Piața cerealelor în epicentrul furtunii

Furtuna cerealelor i-a lipsit pe agricultorii moldoveni de cca 40% din destinațiile de export și a provocat o nouă criză în dialogul lor cu autoritățile. Ei acuză guvernul de reacție tardivă la problemele ramurii. Ca răspuns, statul propune fermierilor să schimbe modelul de activitate al pieței interne.

Un an fantastic

Anul 2021 pentru producătorii de culturi cerealiere și oleaginoase a fost unul fantastic. Așa l-a caracterizat Vladimir Bolea, ministrul agriculturii și industriei alimentare. În cifre, tabloul este următorul: producerea popușoiului a constituit 2,8 mln. de tone, grîu – 1,6 mln. de tone, floarea soarelui – 1 mln. de tone. Tabelul de mai jos demonstrează că este vorba despre cifre cu adevărat extraordinare.

Producția principalelor cereale și semințe oleaginoase în Moldova

în anii 2019-2022 (mln. de tone)

	2019	2020	2021	2022
Popușoi	2,1	0,8	2,8	0,8
Grîu	1,1	0,6	1,6	0,9
Floarea soarelui	0,8	0,5	1,0	0,6

Sursa: alcătuit de autoare conform datelor Eurostat

Expertul IDIS Viitorul, economistul Veaceslav Ioniță menționa, că în a. 2021 Moldova a înregistrat o creștere a exporturilor de produse agricole, care nu a mai fost în ultimii 70 de ani (perioada în care la noi se acumulează datele respective).

Conform datelor ITC Trade Map, exportul de cereale a fost de 370 mln. dolari. Sau 11,7% din volumul total al exporturilor din a.2021și 2,69% din PIB. Dintre 13 țări ale regiunii Mării Negre doar Ucraina a avut indici mai înalți: acolo exporturile de cereale au atins 11,84 mln. de dolari, sau 18% din volumul total al livrărilor externe și 5,97% PIB.

După a. 2022 și analiștii internaționali, și guvernul moldovean, și participanții sectorului agrar al țării propun ca starea și perspectivele ramurii să fie comparate cu țările Europei de Sud - Est. Pentru că obținerea statutului de țară-candidată la UE (la fel ca și procesele anterioare) a schimbat logica politicii economice în RM. Și pentru că Moldova este una dintre țările care au avut de suportat lovitura cea mai grea a furtunii cerealelor.

Lovitură de ricoșeu

Furtuna cerealelor a fost provocată de războiul din Ucraina. Odată cu invazia trupelor rusești pe teritoriul acestei țări, în porturile ucrainene au fost blocate 20 mln. de tone de cereale. Stoparea livrărilor unuia dintre cei mai mari exportatori mondiali de cereale a provocat creșterea bruscă a prețurilor pentru produsele alimentare.

Pentru a minimiza efectele blocării cerealelor ucrainene, Comisia Europeană a inițiat , în mai 2022, Planul acțiunilor de solidaritate pentru identificarea rutelor logistice alternative, iar în iunie a majorat tarifele pentru importurile ucrainene (care invadau sau tranzitau țările UE). Măsura era preconizată pentru 12 luni, cu posibilitatea prelungirii pentru încă un an în aprilie,2023.

Dar deblocarea expedierii cerealelor ucrainene de export prin Marea Neagră s-a reușit doar la 22 iulie, atunci cu sprijinul ONU și prin mijlocirea Turciei a fost lansată inițiativa cerealelor de la Marea Neagră (așa numita tranzacție a cerealelor). Cerealele ieftine din Ucraina, în cantități enorme, s-au îndreptat nu doar spre porturile turcești, dar și spre cele bulgare și românești.

Doar către 25 iunie,2023, conform datelor site-ului Centrului de coordonare ONU, România a primit 285 096 tone de marfă în cadrul Inițiativei cerealelor de la Marea Neagră, Bulgaria - 68 836 de tone. În rezultat, prețurile mondiale s-au relaxat puțin. Dar fermierii din țările Europei de Sud și a celei Centrale au fost împotriva fluxului de importuri din Ucraina. Ca răspuns, la 2 mai Comisia Europeană a suspendat importurile de grîu, popușoi, rapiță și floarea soarelui din Ucraina în Bulgaria, România, Ungaria și Polonia. Deocamdată, pînă la 15 septembrie.

