Trei balene pentru energia secolului XXI

Perioada atitudinii vulgare față de energia verde se apropie de sfîrșit. Înțelegerea sa simplistă este incompatibilă cu noua eră a concurenței pentru tehnologie, în care producția de energie joacă un rol extrem de important.

"Requiem for Europe" este titlul cărții fostului ministru de Externe al Austriei (2017-2019), Karin Kneissl. Ea a scris cartea în perioada în care trăia în Liban și își amintește cu nostalgie de vremurile în care la baza dezvoltării Uniunii Europene se aflau creativitatea, libertatea de gîndire și concurență și obținerea succesului prin meritocrație. "O astfel de Europă va continua să existe, dar ea trebuie să se reinventeze. La nivel economic, social", reflectă doamna Kneissl.

Ex-ministru al Afacerilor Externe al Austriei, Karin Kneissl

Aceasta nu este singura opinie de opoziție pe care am auzit-o personal în ultima perioadă. "Creșterea Europei se baza pe divizarea simplă și eficientă a muncii. Tehnologiile avansate erau combinate cu resursele naturale accesibile și ieftine din Rusia. Sancțiunile au tăiat aceste legături și nimic nu va mai fi la fel ca înainte", spune ministrul maghiar al Afacerilor Externe și Comerțului, Peter Szijjarto

Europa este unită ca mai înainte, insistă Szijjarto, dar există dispute despre cum să rămînă puternică. Această discuție este vitală în contextul restructurării lumii, proces caracterizat de mai multe momente. Primul dintre ele este localizarea rapidă a piețelor. După cum a arătat experiența anilor 202O-2023, ea reduce cheltuielile de producție. Drept urmare, argumentul cu privire la costul ridicat de producere a anumitor produse nu mai funcționează, iar țările încearcă din ce în ce mai mult să le producă acasă. Acest lucru este valabil și pentru tehnologii. Al doilea factor este industrializarea amplă, al treilea este relocarea centrului activității economice în India, iar al patrulea - creșterea uriașă a cererii pentru resurse.

Ministrul Afacerilor Externe al Ungariei, Peter Szijjarto

"În ultimii 30 de ani, doar datorită creșterii economiei Chinei, consumul de energie electrică a crescut cu 65%, avînd în vedere reducerea intensității energetice cu 20%. În următorii 50 de ani, datorită creșterii activității economice a Indiei și continentului african, ar trebui să aibă loc un nou salt al consumului de energie cu o scădere a intensității energetice", a declarat Tatiana Gurova, redactor-șef al revistei Expert, vorbind la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF).

Oaspeți ai forumului au fost și Kneissl, și Szijjarto. Este de remarcat faptul că în urmă cu 15 ani, anume la Sankt Petersburg, G8 a discutat despre problemele globale de securitate energetică. În perioada 14-17 iunie a acestui an, viitorul energiei globale a fost discutat într-un format complet diferit și în condiții noi. Peter Szijjarto a fost singurul reprezentant oficial al țărilor UE la SPIEF-2023. El a subliniat că a venit pe această platformă internațională pentru a sublinia încă o dată: securitatea energetică ar trebui să fie pentru UE nu o problemă de ideologie, ci de existență fizică.

"Diversificarea este cuvîntul pe care îl aud cel mai des în disputele privind livrările viitoare către Europa. Dar pentru noi acest lucru nu înseamnă înlocuirea unui furnizor cu altul. Pentru noi, aceasta înseamnă să avem o cantitate maximă de resurse și un număr maxim de rute de livrare. Aceasta nu este o chestiune de gust sau preferințe politice. Nu ne putem separa fizic de sursele rusești, avînd în vedere existența unei infrastructuri", a declarat Szijjarto.

Țările UE au început deja să se pregătească pentru iarna viitoare. Depozitele Ungariei sînt ocupate în raport de 37% din cererea anuală, media pentru Europa este de 21%. "Trebuie să ne asigurăm că nicio țară nu va beneficia din situația actuală dificilă, însă statele care controlează cele două conducte magistrale de combustibil, disponibile Ungariei, cresc plățile de tranzit într-o manieră coordonată, profitînd de situația de criză", a spus indignat Szijjarto.

