Redistribuirea audiovizualului

Joia trecută, pe 20 octombrie, parlamentul a votat în primă lectură proiectul de lege care conține amendamente la actualul Cod al audiovizualului. Pentru au votat 54 de deputați din fracțiunea PAS. Deocamdată amendamentele în cauza au fost adoptate ca bază, iar discuțiile pe marginea mai multor stipulări vor continua.

Puneți-vă în situație

Mai bine de jumătate de an în Republica Moldova se tot discută despre inovațiile la Codul serviciilor media audiovizuale. Audiovizualului moldovenesc i se propun noi reguli de activitate. Astfel, încă la începutul primăverii parlamentului i-au fost înaintate pentru discuții amendamente la un șir de acte legislative, inclusiv Codul serviciilor media audiovizuale nr. 174/2018 din a. 2018.

Una dintre noile stipulări prevede extinderea în timp a intervalului «prime time» (art.1). În cadrul audierilor, asta au solicitat de reprezentanții mai multor posturi TV. Dacă anterior intervalul prime time cuprindea orele 06.00 și 09.00 și 17.00 - 23.00, în noua redacție se propune prelungirea lui cu o oră – de la 06.00 la 10.00 și de la 17.00 la 24.00.

În art. 4, p. 1¹ se propune introducerea unei noi prevederi: «Dacă furnizorul serviciilor media deține două servicii media audiovizuale, și respectiv creează și transmite un program audiovizual local pe cele două servicii, la calcularea cotelor prevăzute de părțile (3) și (6) Consiliul audiovizualului va ține cont numai de serviciul audiovizual media, care a transmis programul respectiv pentru prima oară ». Mai simplu spus, emisiunea creată de proprietarul a două posturi TV va fi considerată produs local numai pe postul, la care ea a fost difuzată pentru prima oară.

Se mai propune completarea acestui articol cu partea 7, cu următorul conținut: «Furnizorii de servicii media sunt obligați să difuzeze programe audiovizuale locale în limba moldovenească în raport de cel puțin 80% din volumul total de programe create, cu excepția furnizorilor de servicii media predestinate locuitorilor din unitățile administrativ-teritoriale, în care una dintre minoritățile etnice constituie cea mai mare parte a populației. Aceștia au obligația să difuzeze programe audiovizuale locale în raport de cel puțin 25% în limba moldovenească, precum și programe audiovizuale de producție proprie în limba minorității respective ».

Art. 5 al Codului a fost completat cu prevederea ce stipulează condițiile achiziționării conținutului și țara de origine. Astfel, p.2 al art.5 spune: «În cazul serviciilor de televiziune, programele audiovizuale achiziționate peste hotare trebuie să provină sau să fie produse în proporție de cel puțin 50% în țările - membre ale Uniunii Europene, SUA și Canada, precum și în statele care au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră. Programele produse de companiile-fiice sau de reprezentanții furnizorilor din statele care nu au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră, nu pot fi achiziționate, indiferent de locul activității lor».

Noile stipulări din art. 6 prevăd inovații pentru furnizorii de servicii media audiovizuale liniare și neliniare. Furnizorii serviciilor media audiovizuale liniare au obligația să rezerve pentru operele audiovizuale europene nu mai puțin de 50% din timpul de difuzare a fiecărui serviciu, minus timpul predestinat știrilor, evenimentelor sportive, jocurilor, publicității, serviciului teletext și comerț televizat, iar furnizorii celor neliniare - nu mai puțin de 30% din program, și să le evidențieze.

Punctul 6 din art. 6 prevede că furnizorii serviciilor media audiovizuale liniare au obligația să rezerve pentru programele audiovizuale europene , create de producători independenți în Republica Moldova, nu mai puțin de 10% din timpul de emisie al fiecărui serviciu, minus timpul predestinat știrilor, evenimentelor sportive, jocurilor, publicității, serviciului teletext și comerț televizat.

