Operațiunea valutară specială contra operațiunii militare speciale?

În august, cursul dolarului a atins în Rusia plafonul de 101 ruble. Mai mulți experți ruși susțin că devalorizarea monedei naționale este deliberată, și se face intenționat pentru a slăbi economia Rusiei și complexul ei industrial-militar. Un fel de operațiune valutară specială contra operațiunii militare speciale.

În acest august,în Rusia a fost deseori pomenită aceeași lună a anului 1998. Acum 25 de ani, în această țară au intrat în incapacitate de plată obligațiunile pe termen scurt, apoi a urmat criza – rubla s-a devalorizat triplu, nivelul de trai al populației a scăzut brusc, iar sistemul bancar a fost paralizat timp de mai multe luni. Însă acea criză a dat un impuls puternic dezvoltării producerii interne și redresării generale a pieței. Ca urmare, au crescut veniturile la buget. După actuala devalorizare șocantă a rublei, În Rusia răsună pronosticuri mult mai sumbre. Creșterea economică nu se va accelera, ci va încetini, insistă experții, respectiv – nu vor exista venituri bugetare reale, țara este amenințată de o stagnare pe termen lung, complicată de războiul sancțiunilor.

În topul anti-ratingului mondial

La mijlocul verii, rubla rusească s-a devalorizat în raport cu dolarul american cu aproximativ o treime comparativ cu începutul anului curent, iar comparativ cu iulie, 2022

s-a ieftinit aproape cu 70%. Chiar și după evenimentele din februarie, trecut, în termeni anuali scăderea nu a fost așa de puternică, menționau analiștii. Între timp, din punctul de vedere al dinamicii cursului de schimb, rubla a intrat în anti-ratingul mondial al topul celor mai slabe monede.

E de menționat, că încă la începutul a. 2023 Bloomberg prognoza, că din mai, 2012 moneda națională a Rusiei se îndreaptă spre cea mai lungă bandă de scădere față de dolar. Printre cauze a fost menționată necesitatea completării bugetului, reducerea importurilor și creșterea exporturilor.

«Nu cursul rublei contează, ci puterea de cumpărare», – a declarat pe 10 februarie, după ședința Consiliului de directori, Elvira Nabiullina, șefa BC a FR. Ea a explicat, că în a 2022 rubla a fost ajutată de veniturile bugetare fără precedent din exporturi, care le-au depășit pe cele din importuri cu 277 mlrd. de dolari. Da în a. 2023 Banca Centrală aștepta reducerea de patru ori a exporturilor, ceea ce, din spusele lui Nabiullina trebuie să se reflecte asupra cursului rublei, care va slăbi, și în această situație BC a decis să pună accent pe țintirea inflației și să lucreze asupra stabilității prețurilor.

Dar deja la 21 iulie BC a decis să majoreze rata-cheie. Pentru prima dată după septembrie, 2022 - la 8,5%. Da în mai puțin de o lună, la 15 august, cu încă 350 puncte de bază – la 12%. BC a declarat : ritmul creșterii se intensifică în continuare ; creșterea cererii interne, care depășește posibilitățile extinderii producerii, fortifică presiunea inflaționistă stabilă și influențează dinamica cursului rublei prin creșterea cererii de importuri.

Anume devalorizarea rublei a devenit amenințarea principală pentru stabilitatea prețurilor în Rusia. La 15 august cursul dolarului a depășit plafonul de 101 ruble, euro s-a ridicat și mai sus, iar în țară se vorbește despre balansarea intenționată a pieței valutare și despre criza deliberată, creată artificial de autoritățile liberale cuibărite în sfera bancară.

Se scoate totul

«Este prima devalorizare ne-economică din întreaga istorie post-sovietică. Dacă nu vom vedea o inversare a cursului, un număr enorm de mărfuri de import și consumabile de import vor deveni extrem de scumpe. Reieșind din faptul, că devalorizarea care a început în toamna anului trecut este total artificială, are sens ca ponderea monedei să fie redusă în favoarea rublei», - insistă analistul financiar Vladimir Levcenco.

Ideea este că din a. 2014 în Rusia cursul rublei este flotant. BC nu-l gestionează, iar valoarea rublei față de alte monede o stabilește piața – prin echilibrul cererii și ofertei. Deficitul de valută slăbește rubla, surplusul – o întărește. Și acum numărul doritorilor de a cumpăra dolari, euro, yuani îl depășește mult pe cel al doritorilor de a-i vinde.

Între timp, intrările de valută în țară au scăzut, iar scoaterea ei din țară - crește. «Din decembrie, trecut ne-am convins de multe ori că unica, de fapt, cauză a devalorizării rublei este refluxul de capital. Și e un reflux artificial», - subliniază Levcenco.

