Tineri și neliniștiți! sau De ce statele își intensifică politicile de tineret

Competiția pentru capitalul uman se amplifică. Țările și regiunile s-au lansat într-o licitație deschisă pentru distribuirea unui nou produs deficitar – cunoștințe și braţe de muncă, miza fiind reziliența economiei și supraviețuirea.

Un deficit de 1 mln. de persoane anual

Competitivitatea Europei în viitor depinde de capacitatea continentului de a-şi asigura întreprinderile cu personal, a declarat recent Margaritas Shinas, vice-preşedintele Comisiei Europene, comisar european responsabil de promovarea modului european de viaţă, tineret, cultură şi educaţie. Afirmaţia reflectă esenţa noii strategii a UE, entitate care, practic la propriu, este afectată de îmbătrînirea populaţiei şi insuficienţa braţelor de muncă.

„Îmbătrînirea forţei de muncă înseamnă că UE pierde anual cca un milion de angajaţi”, a spus Ylva Johansson, comisar european pentru afaceri interne, într-o intervenţie făcută la Atena. Totodată, atenţionează Sebastian Weber, şeful adjunct de secţie în cadrul Grupului pentru perspective economice regionale ale FMI pentru Europa, „îmbătrînirea populaţiei în Europa se va produce mai rapid ţinînd cont de preferinţa europenilor de a munci mai puţine ore, timpul de muncă reducîndu-se anual cu 0,5%”.

Nici chiar avansarea rapidă a inteligenţei artificiale nu contribuie la o scădere semnificativă a cererii pentru oameni. Potrivit datelor Centrului pentru Dezvoltare Globală, în Germania și Coreea de Sud, două țări avansate în domeniul automatizării, implicarea roboților deocamdată nu a asigurat reducerea numărului total de locuri de muncă, acest lucru însemnînd că Uniunea Europeană și Marea Britanie vor avea nevoie în continuare de zeci de milioane de muncitori. Potrivit prognozelor aceluiași centru analitic, către anul 2050, Europa va resimți un deficit de muncitori de 44 mln. de persoane, dacă nu va asigura un nivel de imigrare care să permită menținerea numărului populației apte de muncă la nivelul actual.

Punem mîna pe talente

În această situație, bătrînul continent a lansat o adevărată vînătoare de lucrători străini, schimbînd abordarea față de migrare. În anul 2019, în UE, a apărut un comisar responsabil de demografie. Spania, țara cu cel mai rapid grad de îmbătrînire din lume, a desemnat în anul 2020 un ministru pentru tranziția ecologică verde și problemele demografice. Irlanda a extins, de curînd, lista de competențe critice, simplificînd pentru patroni angajarea și obținerea permiselor de muncă pentru persoanele din afara Spațiului Economic European. Italia a majorat cotele pentru vizele eliberate în scop de angajare pentru cetățenii statelor non-UE pînă la 452 de mii, un număr practic cu 150 la sută mai mare decît pînă în anul trecut. Germania a liberalizat legea cu privire la imigrarea muncitorilor calificați. Regatul Țărilor de Jos oferă profesioniștilor străini facilități fiscale. În plus, Uniunea Europeană a lansat la sfîrșitul anului 2023 „Rezerva de talente”, o platformă care va conecta angajatorii din UE cu solicitanții calificați din toată lumea.

Practic în toate orașele europene mari au apărut agenții de relocare menite să le asigure studenților, salariaților și familiilor o adaptare confortabilă. În consecință, deja astăzi, migranții constituie segmentul în creștere în totalul forței de muncă. Dacă în anul 2019, cota angajaților străini în structura populației angajate din UE era de 15 la sută atunci în anul 2023 constituie deja peste 17 la sută.

O potențială victimă

„Ca în cazul SUA, şi în cazul altor ţări cu o economie dezvoltată, imigrarea este în măsură să asigure un potenţial important de creştere”, scrie Sebastian Weber, argumentînd că Uniunea Europeană are nevoie să devină un magnet migraţional. Totuşi noua abordare a EU care ţinteşte atragerea lucrătorilor străini la nivelul de 1-1,5 mln. de persoane anual generează riscuri critice pentru ţările cu economie instabilă şi slabă. Un exemplu relevant în acest sens este Moldova, o ţară mică. Acum cîţiva ani autorităţile moldoveneşti declarau că resursa economică principală a ţării sînt oamenii, acum însă Moldova a rămas şi fără acest argument.

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în anul 2021 din Moldova au plecat 45,4 de mii de persoane, în anul 2022 – 43 de mii, iar în anul 2023 în ţară locuiau cu 53,2 mii de persoane mai puţin decît în anul precedent. Diferenţa reflectă un alt fenomen îngrijorător: cetăţenii moldoveni încep să emigreze încă fiind studenţi.

