de calitate bună.

Un aspect la care trebuie să atragem atenția. Deoarece cea mai mare parte a producției de struguri de masă este concentrată în gospodării agricole mici, care dețin de obicei plantații mai mici de 5 ha, nu există posibilitatea de a determina mai mult sau mai puțin exact volumul de struguri de masă comercializabili din țară.

Potrivit estimărilor experților, în 2023 recolta de struguri de masă a fost de 100-110 mii de tone, adică aproximativ la fel ca anul trecut. În 2021, Moldova a recoltat aproximativ 85 de mii de tone de struguri, în 2020 - 70 de mii de tone, în 2019 - 112 mii de tone, în 2018 - 126 de mii de tone (cifra maximă pentru perioada de cinci ani).

Procesarea. Oricît de ciudat ar părea, în cele două sezoane precedente, achiziționarea strugurilor de masă a fost un factor important în susținerea stabilității (cel puțin psihologice) pe segmentul de cultivare a strugurilor de masă. Potrivit estimărilor experților, vinăriile au cumpărat în total 8-10 mii de tone de struguri de masă pe an, în unele cazuri la prețuri destul de mari, de pînă la 5-7 lei/kg, în medie - aproximativ 4 lei/kg.

Cu toate acestea, deja la începutul anului 2023, directorii majorității întreprinderilor vinicole au informat gospodăriile viticole că, în noul sezon, din cauza stocurilor mari nerealizate de vin de o anumită categorie, nu vor accepta struguri de masă pentru prelucrare sau vor cumpăra struguri de masă la prețuri minime și doar cantități mici de astfel de materii prime de la firmele partenere. Această veste a avut un anumit rol pozitiv: cel puțin unii producători de struguri de masă și-au propus să lucreze doar pentru "piața proaspătă", astfel încît că au încercat să cultive struguri de înaltă calitate.

Exportul. Potrivit informațiilor asociațiilor pomicultorilor, în baza datelor Serviciului Vamal al Republicii Moldova, de la începutul sezonului de comercializare (adică din august) pînă în octombrie 2023 inclusiv, țara a exportat 30,5 mii tone de struguri de masă, dintre care 21,7 mii tone în luna octombrie. Pentru comparație: pentru aceeași perioadă a anului 2022 - 22 mii de tone, inclusiv 13,6 mii de tone în luna octombrie.
În vara anului 2023, cei mai mari cumpărători de struguri moldovenești au fost Ucraina și România - 819 tone și, respectiv, 765 de tone. În septembrie-octombrie, Moldova a exportat cea mai mare cantitate de struguri pe piețele din Rusia, Kazahstan și Belarus - 8,9 mii de tone, 1,1 mii de tone și, respectiv, 1 mie de tone, precum și în România - 6,9 mii de tone, Polonia - 2,2 mii de tone și Letonia - 825 de tone. Raportul cotelor de exporturi pe piețele CSI și UE plus alte piețe europene în anul de comercializare 2023 este de aproximativ 50/50.

Anterior, analiștii EastFruit au remarcat faptul că exportul activ de struguri moldovenești (direct de pe plantații, ocolind depozitele de fructe) în prima jumătate a toamnei s-a datorat, în primul rînd, cererii mari din partea cumpărătorilor străini; în al doilea rînd, duratei mici de păstrare a produselor provenite de pe plantațiile neirigate, care au resimțit impactul puternic al secetei. În luna noiembrie, exportul de struguri, în special din soiul tardiv "Moldova", s-a efectuat doar din depozite, unde ajung în principal din podgoriile irigate intensiv. Cu toate acestea, contrar așteptărilor, ritmul de export al strugurilor, dacă și a scăzut, atunci nesemnificativ.
S-ar putea ca, sub influența unor prețuri de achiziție suficient de mari pentru strugurii destinați exportului, în noiembrie-decembrie 2023 Moldova să trimită pe piețele externe mai mulți struguri decît în aceeași perioadă a anului trecut (circa 26 mii de tone).