Se știe, că cererea pentru valută este formată nu doar de importatori, o cumpără și populația, și businessul care nu este asociat comerțului extern. Da rușii, conform datelor Bloomberg, scor activ banii din țară: în perioada începutul a.2022 – mai, 2023 volumul depozitelor cu amănuntul peste hotare a crescut cu 43,5 mlrd. de dolari. Rușii mai pun dolarii «la ciorap», fără a-i scoate undeva. În vara curentă acest proces s-a intensificat simțitor, inclusiv din cauza zdruncinărilor politice de la finele lunii iunie. Experții cad de acord, că acele evenimente puteau lovi rubla foarte tare. Instabilitatea politică a permis dispersarea cererii speculative, și acum fluxurile financiare influențează volatilitatea rublei mai mult chiar ca balanța comercială.

Cum se scurg banii

Contează și deteriorarea structurii valutare a decontărilor . După închiderea pieței europene, în mare parte exporturile energetice ale Rusiei se îndreaptă spre China și India, iar decontările se fac, în fond, în yuani și rupii. Și dacă în Rusia pentru yuani există cerere, în special din partea importatorilor, atunci rupiile indiene nu prea trebuiesc nimănui, din care cauză o mare parte din valută este depusă în băncile indiene fără posibilitatea conversiei .

Exportatorii lasă valuta peste hotare din inițiativa proprie. Din vara anului trecut li s-a permis să treacă în conturi din străinătate încasările primite de la ne-rezidenți. Aceste rezerve numără zeci de miliarde de dolari și companiile nu se grăbesc să le aducă în Rusia.

Scoaterea banilor din Rusia se face și din contul vinderii bunurilor și a activelor străine, a decontărilor cu investitorii străini care părăsesc piața. Chiar și importurile paralele au devenit o metodă de a scoate banii. «Din spusele celor care practică importurile paralele, înainte de război era extrem de dificil , exista un supra-control, da în prezent, chiar și conform documentelor perfectate pe un șervețel, banii zboară și nimeni nu se uită că marfa nu vine, de fapt », - spune V.Levcenco. El insistă că «este necesar controlul fluxurilor de capital. Dacă nu o vom face, anumite persoane vor începe să scoată tot ce se poate ».

Bucuroși să ne înșelăm?

Între timp, BC nu vede riscuri în refluxul de capital și menționează, că acum nu există tranzacții valutare mari, capabile să miște cursul. Și guvernul crede că un curs în limitele 80-90 ruble per dolar permite să fie respectate interesele exportatorilor și importatorilor, și contribuie la completarea bugetului țării. Chipurile, veniturile exportatorilor și impozitele lor vor crește, iar bugetul federal va beneficia pe termen scurt de slăbirea rublei. Cei din «Альфа-банк» au calculat, că slăbirea cursului pentru 1 rublă aduce în acest an bugetului cca 100 mlrd. de ruble venituri suplimentare din petrol și gaze.

Însă chiar și cu o astfel de încredere demonstrată, Ministerul finanțelor a continuat vinderea valutei străine pentru a compensa impozitele pierdute. Nici creșterea inflației nu a dispărut. Totul este evident: majorarea cursului înseamnă scumpirea importurilor. Îndeosebi, au de suferit ramurile dependente de livrările din străinătate. Spre exemplu, dealerii de automobile avertizează, că în toamnă mașinile noi ar putea fi cu 15-20% mai scumpe. Dacă slăbirea rublei va fi de lungă durată, inevitabil se va scumpi tehnica de uz casnic și cea computerizată.

Deocamdată, datorită rezervelor de marfă existente inflația nu este foarte sensibilă la slăbirea rublei, însă odată cu epuizarea lor trecerea cursului valutar în prețuri va fi, conform calculelor analiștilor, de 5 - 10%. Sporirea ratei-cheie, cel mai probabil, va reduce cererea și va încetini inflația, dar există și reversul medaliei — încetinirea economiei și scăderea nivelului de trai al populației. Creditele vor deveni mai puțin accesibile, inclusiv pentru business, pe care-s puse speranțele de înlocuire a importurilor.

Reieșind și din multe alte urmări negative – de la majorarea cheltuielilor pentru deservirea datoriei publice la necesitatea indexării salariilor și pensiilor, - slăbirea rublei nu este benefică nimănui – nici guvernului, nici populației, nici businessului. Cu excepția exportatorilor, poate.

