Dumitru Pîntea, șeful Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), a menționat în cadrul unui interviu faptul că Moldova trebuie să se axeze pe sectoarele, care pot schimba modelul economic actual al țării, bazat pe banii trimiși de moldovenii stabiliți peste hotare - remitențe - și pe consum.

Șeful ODA spune că modelul de dezvoltare economică, bazat pe remitențe, care se duc în consum, respectiv, în importuri, nu este unul sustenabil pentru Republica Moldova, notează Noi.md.

"Acest model de dezvoltare lasă deficitar fondul de pensii. Companiile nu generează suficiente locuri de muncă, care să asigure taxe și impozite. Un asemenea model nu ține oamenii acasă, pentru că nu sînt suficiente locuri de muncă pentru a activa. În ultimii 20 de ani, forța de muncă de o calitate foarte bună, persoane în floarea vîrstei economice, să le spunem așa, au plecat peste hotare și contribuie la dezvoltarea economică a altor state", a spus Dumitru Pîntea într-un interviu pentru Moldova 1.

Potrivit șefului ODA, Guvernul Republicii Moldova întreprinde măsuri în vederea schimbării acestui mecanism. Or, în prezent, există mai multe strategii de dezvoltare, inclusiv Moldova 2030, care pune accent pe o economie ce trece treptat de la modelul bazat pe consum și importuri la un model bazat pe procesare, pe industrii cu valoarea adăugată înaltă.

«Aici putem deschide niște paranteze și putem spune că Republica Moldova demonstrează că poate avea și industrii mai avansate decît doar domeniul agricol: industria IT, industria creativă, industrii, care demonstrează în ultima perioadă că putem face față concurenței din extern. Dacă ne uităm peste cifre, vedem că de mult deja agricultura nu mai este principala ramură, care contribuie la Produsul Intern Brut. Avem alte sectoare mult mai avansate din perspectivă tehnologică, care contribuie la economia națională. În concluzie: noi trebuie să ne focusăm pe acele sectoare, care schimbă modelul economic bazat pe remitențe și consum», a menționat șeful ODA.

Contactat de Noi.md, expertul în economie, Veaceslav Ioniță, a menționat că Moldova, într-adevăr, are nevoie de noi paradigme de dezvoltare, dar nu în defavoarea agriculturii, care rămîne ramura de bază ce asigură locuri de muncă la nivel rural, mai ales.

"Investițiile făcute, modificările legislative, dar și alți factori au făcut ca agricultura să se dezvolte în ultimii 20 de ani cu mult mai rapid decît alte ramuri», a spus Ioniță.

În privința banilor trimiși de moldovenii, stabiliți de peste hotare, Veaceslav Ioniță a menționat într-un articol pe blogul său că «nominal transferurile de peste hotare în 2022 au atins maxima istorică de 1,75 miliarde dolari, însă raportat la salariu ele au fost de 2,3 ori mai mici decît în 2007".

Potrivit expertului, producția agricolă anuală a Republicii Moldova este la nivel de 40-45 de miliarde de lei. Aceasta asigură, împreună cu industria prelucrătoare, pîînă la 45% din totalul exporturilor moldovenești.

Recent, în cadrul întîlnirii ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare cu reprezentanții Asociațiilor Agricole din Moldova Vladimir Bolea a menționat că "subvențiile trebuie să contribuie la ridicarea productivității, calității și competitivității producției. Banii publici trebuie folosiți eficient pentru ca produsele cu valoare adăugată să contribuie la creșterea economică a sectorului și la bunăstarea agricultorilor".

Contactat de Noi.md, Vasile Șarban, secretarul de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, a menționat că agricultura nu poate să nu rămînă principala ramură de dezvoltare economică atît timp cît ne dorim să avem sate dezvoltate.

"Agircultura este generatorul dezvoltării localităților rurale. La noi, peste 26% din populația aptă de muncă este antrenată în sectorul agricol, iar 54 la sută din exporturi reies anume din agricultură. Este important și sectorul IT, bineînțeles, dar agricultura trebuie privită din mai multe unghiuri și perspective: această ramură înseamnă locuri de muncă; familii asigurate cu un venit, care să contribuie la bunăstarea acestora", a menționat Vasile Șarban.