În noua redacție a art. 17 este expusă p.4, care prevede protejarea spațiului audiovizual național și asigurarea securității informaționale. Conform amendamentelor, «furnizorii serviciilor media audiovizuale nu trebuie să difuzeze, iar distribuitorii serviciilor media audiovizuale nu trebuie să re-difuzeze programele audiovizuale, care inițial au fost produse în state ce nu au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră (FR face parte din acestea – nota autorului), cu excepția lungmetrajelor și a scurtmetrajelor artistice, care nu au conținut militar, precum și a programelor de divertisment și audiovizuale, produse în țările-membre UE, SUA și Canada, precum și în statele care au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră».

Ambelor categorii enumerate mai sus legea nu le permite să difuzeze și re-difuzeze «programe audiovizuale pe care, indiferent originea lor, legea le califică ca programe ce conțin informații care afectează securitatea spațiului audiovizual național, sau ca dezinformare ».

Un pachet de pedepse, inclusiv revocarea licenței

Printre amendamente a apărut (în articolul 84) lista de pedepse pentru posturile radio și TV pentru dezinformare în perioada electorală. Pentru prima încălcare este prevăzută avertizarea publică, pentru a doua – amenda, pentru a treia – decizia de suspendare a licenței de emisie și ultima etapă – revocarea licenței.

Dacă vor fi încălcate prevederile privind volumele de emisie a programelor audiovizuale locale, se propune un nou gen de sancțiuni – suspendarea dreptului de difuzare a materialelor audiovizuale comerciale pentru o perioadă de 6 - 12 luni. Dacă televiziunea pedepsită în acest fel va încălca interdicția temporară, ea poate fi lipsită de licența de emisie.

Pentru dezinformare se introduc amenzi între 40 de mii și 70 de mii de lei și între 70 de mii și 100 de mii de lei. Furnizorii de servicii media audiovizuale pot fi lipsisți de dreptul de a emite timp de trei zile în caz că ei difuzează un conținut, calificat drept dezinformare sau informații ce afectează securitatea spațiului audiovizual informațional. Această pedeapsă va fi aplicată în campaniile preelectorale, dacă mass-media reflectă alegerile, dar nu are acest drept sau favorizează unele părți ori concurenți. Dreptul de a emite poate fi retras și pentru șapte zile, în caz că infractorul nu s-a conformat deciziei privind suspendarea emisiei pentru trei zile, sau nu a achitat amenda.

Este prevăzută și răspunderea penală – pentru nerespectarea deciziilor Comisiei naționale pentru situații excepționale ți a Consiliului suprem de securitate, care duce la decesul unei sau a mai multor persoane, îmbolnăvirea în masă a oamenilor, sau aduce statului prejudicii în mărime deosebit de mare.

O nouă clasificare a posturilor de radio și TV

Amendamentele la Codul serviciilor media audiovizuale a provocat discuții printre proprietarii posturilor de radio și TV. Mai multe consultări cu specialiștii, experții, difuzorii s-au desfășurat în cadrul ședințelor comisiei parlamentare cultură, educație, știință, tineret, sport și mass-media. Două ședințe la masa rotundă, cu discutarea anumitor articole, a organizat Consiliul audiovizualului.

Liliana Vițu, președinta Consiliului audiovizualului, a spus că din 1 septembrie, 2022 a intrat în vigoare decizia nr.100 din 30 martie, 2022 «Privind aprobarea listei furnizorilor de servicii media naționale, regionale și locale». Aceasta conține noua clasificare a furnizorilor de servicii media, conform căreia posturile radio și TV pot fi naționale, regionale sau locale.

– Conform noii clasificări, din categoria furnizorilor naționali de servicii media fac parte 41 posturi TV și 5 posturi de radio (comparativ cu precedentele 13 posturi TV și 1 de radio). În categoria celor regionale s-au înscris 10 posturi TV și 10 posturi de radio (anterior 36 și, respectiv, 15). Iar la cele locale au fost atribuite 7 televiziuni și 45 posturi radio (conform clasificării precedente – 10 și, respectiv, 39) , – a menționat L.Vițu.