În același timp, potrivit operatorilor de pe piață, 10-15 mii de tone de struguri din recolta acestui an vor rămîne în depozit pentru a fi vîndute în perioada de iarnă-primăvară a anului 2024. În ianuarie-aprilie 2023, Moldova a exportat 12 mii de tone, în aceeași perioadă a anului 2022 - 24 mii de tone, iar în 2021 - 20 mii de tone de struguri din recolta anului precedent.

În 2022, Moldova a exportat aproape 74 de mii de tone de struguri de masă, iar în 2021 - 67 de mii de tone. În anul de comercializare (august-aprilie) 2022/23, exporturile au fost de 61 de mii de tone, iar în 2021/22 - 72 de mii de tone.

Piața internă. Piața proprie de struguri de masă din Moldova este un subiect foarte mitologizat. Pe de o parte, există un stereotip privind un consum foarte mare de acest produs de către populația țării. Pe de altă parte, unii experți spun că în "sezonul înalt", cînd consumul de struguri de masă este maxim, pe piața angro și cu amănuntul din Chișinău se vînd zilnic doar 10-15 tone de struguri. Ca urmare, se poate presupune că consumul de struguri de masă de către piața internă proaspătă din Moldova abia dacă depășește 15-20 mii de tone pe an.

Concluzii

1. Sectorul pomicol din Republica Moldova se află într-o reformare profundă și destul de rapidă, datorită numeroaselor circumstanțe - politico-economice, logistice, climatice, sociale etc.

2. În același timp, cel mai mare segment, cel al merelor, se restrînge în ceea ce privește suprafața și volumul. Acest proces va încetini probabil pe termen scurt, dar este puțin probabil să se oprească complet. Pe măsură ce piețele de desfacere se diversifică (redirecționarea exportului din CSI către alte regiuni ale lumii), tonajul livrărilor externe de mere va scădea, dar prețul acestora va crește. De asemenea, fermierii vor încerca să profite la maximum de disponibilitatea unei infrastructuri post-recoltare mai mult sau mai puțin dezvoltate, în special de capacitățile de depozitare semnificative. În consecință, perioadele celor mai active exporturi vor fi deplasate și mai mult - în a doua jumătate sau, eventual, în ultima treime a anului de comercializare. Și cel mai important: segmentul merelor va devia tot mai mult de la piața de fructe proaspete către segmentul de procesare.
3. Segmentul prunelor trece destul de repede de la cel de "mijloc" la cel de prim-plan. Este foarte posibil ca, dacă nu în termeni financiari, atunci în ceea ce privește volumele fizice exportate, pe termen scurt, "pruna să fie la egalitate cu mărul". De remarcat faptul că diversificarea exporturilor moldovenești de prune nu este însoțită de o reducere a volumului total al livrărilor. O stabilitate suplimentară a segmentului de prune este asigurată de procesarea diversificată. În timp ce merele sînt prelucrate doar în suc concentrat și chipsuri (cantități mici), prunele sînt utilizate la producerea pastei-piure, compoturi, fructe uscate întregi și segmentate, lichioruri și băuturi spirtoase, precum și pentru congelare. Prețurile pentru prunele industriale variază, de asemenea, foarte mult în funcție de destinația lor, ceea ce încurajează fermierii să caute opțiuni și, în general, să îmbunătățească calitatea produselor.

4. Segmentul strugurilor s-a bucurat pînă acum (cel puțin în anul trecut de comercializare) de avantajul unei concurențe scăzute pe piața CSI (țările producătoare de struguri din Asia Centrală au fost grav afectate de înghețurile de primăvară și au avut o recoltă redusă). În 2023, din cauza înghețurilor/inundațiilor/secetei, multe țări europene au avut, de asemenea, recolte relativ mici de struguri, ceea ce explică cererea mare pentru strugurii de masă moldovenești, chiar și pentru soiurile cu semințe. Cu toate acestea, acest lucru nu va fi întotdeauna așa. Pe termen lung, viticultorii moldoveni vor trebui să reprofileze mai activ sortimentul (trecerea la soiuri fără semințe) și să îmbunătățească sistematic calitatea producției.