În Moldova, castele pușcăriașilor trăiesc conform propriilor legi

Deocamdată, autoritățile moldovene nu reușesc să se isprăvească cu ierarhia informală internă și cu acțiunile violente printre pușcăriași: în închisori, castele trăiesc în continuare conform propriilor legi nescrise.

Zilele trecute, Comitetul pentru prevenirea torturii (CPT) a pregătit un nou raport privind starea pușcăriilor în țările-membre ale Consiliului Europei. În el se menționează, că multe dintre recomandările-cheie din rapoartele precedente nu se îndeplinesc în continuare.

Pe parcursul multor ani Moldove nu poate soluționa problema divizării informale în grupuri, a actelor de violență și intimidare în toate penitenciarele. Liderii din pușcării și anturajul apropiat lor creează în închisori o atmosferă de groază, în timp ce administrația și autoritățile preferă să nu se implice. Între conducerea instituțiilor și infractori există un acord tacit cu privire la modul de stabilire a ordinii în pușcării.

Toate încercările de a asigura securitatea pușcăriașilor au eșuat, iar subcultura criminală a devenit parte a sistemului penitenciar. În pușcării, fenomenul ierarhiei interne a devenit o afacere criminală profitabilă, iar autoritățile subapreciază dimensiunile acestei probleme. Consiliul Europei consideră că toate acestea pot avea consecințe grave și pentru sistemul penitenciar, și pentru societate

Colaborare există, progrese - nu

CPT vizitează cu regularitate locurile de detenție în statele participante la Convenția europeană pentru prevenirea torturii. Sarcina lui este să evalueze și la necesitate – să ceară o protecție mai mare a ”prozonierilor” împotriva torturii și a tratamentelor sau pedepselor inumane și degradante. Se referă nu doar la pușcării, centrele de detenție a minorilor, sectoarele de poliție, dar și la spitalele de psihiatrie, căminele de asistență socială, locurile de aflare a imigranților reținuți.

În decembrie, 2022 Moldova a fost vizitată de o misiune specială a CPT, în scopul studierii condițiilor de detenție a întemnițaților și a modului de tratare a lor în locurile de detenție. Delegația a vizitat pușcăria nr.4 din Cricova, penitenciarul nr.13 din Chișinău și închisoarea nr.18 din Brănești. După care CPT a transmis guvernului raportul ce conține concluzii și recomandări și care atrage o atenție sporită evaluării progreselor în combaterea violenței și intimidării deținuților.

Membrii CPT menționează buna colaborare cu autoritățile naționale și cu personalul penitenciarelor în timpul vizitei în Moldova. Dar dacă este vorba despre măsurile complexe pentru a asigura executarea practică a recomandărilor CPT, apar numeroase întrebări față de autorități. Comitetul constată cu regret, că multe recomandări importante conținute în rapoartele precedente nu au fost îndeplinite.

În timpul vizitei, absoluta majoritate a persoanelor intervievate de membrii delegației în cele trei închisori nu au raportat despre rele tratamente din partea personalului. Membrii comitetului nu au depistat cazuri de tortură sau tratamente inumane sau degradante din partea administrației penitenciarelor. În același timp, mai mulți deținuți din Chișinău și Brănești au comunicat despre bătăi și abuz verbal. În capitală, au fost mai multe acuzații separate de utilizare excesivă a forței de către personal.

CPT atrage atenția asupra condițiilor materiale nesatisfăcătoare din închisorile vizitate, celulele vechi, murdare și utilate prost. În același timp, au fost menționate eforturile personalului în vederea asigurării asistenței medicale de calitate pentru deținuți, precum și pentru examinarea medicală a persoanelor nou-venite, și pentru înregistrarea cazurilor de leziuni, descoperite la internare sau în timpul detenției. Dar efectivul personalului medical este evaluat ca fiind scăzut. CPT s-a arătat deosebit de alarmat de faptul, că închisorile din Brănești și Cricova nu au fost vizitate de cel puțin un medic generalist. De facto, actualul personal al ambelor instituții era nevoit să-și asume responsabilitatea pentru acțiunile medicale ce depășeau cadrul competenței sașe profesionale.

În ciuda eforturilor de a le propune deținuților un loc de muncă și alte genuri de ocupare, o parte semnificativă a lor nu este atrasă în careva activități. Situație este deosebit de problematică în cazul ”deținuților” adulți din pușcăria chișinăuiană, care stau închiși în celulele lor chiar și 23 de ore în șir. Nu li se propun careva ocupații în afara celulei, cu excepția unei sau cel mult a două ore de plimbări zilnice la aer liber. Membrii CPT au fost îngrijorați de faptul, că minorii deținuți în acest penitenciar suportă același regim.

Fenomenul ierarhiei intra-penitenciare

Însă atenția principală în raport este atrasă fenomenului ierarhiei informale și acțiunilor violente printre pușcăriași, care, cum se vede, este prost controlat sau ignorat de autoritățile închisorii. Se subliniază,că pușcăriile în continuare nu asigură persoanelor ajunse acolo un mediu sigur. Încă odată, un număr mare de persoane deținute în penitenciare, le-au descris membrilor CPT atmosfera generală de intimidare, creată de liderii criminali și anturajul lor imediat.