Boomul importurilor

importurilor de cereale din Ucraina în Europa de Sud - Est a fost analizată de centrul de informare și cercetare SeeNews. El a anunțat, că în a.2022 livrările grăunțelor ucrainene în România s-au majorat de 585 de ori comparativ cu importurile totale din anii 2019-2021 și au atins 745 968 tone (55,7% din volumul total al importurilor acestei culturi). Importurile semințelor de floarea soarelui în România s-au majorat mai bine de 65 de ori (de la 0,7% din volumul total al livrărilor externe în anii 2019-2021 la 54,9% în a.2022), rapiță - de 60 de ori(de la 2,2% la 80,6%din volumul total al importurilor ). Dar cel mai semnificativ salt a fost cel al grîului: dacă cu trei ani înainte de invazia Rusiei în Ucraina au fost importate 338 kg (!), atunci în mai, 2022 - 505 442 tone (!). Sau 48,2% din volumul total al importurilor acestei culturi în România.

Importurile porumbului ucrainean în Bulgaria a crescut de cca 27 ori comparativ cu perioada anilor 2019-2021 (cca 18% din volumul total de importurile acestei culturi) , grîu – de cca 5 ori (cca 35,5%), porumb - de aproape patru ori (cca 70,5%). Livrările de rapiță din Ucraina au constituit 85% din volumul total al importurilor acestei culturi în Bulgaria.

Și cifrele din Moldova uimesc. Importurile de rapiță din Ucraina la noi au crescut, în a.2022, de 664 ori. Ele au constituit 9 298 tone, sau aproape întregul volum de importuri, dar această cantitate trebuia păstrată undeva și transportată. Importurile de floarea soarelui au crescut mai bine de 25 de ori - 87 091 tone(de la 24,2% în volumul total al importurilor la 95,7%), porumb - de 14,5 ori - 74 884 tone (93% din volumul total), grîu – de 5 ori - 24 673 tone (98.4% din volumul total).

Producătorii puteau alege : să cumpere cerealele autohtone scumpe, sau pe cele ucrainene – ieftine. Și prestatorii de servicii s-au confruntat cu o dilemă: să facă reduceri la ai lor, sau să ceară din plin și chiar mai mult de la vecini. Deseori rezultatul acestei alegeri era predeterminat, căci se știre că sentimentul de patriotism adesea cedează în fața dorinței de a avea profit.

Prețuri de neoprit

Conform datelor Eurostat, indicele mediu al prețurilor la cereale în UE încă în a. 2021 a ajuns la 125,29 puncte comparativ cu a. 2015. Iar pe fundalul scumpirilor totale din a. 2022 în rezultatul resetării piețelor după invazia Rusiei în Ucraina, el a crescut cu 166,22 de puncte.

Prețul mediu european la porumb în general a atins 175,62 de puncte.

În a.2021 cheltuielile generale ale industriei cerealelor pentru materiale, salarizare, , amortizare erau deja de 2,8 mlrd. de euro – de la 2019 încoace ele au crescut cu 15,7%. Majorarea cheltuielilor a condiționat sporirea cheltuielilor pentru angajați și salarii (în ciuda reducerii ocupării forței de muncă). Au influențat și condițiile climaterice imprevizibile.

În rezultat, în România, Bulgaria, Serbia (vom ține cont de această țară-candidată la aderare)și Moldova creșterea anuală a cheltuielilor a constituit peste 10% în fiecare. În Serbia ea a atins 21%, iar cheltuielile totale au fost de 371 mln de euro. Moldova a avut cel mai înalt ritm de creștere va cheltuielilor - 28%. Volumul lor total a fost de 424 mln. de euro. Este interesant că cea mai mare parte a lor s-a înregistrat în centrul republicii -192 mln de euro, în timp ce la nordul și în sudul republicii cheltuielile au constituit 171 mln și respectiv 61 mln de euro.

Ei, da în a. 2022 sectorul a suportat in adevărat șoc în rezultatul saltului de prețuri pentru îngrășăminte, piese de schimb, combustibil. În noiembrie trecut, aceste cheltuieli au fost în medie cu 80% mai mari ca în iunie.

Costurile de producție au crescut pe fondul prăbușirii prețurilor de pe piața suprasaturată. Plus la toate, o mare parte a Europei de Sud – Est a fost cuprinsă de secetă.

Anul nenorocirilor

Conform statisticii oficiale, România, unde producerea de cereale și culturi oleaginoase este cea mai înaltă din Europa de Sud - Est, în a.2022 a crescut porumb cu 45,8% mai puțin ca în anul precedent (chiar și în p0andemicul 2020 a fost mai mult), floarea soarelui – cu 25,9% mai puțin, grîu - cu 16,8%.

În Bulgaria, producerea porumbului a scăzut, comparativ cu a.2021, cu 25,5%, a rapiței - cu 20,2%, a grîului – cu 12,2%. Doar producerea de floarea soarelui a crescut - cu 7,2%.