Ungaria nu a renunțat la proiectele comune cu Rosatom. Acestea urmează a fi finalizate în 2030 și vor permite reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 70 de milioane de tone pe an. "Campaniile împotriva energiei nucleare în Europa au fost ideologice și politice. Mai ales după ce Germania și-a închis centralele nucleare. Dar este ciudat cînd cineva este forțat să facă ceva doar pentru că alții o fac. Pentru Ungaria, energia nucleară este o garanție a aprovizionării pe termen lung și o experiență de peste 40 de ani. Și acum toți înțeleg foarte bine că energia nucleară este sigură, ecologică și ieftină. Energia eoliană și solară sînt bune, dar energia nucleară este singura modalitate de a face față și de a menține prețul energiei electrice la un nivel acceptabil", a spus ministrul ungar de Externe.

Poziția Ungariei reflectă o tendință globală. Majoritatea țărilor lumii înțeleg astăzi importanța de a avea diferite surse de energie. Crearea unor sisteme energetice unificate flexibile, care să permită utilizarea tuturor resurselor energetice disponibile, este reacția țărilor față de creșterea viitoare a cererii. Tehnologiile de economisire a resurselor nu mai sînt o tendință, ci o cerință a vremii. Peste tot are loc digitalizarea industriei, sînt folosite tehnologii aditive, care reduc semnificativ costurile, apar noi materiale, în primul rînd compozite, precum și sînt revizuite tehnologiile de stocare și gestionare a resurselor energetice.

Aceeași industrie a energiei nucleare a încetat să mai fie un club de elită, platforma țărilor din "miliardul de aur". Vă reamintesc că și Moldova pretinde deja la participarea la construcția centralelor nucleare mici în România. Vor să-și creeze propriile instalații nucleare Kîrgîzstanul, Myanmar și Sri Lanka. Într-un ritm mai rapid dezvoltă energie nucleară China. Produse competitive proprii are și India.

"În secolul XXI, energia joacă un rol cheie în determinarea viitorului nostru. Din cauza sancțiunilor și a conjuncturii în modificare, prețurile energiei au crescut semnificativ, de aceea India a dezvoltat o strategie energetică specială și independentă, fiind recunoscută la nivel mondial. Aceasta presupune intensificarea explorării resurselor și producția în interiorul țării, diversificarea livrărilor, extinderea utilizării resurselor bioenergetice, cum ar fi bioetanolul, biogazul comprimat și energia solară, precum și dezvoltarea unei economii cu emisii reduse de carbon prin utilizarea mașinilor electrice și a hidrogenului", a remarcat ministrul de Stat al Oțelului din India, Faggan Singh Kulaste.

Ministrul de Stat al Oțelului din India, Faggan Singh Kulaste

India intenționează să crească producția de gaze de la 6% la 15% pînă în 2030. Această țară a lansat prima fabrică din Asia de bioetanol de a doua generație și intenționează să deschidă alte 12 astfel de întreprinderi. Conform estimărilor FMI pentru 2023, India ar putea deveni principala economie dintre țările cu cea mai rapidă dezvoltare și, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, ponderea Indiei în creșterea cererii globale pentru resurse energetice va fi de 25%. În acest deceniu, cererea de resurse energetice în India va fi cea mai mare din lume.

În timp ce Europa luptă pentru supraviețuirea energetică, restul lumii concurează pentru dezvoltarea tehnologică. UE nu-și mai poate permite acest lucru. "Nu este vorba despre generare, acest lucru este destul de ușor. Este vorba despre transfer. În 2011, guvernul Germaniei, de exemplu, a decis să treacă la surse regenerabile și a planificat crearea a 3 mii de km de rețele de transport. În prezent există doar cîteva sute. Este nevoie de investiții de un trilion de euro, care nu au fost efectuate", a remarcat Karin Kneissl.