Cota tinerilor de vîrstă universitară care pleacă peste hotare s-a majorat în ultimii 10 ani cu peste 20%, arată calculele lui Veaceslav Ioniţă, economist în cadrul IRSI „Viitorul”. Potrivit estimărilor expertului, în anul 2023, peste hotare se aflau 40 la sută din tinerii moldoveni. Totodată, aproape 30 la sută dintre tinerii înmatriculaţi în universităţile din Moldova finalizează studiile peste hotare, iar marea lor majoritate nu mai revin în ţară.

„Foştii mei studenţi activează acum în Germania, Bulgaria, România, Rusia. sînt studenţi cu o pregătire destul de bună. Probabil, statul nostru ar fi trebuit să conteze cumva pe potenţialul lor, oportunităţile lor, pe activitatea lor. Pentru că nu găsesc aici nici loc bun de muncă, nici salariu decent, ei acceptă imediat ofertele de peste hotare şi pleacă”, spune profesorul universitar Serghei Ohrimenco, şef al Laboratorului Securitate Informaţională din cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova. Totodată în ţară sînt solicitaţi angajaţi calificaţi cărora le sînt oferite salarii destul de mari și perspective bune de avansare în carieră, însă tinerii moldoveni deseori nu sînt la curent cu acest lucru.

Nici tu direcție clară, nici tu scop bine definit

Autoritățile din Moldova recunosc existența unei probleme critice pentru viitorul țării. „Mă întîlnesc cu reprezentanți ai diasporei, a mărturisit Președinta Moldovei Maia Sandu în alocuțiunea sa la Forumul strategic de la Bled desfășurat anul trecut. Discut cu oameni care au încercat să lanseze o afacere acasă și nu au reușit. În schimb au reușit s-o lanseze în diferite capitale ale UE. Acest lucru înseamnă că ei au spiritul antreprenorial care le-a permis să reușească. Și asta înseamnă că problema este aici (în țară), cu mediul nostru de afaceri, cu instituțiile noastre care continuă să pună presiune pe afaceri, fără să înțeleagă că, pentru o dezvoltare economică, mediul de afaceri trebuie susținut.”

Am vrea totuși s-o atenţionăm pe doamna Preşedintă că să lansezi o afacere de la zero în Moldova chiar nu-i un lucru deloc uşor. Nu atît din cauza birocraţiei, cît din lipsa accesului la finanțarea de calitate oferită de către sistemul bancar.

În plus, pentru tineri este important și în ce fel de țară trăiesc: într-o țară cu istorie și cultură, cu identitate și tradiții, cu un drept bine argumentat la existență sau într-o entitate statală temporară, apărută accidental, care mîine ar putea dispărea de pe harta Europei. Tinerii ar trebui să-și cunoască bine istoria și cultura, să-și iubească țara, să fie preocupați de viitorul ei, să creadă în acest viitor, să-și facă planuri de viitor în această țară, să aibă proiecte de dezvoltare în această țară. Doar în acest caz tinerii vor căuta cu tenacitate opțiuni de realizare a propriului potențial acasă. Iar acest lucru poate fi foarte ușor realizat în Moldova, o țară cu o istorie și o cultură bogată care au fost descrise excelent.

Republica Moldova nu a mai elaborat o strategie eficientă de creștere social-economică durabilă care să facă țara atractivă pentru propriii cetățeni, în primul rînd, pentru tineri, care sînt cea mai creativă și avansată parte a societății și, respectiv, au nevoie de condiții pentru dezvoltare și realizare.

„Politicile de stat trebuie să le asigure tinerilor motivația să rămînă acasă, spune Valeriu Sainsus, expert pentru populație și demografie. Asistăm însă totodată la o integrare amplă a familiilor la locurile noi unde se stabilesc. În fond, migrația constituie baza dezechilibrului demografic. Migrația este consecința inechității, iar cît timp vom avea inechitate vom avea și migrație.”

Acest lucru este conștientizat foarte bine în țările care, cu adevărat, încearcă să-și mențină reziliența. Bunăoară, în Estonia, care anterior era lider printre statele postsovietice la capitolul exodul persoanelor apte de muncă. Potrivit situației la 1 ianuarie 2024, conform datelor Departamentului de Statistică din Estonia, numărul populației aceste țări s-a majorat comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023 cu 4,4 la sută. Este rezultatul unui proiect bine gîndit pentru stat. Estonia a decis să devină cea mai digitalizată țară din UE și a implicat în acest proces toate categoriile societății, inclusiv tinerii, care acum nu mai are nevoie să aleagă, fiind interesați să-și construiască viitorul acasă. Iar deja în februarie 2024, își Estonia anunţă intenţia de a atinge o creștere economică dublă către anul 2035, acest obiectiv urmînd a fi atins prin valorificarea eficientă a investițiilor și abordare inovativă.