Astfel, în funcție de categorie, furnizorii de servicii media au obligații privind producerea și difuzarea programelor audiovizuale locale în limba moldovenească.

Conform punctului 3 al art. 4, furnizorii de servicii media au obligația să difuzeze în cadrul serviciilor televizate programe audiovizuale locale cu următoarea durată medie zilnică: a) furnizorii publici naționali de servicii media – nu mai puțin de 10 ore pentru fiecare televiziune și radio; b) cei publici regionali – nu mai puțin de 8 ore; c) companiile naționale private de TV și radio – nu mai puțin de 8 ore; d) cele regionale private – nu mai puțin de 4 ore și e) furnizorii de servicii media privați – nu mai puțin de 2 ore pentru fiecare serviciu media audiovizual.

Cu știri și talk-show spectatorul nu-l poți menține

Cu privire la extinderea intervalului prime time și volumul de emisie au existat multe controverse. Cătălin Josan, directorul postului PRO TV Chişinău, face parte din cei care cred, că extinderea intervalului prime time cu o oră dimineața, pînă la 10.00, și seara - la 24.00 pentru a plasa întregul conținut necesar difuzării în această perioadă, nu are sens , deoarece cea mai mare parte din telespectatori la ora 10.00 se află deja la serviciu, iar la ora 23.00 se duce la culcare. Alta e problema – puțin probabil ca oamenii să poată fi ținuți în fața ecranelor televizate de conținutul local, care conform legii trebuie difuzat în intervalul prime time.

– La crearea grilei de emisie, noi încercăm să determinăm, cu ajutorul sondajelor sociologice, deprinderile telespectatorilor noștri, cine-s telespectatorii noștri, ce tip de programe le place, la ce oră preferă să le vizioneze, - își expune opinia C.Josan. - În baza acestor date noi alcătuim grila. Pentru că, dacă grila de emisie este alcătuită în interesul telespectatorilor, noi sporim numărul de vizionări și astfel obținem ,ai mulți bani. Noua lege cere de la noi un conținut local de 10 ore. Ce înseamnă asta pentru o televiziune predestinată întregii familii? Acest gen de televiziune nu-și poate permite o grilă de programe pentru întreaga familie, dacă are un conținut de 10 ore. De ce? Există programe informative, de analiză, urmează apoi cele de divertisment, reality show, filmele artistice, serialele, desenele animate și programele sportive. Posturile locale nu pot crea alte programe, cu excepția celor de știri și de analiză, dat fiind că pentru aceasta e nevoie de resurse mari. Azi posturile TV din Moldova au 1-2 show-uri de divertisment bune, cu rating înalt. Și gata.

Cu privire la filme – potrivit directorului PRO TV Chişinău, în RM timp de 30 de ani au fost produse nu mai mult de 30 de pelicule, așa că pentru ca să alcătuiești o grilă de emisie echilibrată filmele artistice, serialele, programele sportive și alte emisiuni trebuie să le cumperi din alte țări.

– Unde mai pui, că 10 ore de conținut local e prea mult pentru zilele de lucru, și e complicat să ai așa de multe programe de divertisment în prime time. O problemă și mai mare apare în zilele de odihnă. De vineri seara și pînă luni oamenii vor să privească programe distractive pentru întreaga familie, – argumentează Cătălin Josan. – Dacă noi nu reușim să oferim spectatorilor programele dorite, ei vor căuta ceva interesant la televiziunea prin cablu sau în internet. Asta se va solda cu căderea ratingurilor posturilor locale, iar odată cu asta - reducerea veniturilor noastre. Din norma de 8 ore de programe locale și 10 ore de emisie în intervalul prime time, pe durata unei zile poți difuza doar 1,5 ore de programe achiziționate. Adică, reiese că în conformitate cu noile prevederi azi în Moldova este ilegală difuzarea unui film care durează 2 ore. Sună absurd, dar asta e realitatea. Extinderea intervalului prime time nu are sens, deoarece termenul în sine înseamnă timpul vizionării maxime a programelor televizate. Noi am expediat comisiei parlamentare de profil în frunte cu Liliana Nicolaescu-Onofrei propunerea în scris de a reduce la 6 ore volumul programelor locale și la 7,5 ore - emisia. Asta ar permite soluționarea tuturor problemelor.