Faptul definitoriu pentru moment este că piața globală a energiei și-a pierdut eficiența pe care o avea acum doi ani. Acesta este rezultatul faptului că multe agenții globale au intrat în hype și au ascuns un factor important al puzzle-ului - prețul real al energiei. Investițiile insuficiente în surse tradiționale de energie au ajuns în cele din urmă la 300 de miliarde de dolari. Acum, pe fondul fragmentării pieței, apare conștientizarea. În special, compania Shell a anunțat că întrerupe creșterea investițiilor în surse regenerabile de energie și va crește investițiile în producția de petrol, deoarece acolo există profit.

Un alt factor care a jucat împotriva pieței sînt încercările de a introduce un astfel de instrument ca plafonarea prețului. După cum se știe, producția de energie aparține industriilor ciclice, iar rentabilitatea și recuperarea sînt construite pe faptul că există un preț mediu: producătorul trăiește în partea inferioară a ciclului și suportă pierdere, dar în perioadele de vîrf obține profit, iar acest lucru acoperă întregul ciclu. Odată cu introducerea plafonului de preț, apare un obstacol pentru industria ciclică, crescînd semnificativ prețul de cost al oricărui produs.

SUA experimentează cu restricțiile de preț, dar și acest lucru are un efect opus. Un investitor, investind bani pentru 10-15 ani, înțelege că în al cincilea an i s-ar putea tăia vîrful ciclului și nu își va răscumpăra niciodată cheltuielile. Iar cea mai negativă consecință, care va afecta întreaga economie globală, este creșterea costului capitalului.

Cu toate acestea, situația obligă piața să se schimbe și să caute soluții în fiecare dintre segmente. Consumul global de gaze este de aproximativ 4 trilioane de metri cubi, dintre care 1 trilion reprezintă exporturile transfrontaliere, 60% din care - prin conducte, restul este GNL. Creșterea consumului de gaze în 2022 a fost la nivelul de doar 1,5-1,8%, dar 80% din această creștere i-a revenit GNL. Și se așteaptă ca pînă în 2030, ponderea GNL în structura consumului să se ridice la 800 de miliarde de metri cubi, iar pînă în 2040 - aproape 1 trilion.

În 2022, Uniunea Europeană a recunoscut GNL și energia nucleară drept surse de tranzit. Astfel, experții prognozează o creștere continuă a cererii de gaze și egalizarea prețurilor.

Cu toate acestea, principalii actori de pe piață sînt pregătiți pentru restructurarea sa totală. Rusia, de exemplu, a analizat deja consecințele reducerii inevitabile a rentei din resurse. "Astăzi ea reprezintă 70% din preț și este împărțită între impozite și companii-investitori. În 10-15 ani, această rentă va fi de 30%, adică pentru profit și impozite va rămîne mult mai puțin, dar totuși industria petrolului și gazelor va fi în continuare cel mai mare investitor în economie, conducătorul acesteia", a recunoscut Pavel Sorokin, prim viceministrul Energiei din Rusia.

Viceministrul Energiei al Federației Ruse, Pavel Sorokin

"Începe o nouă eră a dezvoltării", a subliniat șeicul Saud bin Saqr Al Qasimi, conducătorul emiratului Ras Al Khaimah, membru al Consiliului Suprem al Uniunii din Emiratele Arabe Unite, în discursul său de la SPIEF-2023. "Contribuim la această dezvoltare prin extinderea cooperării în domenii importante pentru securitatea alimentară, stabilitatea energetică, îndeplinirea angajamentelor climatice și responsabilitatea față de generațiile următoare".

Al-Qasimi a vorbit despre un viitor în care lumea, după încercarea grea de tranziție la o nouă arhitectură a relațiilor politico-economice, va reveni la principalele sale obiective: crearea și dezvoltarea tehnologiilor. Și aceasta înseamnă un tip absolut nou de producție și un nou tip de concurență, care ajunge deja departe în spațiu. Energia este unul dintre elementele de bază ale acestor procese. Ea trebuie, este obligată să iasă din zona de turbulență nu doar reînnoită, ci și mai stabilă, mai diversă și mai accesibilă.

Natalia Uzun

Foto: Igor Rodin