Tinerii sînt miza

Şi mai relevant este exemplul demonstrat de Rusia, de unde, după 24 februarie 2022, au plecat, potrivit estimărilor, de la 600 la 700 de mii de persoane. În urma sancțiunilor impuse care, ca număr, depășesc restricțiile impuse vreodată în istorie unor țări, Rusia, în primul rînd, a ținut să adopte Strategia de realizare a politicii de tineret în condițiile actuale – 2030. Astfel, țara și-a reconfirmat orientarea spre tineret, ceea ce înseamnă că este axată pe dezvoltare și echitate, valorile preferate de tineri care sînt cei mai pretențioși și exigenți cetățeni, tot ei fiind și baza viitorului stat rezilient.

La începutul lunii martie, la Soci, se va desfășura Festivalul Internațional al Tinerilor. În cadrul acestuia vor fi făcute primele totaluri despre atingerea obiectivelor trasate: crearea condițiilor pentru socializarea cu succes și realizarea eficientă a tinerilor, dezvoltarea potențialului tinerilor și valorificarea acestuia pentru dezvoltarea inovativă a țării.

Forul tinerilor diplomați, Reuniunea internațională a tinerilor angajați ai băncilor centrale, dezbaterile științifice Science Slam, Triatlonul Internațional al Inginerilor sînt doar unele elemente ale arhitecturii Festivalului Internațional al Tinerilor, ediția din acest an avînd sloganul „Să începem a edifica viitorul împreună!”. Potrivit site-ului Festivalului Internațional al Tinerilor 2024, intenția de a participa la eveniment și-au exprimat-o 20 de mii de tineri de pe întreg mapamondul. Aceștia sînt atrași de oportunitatea de a se implica în discuții și a face schimb de opinii despre cele mai diverse subiecte, de la afaceri, sport și cooperare internațională la educație, cultură și media.

De ce? Pentru că, în pofida unei presiuni internaționale fără precedent, Federația Rusă are în continuare indicatori sporiți de dezvoltare: în 2023 PIB-ul a crescut cu 3,6 la sută, potrivit Rosstat (autoritatea pentru statistică din FR), iar, conform prognozelor FMI, în 2024 creșterea va constitui deja 2,7 la sută. Astfel, experiența Rusiei de răspuns la situații de criză este una extrem de valoroasă și poate fi un exemplu pentru alte țări care se confruntă cu perioade dificile.

În plus, deși în Rusia, la fel ca la noi, lipseşte o politică clară de creditare, totuşi acolo lipsa ei este compensată prin lupta cu „valorile tolerante” dubioase, luptă declarată, de altfel, la nivel legislativ, precum şi de o piaţă extinsă şi de nişele de produse apărute în urma sancțiunilor impuse de Occident.

Hello and Goodbye

În condiţiile competiţiei pentru capitalul uman, competiție care devine tot mai acerbă, ţările încearcă să identifice propria abordare: unele încearcă să renască visurile, altele sînt dispuse să-şi împartă confortul ori sînt inspirate de nişte idei noi. Totuşi beneficiarul principal în toate cazurile sînt tinerii. Statul are nevoie de tineri pentru viitor, pentru ziua sa de mîine.

„Prioritate au tinerii şi familiile tinere cu copii” – anunţă site-urile care invită oamenii să se stabilească cu traiul în Australia şi Canada. În fond, obiectul competiţiei sînt materia cenuşie şi braţele de muncă ale tinerilor. Precum şi cele mai atractive proiecte unificatoare. Nu în zadar, tot la München, a fost făcută constatarea că „optimismul geopolitc şi economic s-a epuizat”, deci este nevoie de declanşatoare noi pentru consolidarea comunităţilor, or competiția pentru pieţele de desfacere nu a încetat.

Pentru cei situaţi mai la est şi mai la sud declanşatorul este clar. Aici vorbim despre noile oportunităţi într-o lume în continuă schimbare. Anume din acest motiv, dacă tot veni vorba, prima ediţie a Festivalului Internaţional al Tinerilor, menţionat mai sus, a avut loc după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Evenimentul a fost organizat de Federaţia Internaţională a Tineretului Democratic (fondată în noiembrie 1945) şi Uniunea Internaţională a Studenţilor (a existat din 1946 pînă la începutul anilor 90 ai secolului trecut). Timp de mai mulţi ani, Festivalul Internațional al Tinerilor și Studenților (aceasta a fost în trecut denumirea lui) a fost evenimentul principal care reunea tinerii de pe mapamond. Ultima dată a fost desfășurat în anul 2017, atunci cînd la el au participat cca 25 de mii de persoane – reprezentanții unor organizații obștești, centre educaționale și culturale, tineri politicieni. Și prima ediție a Festivalul Internațional al Tinerilor reanimat se va desfășura într-o perioadă cu multe dificultăți și, la fel, are misiunea să inspire și să configureze viitorul.

Moldova, o țară mică, deocamdată, este în situația de a pierde competiția pentru viitor, asistînd pasiv la exodul tinerilor. Unii pleacă în Occident, alții aleg drumul spre Est – fiecare cu preferințele sale. Oricum să-ți iei adio de la propriul viitor este cea mai tristă poveste. Însă am vrea să sperăm că această tendiță poate fi ranversată totuși.

Piotr Dari