Da iată Anna Butnariuc, redactor-șef al postului de televiziunePrime, crede că nu există necesitatea reducerii volumului de conținut local, dat fiind că asta poate duce la pierderea forței de muncă pentru țara noastră.

– Reducerea volumului cotelor obligatorii pentru companiile TV universale se va solda cu aceea, că noi vom îngropa și mai mult piața audiovizuală moldovenească, - susține A.Butnariuc. – Totul se face pentru nimicirea industriei, ceea ce îi va impune pe ultimii angajați ai mass-mediei audiovizuale – jurnaliști, operatori, regizori – să plece peste hotare. Nu este normal să reduci timpul pentru produsul local, în timp ce re-difuzarea emisiunilor altor producători de conținut va prospera.

Totuși, redactorul - șef Prime crede că este eronată opinia, conform căreia în Republica Moldova nu poate fi făcut un produs de calitate, inclusiv cu conținut de divertisment.

– Au fost și vor mai fi precedente. Este important să nu facem pași înapoi și să reducem nivelul de profesionalism al celor care activează în industria audiovizualului. Acest nivel de profesionalism trebuie ridicat, – a subliniat A.Butnariuc. .

Necesitatea creării unui produs local o confirmă și Adrian Buraga, directorul postului Jurnal TV. Potrivit lui, toți furnizorii de servicii media audiovizuale mizează pe dezvoltarea produsului local.

– Noi toți dorim să facem un produs local. Dacă nu ne place cum o facem, să învățăm de la vecini. Și în România, și în Ucraina lucrurile stau cu totul altfel. Ei nu fac problemă din aceasta. Principalul e să dezvoltăm conținutul local, – este convins A.Buraga. – Da, avem nevoie de companii de promovare a conținutului local, de investiții inițiale din partea statului în industriile de creație, ca să se dezvolte cinematografia, și ca posturile TV să poată finanța producerea serialelor televizate sau a altor produse. Da, ne aflăm la doar prima etapă, departe de Netflix, la care comută spectatorul, dacă nu-i place ceva din produsul nostru. Dar nu vei găsi o persoană care să treacă la Netflix, dacă va vedea că are ce privi la posturile locale de televiziune. Produsul local autentic, de calitate el îl la viziona!

Adrian Buraga găsește rezonabil conținutul de 8 ore de emisie.

– Noi am demonstrat aceasta. În grila noastră avem conținut local mai mult ca cel prevăzut de lege, – a menționat directorul Jurnal TV. – Noi investim în seriale. Ne-a fost greu în primele două sezoane, foarte greu, dar acum ne autofinanțăm. Și asta pentru că partenerii noștri publicitari vin la noi, căci doresc să sprijine produsul nostru. Cum altfel am putea crea produsul propriu, local? Doar investind, muncind zilnic, altfel vom ajunge să difuzăm programe produse peste hotare, pe care să le servim ca fiind proprii. Nu pot trece cu vederea faptul, că programul Telerevelion, creat de Jurnal TV în ajunul a. 2022, a avut un rating mai înalt ca cel al emisiunii rusești «Голубой огонёк». Deci, noi putem crea un produs de calitate, interesant, pentru ca să atragem telespectatorul. Asta a fost pentru prima oară în 30 de ani. Și doar datorită faptului, că noi am muncit zilnic pe parcursul multor ani.