O bombă sub CIM

Economistul și publicistul Mihail Hazin menționează, că în loc să lichideze circulația necontrolată a numerarului, elitele financiare din Rusia preferă să oprească economia. «Banii alocați de guvern industriei de apărare, încep să pătrundă în economie prin afacerile mici și mijlocii, și ar putea începe o creștere economică. Ea a și început, ceea ce nu este pe placul tuturor », - spune Hazin.

«Căci, ce este complexul industrial-militar (CIM)? – explică expertul. - Este un volum mare de comenzi. Contractele de stat vizează doar furnizorii principali, dar produsele serioase au zeci și sute de mii de consumabile. Și dat fiind că comanda pentru apărare are prețuri fixe, ele-s fixate în lanț. Cu alte cuvinte, devalorizarea este o lovitură grea pentru CIM rusesc. Pentru că furnizorii vor spune: noi nu putem onora angajamentele, dacă nu majorați prețurile, deoarece la noi prețul de cost este mai mare ca cel prevăzut în contract. Deci, întreprinderea va trebuie să se împrumute, și suma datoriei față de bancă ar putea crește, deoarece cresc prețurile ».

Hazin susține, că el cunoaște deja două cazuri în care băncile la început au falimentat, apoi au scos la mezat (în esență, la fier vechi) bunurile unor întreprinderi militare destul de mari, și este vorba despre mașini-unelte și alte instalații de producere foarte scumpe.

Ce-i drept, uneori băncile încearcă să gestioneze de sine stătător aceste active specifice, menționează Hazin, lămurind prin exemplul unei mari companii de construcții navale. Dar oricum finalul va fi pieirea întreprinderii, este convins el, și o atare situație este caracteristică nu doar pentru CIM, dar și pentru multe alte ramuri, inclusiv gospodăria comunală, spre exemplu.

«Actuala devalorizare deliberată are trei scopuri: lichidarea complexului militar și de apărare, sporirea instabilității sociale prin sărăcirea populației și închiderea posibilităților de dezvoltare a economiei ruse. Sarcinile, pre care le soluționa Gaidar în anii 90. Conducerea Ministerului de finanțe și a Băncii Centrale a ieșit din cuibarul lui Gaidar , ele ani în șir au tot promovat această politică. Printre altele, se insistă că lichidarea circulației numerarului neînregistrat va reduce PIB-ul Rusiei cu 30-35%, și astfel resursele vor fi transmise Occidentului », - menționează Mihail Hazin.

În navigare liberă

Majoritatea experților ruși cred că nivelul de 90-95 ruble per dolar nu corespunde prețului de piață al monedei rusești și așteaptă consolidarea ei. Dar există și persoane care cred că e prematur să se vorbească despre limita de jos a devalorizării,și că rubla ar putea cădea în continuare.

«Cursul flotant este rău. Plusvaloarea creată în interiorul Rusiei trebuie să lucreze spre binele țării. Noi nu putem trăi fără importuri, nici nu trebuie să încercăm », - subliniază V. Levcenco.

Deocamdată însă , volatilitatea rublei nu va dispare. În ultimul un an și jumătate ea a sporit puternic. În condițiile în care sectorul financiar rusesc este, de facto, izolat de cel mondial, orice tranzacții mari pe piața monetară pot mișca semnificativ cursul. Tot mai mult îl influențează dinamica prețurilor pentru energie.

Autoritățile financiare ruse văd în cursul flotant de schimb o realizare, care ajută la atenuarea șocurilor. Prin schimbarea cursului economia se adaptează oricăror evenimente externe, inclusiv sancțiunile și încetinirea economiilor partenerilor comerciali, spun cei de la Ministerul finanțelor.

Asta înseamnă, că autoritățile ruse nu se vor ține de un curs «confortabil». Cei de la BC au certitudinea că încercările de a menține rubla în mod artificial se vor solda cu o devalorizare și mai mare.

Natalia Uzun

P.S. Redacția noi.md a fost interesată de această temă, dat fiind că actorii financiari gestionează, prin conducerea băncilor centrale, sistemele financiare nu doar în Rusia, dar și în Ucraina și Moldova. Dar, spre deosebire de Rusia, în țările noastre cursul de schimb este stabil, periodic chiar crește, în ciuda creșterii stabile a deficitului comerțului extern. Spre deosebire de Rusia, unde creșterea se menține pe parcursul ultimelor decenii. De aici rezultă, că cursul de schimb este o chestiune pur tehnică, care depinde doar de sarcinile pe care și le propun autoritățile financiare ale unui stat concret. Și dacă este o chestiune tehnică, de ce atunci conducerea Băncii naționale nu menține cursul monedei naționale la același nivel, și forțează populația ba să cumpere, ba să vîndă lei, oferind speculanților posibilitatea de a profita pe spatele oamenilor săraci?