Sîrbii au reușit să obțină mai multă floarea soarelui – cu 5,9% și rapiță – cu 19,5%, însă porumb au obținut cu 28,9mai puțin ca în a. 2021, grîu - cu 9,7%mai puțin.

În Moldova, comparativ cu aceste țări, a fost înregistrată cea mai mare reducere anuală a producției. Fermierii noștri au crescut porumb cu 73,1% mai puțin, grîu - cu 34,7%, rapiță - cu 16,1% mai puțin ca în anul precedent.

În regiune, tot Moldova a înregistrat cel mai mic randament mediu . Grîu am recoltat în medie 2 580 kg/ha, cu 43,9% mai puțin ca anterior; rapiță – 2 260 kg/ha sau cu 17,5% mai puțin; porumb – 1 740 kg/ha, sau minus 69,7% după o creștere triplă în a. 2021. Cea mai mică roadă a fost la floarea soarelui — 1 440 kg/ha sau cu 41,5% mai puțin.

Prăbușirea exporturilor

Dar și aceste volume modeste Moldova nu le-a putut vinde. Înainte de furtuna cerealelor Moldova exporta cereale în 24 de țări ale lumii. Top-5 cumpărători: Grecia (cumpăra24 955 tone sau 28,3% din volumul total de exporturi ), Liban (22 136 tone sau 25,1%), Elveția (21 972 tone sau 24,95), Turcia (5 013 tone sau 5,7%) și Cipru (4 330 tone sau 4,9% din volumul total de exporturi).

În a. 2023 cereale și culturi oleaginoase din Moldova cumpără 14 țări. Din tabelul de mai jos se vede că reducerea s-a produs din contul reducerii exporturilor de grîu.

Exportul principalelor culturi cerealiere și oleaginoase din Moldova în anii 2019-2022 (mln. de tone)

	2019	2020	2021	2022
Grîu	0,6	0,2	0,7	0,3
Floarea soarelui	0,7	0,3	0,3	0,5
Porumb	0,6	0,4	0,2	0,8
Rapiță	0,1	0,0	0,1	0,1

Sursa: ITC/TradeMap

La vecinii noștri situația este și mai proastă. În Serbia reducerea la grîu a constituit 22,5%, porumb - 44,8%, floarea soarelui – 6,6%, rapiță - 2,9%.

În Bulgaria, în a.2022 exportul de grîu a scăzut cu 20,9% comparativ cu anul precedent, floarea soarelui - cu12,8%, porumb - cu 45,6%, rapiță – cu 24,1%.

România a reușit să sporească exportul rapiței (+3,8%), dar în cazul celorlalte culturi a înregistrat scăderi: -17,7% la grîu, 19,6% - la porumb, -0,5% - la floarea soarelui.

Ce primesc cei din UE, și ce – cei din Moldova

În încercarea de a ameliora consecințele furtunii cerealiere pentru agrarienii europeni, Comisia Europeană (CE) amintesc, a încetat importurile de cereale ucrainene (în cinci dintre țările cele mai afectate. Pînă la 15 septembrie, produsele ucrainene pot doar tranzita Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia, iar dincolo de hotarele lor – în conformitate cu procedurile generale.

Plus la aceasta, CE a oferit un pachet de sprijin în sumă de 100 mln de euro pentru fermierii care cultivă cereale și oleaginoase în cele cinci state enumerate. Din această sumă România a primit 29,73 mln, Bulgaria - 9,77 mln. Asta chiar dacă anterior UE deja a luat măsuri de sprijinire pentru ameliorarea consecințelor importurilor în exces din Ucraina pentru fermierii din Polonia, Bulgaria și România în sumă de 56,3 mln. de euro. Celorlalte 22 de țări UE le-a alocat ajutoare în sumă totală de 330 mln de euro.

Moldova nu a beneficiat de aceste pachete de sprijin, și nici nu putea să beneficieze. În special, pentru că pentru membrii-asociați și candidații la aderare în UE există alte instrumente și programe, dar și pentru că guvernul moldovean a solicitat sprijinirea fermierilor care cultivă cereale tocmai în luna iunie.

Ministerul agriculturii a început să cugete asupra măsurilor de reducere a costurilor de producere în agricultură numai în luna aprilie, și prima decizie relativ pregătiră, deși încă neimplementată, dar coordonată cu agrarienii a fost rambursarea accizei la combustibil în cuantum de 3,10 lei per litru.

Această măsură era așteptată. Potrivit lui Alexandru Slusari, director executiv al asociației «Forța fermierilor», reprezentanții organizației au venit la guvern cu această rugăminte încă în august, 2022, însă guvernul a tergiversat enorm îndeplinirea ei.