Deputata în parlament Adela Raileanu, directoarea «НТВ-Молдова», spune că ei doresc să facă propriul conținut de divertisment, dar totul se rezumă la finanțe.

– Toate posturile TV se auto-reprezintă prin știri. Da pentru ca ele să producă propriul conținut de divertisment, care costă mult mai scump, trebuie să le fie create condițiile respective, – crede A.Raileanu. – Da, noi vrem să facem asta, dar… toți proprietarii de televiziuni cunosc situația în care se află azi piața de publicitate a Republicii Moldova.

În contul cui va fi trecut conținutul primar?

Discuții aprinse au loc în jurul noii prevederi (p.2 art.1), care stipulează că emisiunea locală creată va fi trecută de Consiliul audiovizualului drept conținut local în contul unui singur post TV sau de radio, - cel care a difuzat-o primul (în caz că furnizorul de servicii audiovizuale deține două mass-medii audiovizuale).Din spusele lui Virgiliu Pîslariuc, vicepreședinte al comisiei parlamentare cultură, educație,știință, tineret, sport și mass-media, introducerea acestei prevederi în Codul audiovizualului are ca scop «încurajarea televiziunilor să producă propriul conținut, pentru ca diferite posturi, care aparțin unei singure persoane juridice, să nu difuzeze aceleași știri ».

În opinia deputatei Adela Raileanu, directoarea «НТВ-Молдова», asta nu este chiar echitabil. Conform legii, furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația să difuzeze la posturile lor TV programe gratuite oferite de stat, pe care la calcularea volumului de conținut local CA le va trece în contul tuturor posturilor TV, chiar dacă unele dintre ele aparțin unui singur proprietar.

– De ce o persoană juridică nu este în drept să difuzeze produsul, pentru care a cheltuit niște mijloace, simultan la două posturi TV care îi aparțin, iar programele oferite gratuit spre difuzare acelorași posturi vor fi considerate conținut local? – se întreabă A.Raileanu. – Azi în Moldova există 5 sau 6 posturi TV, care difuzează asemenea emisiuni gratuite. Da, ele ocupă timpul de emisie, dar nu aduc careva investiții.

Nici Elena Levițcaia-Pahomova, expert în domeniul mass-media, producătoare și moderatoare a unui program de autor nu înțelege de ce, conform acestei inovații, conținutul va fi considerat autentic și original doar pentru postul TV care îl va difuza primul.

– Și dacă eu am o corporație, și vreau să difuzez acest program peste tot? Mai mult, dacă eu voi achiziționa filmele studioului cinematografic «Moldova-film»? Ce-i de făcut în acest caz? – se tot întreabă E. Levițcaia-Pahomova. – Și mai am o întrebare. Spre exemplu: lucram la unul dintre posturile TV locale, începeam dezvoltarea unei anumite teme și includeam în 3-4 emisiuni unul și același subiect, pe care îl discutam din diferite puncte de vedere. Cum îl apreciem – drept conținut primar, sau ca pe o repetare? Da vara, în timp ce difuzăm selecții din cele mai bune programe - parcă acesta nu este un conținut propriu? Foarte multe greșeli comit persoanele care-s lipsite de experiență practică și nu înțeleg nimic nici în paginare, nici în grila de emisie.

Interlocutoarea Noi.md își argumentează poziția prin faptul, că fiecare post TV își are propriul auditoriu-țintă, care poate viziona o emisiune sau alta la ore diferite. Spre exemplu, interviul cu președintele. De fapt, programele bune trebuie difuzate de patru ori, pentru ca ele să fie vizionate de un număr maxim de telespectatori – seara, dimineața, ziua și în zilele de odihnă, spune experta în domeniul mass-media. – Atunci există posibilitatea ca el să fie vizionat de toți cei care privesc televizorul. E logic, ca acest conținut să fie considerat primar.

Totuși, a generalizat E. Levițcaia-Pahomova, proiectul documentului pus în discuție nu este foarte cărturar, față de el există numeroase obiecții și el va trebui refăcut.

– Cel mai interesant e că fac amendamente la Codul audiovizualului persoanele care l-au elaborat în a. 2019, – menționează E. Levițcaia-Pahomova. – De aceea mi-a apărut întrebarea firească: asta cum se numește – incapabilitate profesională? Codul a intrat în vigoare în a. 2019. Ce s-a schimbat așa de mult în trei ani, că e nevoie ca el să fie modificat din nou? Mai mulți participanți la discuție, inclusiv membri ai CA, au obiecții față de amendamentele ce țin de întoarcerea publicității la Televiziunea Națională. Aceasta și așa primește mijloace financiare din buget, și mai vor să-i întoarcă și publicitatea. În a. 2019 această prevedere a fost exclusă în mod deliberat din Cod, deoarece în Moldova piața publicitară este foarte mică și se credea că banii vor merge în bugetele așa numitor mass-medii independente. Dar televiziunii naționale bani tot nu-i ajung, la fel ca și celorlalte mass-medii. Mai mult, piața s-a îngustat semnificativ în această perioadă, acum tuturor le este dificil. Participanții la discuții au multe întrebări și despre deținătorii a două licențe, deoarece amendamentele conțin formulări incorecte. Există întrebări cu privire la conținutul privat. Legislatorii trebuie să facă ceva cu aceste absurdități, căci au fost introduse restricții privind volumul de emisie în limba rusă, da americanii oferă acum bani pentru proiectele de limbă rusă, și acestea nu vor avea unde să fie plasate. Condițiile grantului stipulează, că produsul creat trebuie să fie plasat în intervalul prime time, dar acolo, reieșind din inovațiile date, nu va exista loc.

Amendamentul lui Gagauz pentru Găgăuzia

Pe 20 octombrie proiectul documentului cu amendamentele la Codul serviciilor media audiovizuale a fost prezentat în plenul parlamentului și votat în primă lectură. Dezbaterile au fost destul de scurte, căci prevederile controversate încă vor fi dezbătute în cadrul audierilor publice preconizate pentru viitorul apropiat.

Dar deputatul parlamentului Fiodor Gagauz, care reprezintă UTA Găgăuzia în legislativul țării, are o altă opinie privind raportul procentual al programelor în limba de stat și în alte limbi la televiziunea autonomiei, pe care a și expus-o. Art.3 p.7 al proiectului amendamentelor la Codul serviciilor media audiovizuale prevede nu mai puțin de 25% de emisie pentru programele create în limba moldovenească, precum și 75% de programe audiovizuale de producție proprie în limba respectivei minorități.

– Eu văd aici un raport inechitabil, - spune F. Gagauz. – Spre exemplu, compania găgăuză de televiziune și radio, care emite în trei limbi. Pe teritoriul autonomiei locuiesc și ucraineni, și bulgari, de aceea prevederea ca nu mai puțin de 25% din programe să fie difuzate în limba moldovenească, lasă pentru celelalte limbi doar 75% de emisie. Să recunoaștem, că furnizorii de servicii pentru întregul teritoriu al țării (de care avem mulți) au mai multe posibilități potențiale. Mi se pare că pentru teritoriile în care locuiesc minoritățile naționale acest procent trebuie să fie mai mic, să zicem, cu 10% . Eu recunosc că e nevoie ca limba de stat să fie studiată, dar pe de altă parte și statul trebuie să creeze condiții pentru păstrarea și dezvoltarea limbilor minorităților naționale. Aici e nevoie de un echilibru. Propun ca acest articol să fie completat cu încă o parte, care să se refere la obligativitatea furnizorului național de servicii audiovizuale, compania de radio și TV «Moldova1» de a difuza programe în limbile minorităților naționale din țara noastră în volum de cel puțin 10%. Moldova este, totuși, un stat poli-etnic.

Lidia Ceban