Dar există și o măsură de sprijin, care funcționează de la începutul anului curent : prin Agenția pentru intervenții și plăți în agricultură (AIPA) statul le compensează agrarienilor 8,7% din procentul la creditele bancare.

Agrarienii încep și…

Revolta agrarienilor moldoveni provocată de lipsa unui sprijin semnificativ din partea statului s-a aprins cu niște proteste scurte în iunie și a trecut în diferite birouri , în care dezbaterea situației și a perspectivelor posibile durează și în prezent.

Fermierii ai ieșit la protest cu revendicarea de a stabili o interdicție temporară la importul cerealelor și oleaginoaselor ucrainene, a introduce subvenții pentru fiecare hectar de teren arabil în mărime de 3 mii de lei, și a anunța un moratoriu pentru calcularea penalităților la creditele bancare și aplicarea măsurilor coercitive la plată.

Dar s-a dovedit că prima cerință nu poate fi îndeplinită, spune ministrul Vladimir Bolea. Producătorilor de cereale le-au explicat acest lucru reprezentanții altor sectoare agrare, în cadrul ședințelor organizate de minister: prejudiciul în urma măsurilor de răspuns ale Ucrainei poate fi foarte dureros pentru toate sectoarele industriei agrare. Despre aceea că ele vor urma neapărat, pe colegul din Moldova l-a prevenit la telefon, apoi și la o întrevedere personală ministrul politicii agrare din Ucraina, Micola Solski.

Ideea subvenționării fermierilor prin alocarea unei sume fixe per hectar de teren arabil a fost susținută de ministru, care a și mers la Bruxelles pentru a căuta banii necesari. Deocamdată, nu avem un răspuns. Dar avem speranțe. Anume un astfel de mecanism funcționează în UE încă din a. 1957, menționează Alexandru Slusari. «În UE, se alocă în medie 500-600 euro pe hectar, - spune el. – România și Polonia își subvenționează fermierii cu sume de 200-400 euro. În general, ponderea subvențiilor în investițiile în agricultură atinge 40%. Da în Moldova – mai puțin de 3%».

Iar despre ultima revendicare a agrarienilor - aici ei au găsit înțelegere din partea guvernului: ministrul Bolea contribuie pe toate căile la negocierile fermierilor cu bancherii. E și de înțeles: creditele eliberate sectorului agrar formează în portofoliul comun al băncilor nu mai puțin de 5%, așa că e puțin probabil ca reeșalonarea sau alte păsuiri să destabilizeze sistemul bancar din țară.

Dezbateri în epicentrul furtunii

Între timp, numeroasele întrevederi dintre fermieri și reprezentanții guvernării au arătat interesul părților în dezbaterea unei probleme fundamentale ale ramurii agrare: lipsa unui model clar de dezvoltare a agriculturii. Este interesant faptul, că discuția despre aceea cum trebuie să fie acest model a și început și s-a revărsat în spațiul public de pe ecranele TV, site-urile informaționale și tribunele publice

În opinia fermierilor, reprezentați de A.Slusari, o agricultură durabilă este posibilă numai cu sprijinul semnificativ al statului, acordat agrarienilor mici și mijlocii, ca bastion al păstrării satelor, dar și a piețelor interne agroindustriale și agroalimentare.

Iar Vladimir Bolea este convins, că producătorii de cereale trebuie să schimbe abordarea afacerilor și să se integreze în lanțurile economice – să producă siloz pentru creșterea animalelor, material semincer pentru creșterea plantelor. «Fermierii trebuie să creeze cooperative, căci ei înșiși ar putea livra produse și importa îngrășăminte », - spune ministrul. De altfel, potrivit lui, departamentul pregătește programe, în cadrul cărora la subvenții pot spera doar agrarienii implicați în lanțurile economice.

Poate că această discuție se va dezvolta odată cu terminarea perioadei îndelungate de crize și va deschide noi perspective pentru participanții pieței agrare din Moldova. Dar deocamdată ei își rezolvă problemele ad-hoс și își amintesc de anul 2021- sătul și gras.

Atunci în Moldova ritmul anual de creștere a ramurii cerealiere, în funcție de regiune, a fost de 40 - 50%, iar profitul net, potrivit SeeNews, a atins cota de 17,6%. Este oare posibilă o repetare? «Dа», - prognozează analiștii internaționali, dar pentru aceasta este necesar ca ritmul de creștere cumulat să fie menținut în regiune la un nivel de cel puțin 15% timp de cel puțin trei ani.

Natalia Uzun