O demonstrează și leziunile descoperite pe corpul unor persoane. Din frică și lipsă de încredere față de capabilitatea personalului de a le garanta securitatea, în ciuda traumelor, deținuții refuză să prezinte o explicație veridică a apariției acestora. Mai mult, deși toate cazurile de vătămare corporală au fost înregistrate și raportate procuraturii, nu a fost investigat măcar unul dintre ele.

Deținuții se împart în caste – grupuri, care ocupă diferite poziții în ierarhia informală, creată în locurile de detenție. În funcție de apartenența la o anumită castă, deținutul are drepturi și obligații diferite. Divizarea în grupuri duce la acte de violență și tratament degradant între protagoniști și persoanele situate pe treptele inferioare. Printre deținuți înflorește violența și segregarea, mai ales față de cei «umiliți» și cei «de neatins». Situația persoanelor considerate a fi reprezentante ale castei inferioare din ierarhia informală, este în continuare un motiv de îngrijorare. CPT menționează, că ea poate fi considerată o continuare a încălcării art.3 al Convenției Europene pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului.

În acest context, cred cei din Consiliul Europei, Moldova nu a reușit să se izbăvească de moștenirea sovietică din sistemul penitenciar. În rezultat, fenomenul ierarhiei inter-penitenciare a devenit o afacere criminală profitabilă, iar structurile de profil subapreciază dimensiunile acestei probleme și nu înțeleg posibilele ei urmări grave și pentru sistemul penitenciar, și pentru societate în întregime.

Mai mult, cred experții, conducerea închisorilor colaborează activ cu liderii infractorilor, care reprezintă structurile informale ale puterii. Din cauza lipsei de personal calificat și a abordării generale, ierarhia inter-penitenciară a devenit parte a sistemului. Între conducerea închisorii și liderii informali există un acord tacit privind modalitățile de asigurare a ordinii în penitenciare și de supraveghere a locatarilor acestora.

Cum putem face ordine în pușcării?

CPT leagă direct situația din închisori și incapacitatea autorităților de a o influența cu un șir întreg de factori. Este vorba despre penuria cronică de personal, existența celulelor cu capacitate mare, precum și de dependența administrației de liderii informali în menținerea controlului asupra deținuților. În același timp, nu există evaluarea necesară a riscurilor și necesităților oamenilor ajunși la penitenciar. Nu se efectuează o clasificare a deținuților, care să permită determinarea închisorii, a blocului sau a celulei în care să fie plasați aceștia.

Delegația a atras atenția asupra supraaglomerării unui șir de celule în pușcăriile din Chișinău și Cricova, dar și asupra uimitoarei distribuiri inegale a deținuților, ceea ce ține tot de fenomenul ierarhiei informale. Unii ”deținuți” privilegiați trăiesc în celule spațioase sau chiar în mici apartamente cu multe odăi și echipament funcțional.

CPT recomandă distribuirea uniformă a deținuților în celule astfel, ca să revină cel puțin 4 m² de spațiu pentru fiecare, precum și ca încăperile să fie întreținute în stare bună și echipate corespunzător. În plus, deținuții trebuie să aibă posibilitatea de a petrece mai mult timp în afara celulei, iar deținuții minori trebuie să fie transferați al închisoarea specializată din s. Goieni.

Regulile minime de tratare a deținuților, aprobate de ONU, stipulează că diferite categorii de deținuți urmează a fi plasați în diferite instituții penitenciare sau în diferite părți ale aceleiași instituții, reieșind din sexul, vîrsta, antecedentele penale, cauzele juridice ale întemnițării lor și tratamentul prescris.

Să zicem, persoanele condamnate pentru nerespectarea datoriei și alte persoane condamnate în cauze civile, trebuie plasate separat de persoanele, care au comis o infracțiune penală. În același timp, deținuții plasați în celule comune trebuie selectați minuțios pentru a avea certitudinea, că ei pot trăi în asemenea condiții. Noaptea, este necesară o supraveghere permanentă, în funcție de caracterul penitenciarului. Deținuții urmează să fie clasificați, pentru a-i separa de cei care în virtutea trecutului criminal sau a trăsăturilor negative de caracter îi pot influența negativ.

Autoritățile penitenciarelor trebuie să selecteze minuțios personalul de orice categorie, căruia, reieșind din condițiile de muncă extrem de dificile, să-i fie asigurate înlesniri relevante. Personalul trebuie să fie suficient de cult și dezvoltat, să susțină examenele teoretice și practice, periodic să-și perfecționeze abilitățile.

CPT încă odată îndeamnă autoritățile Moldovei să soluționeze problema ierarhiei informale și cea a violenței printre deținuți, dat fiind că administrația penitenciarelor preferă să nu se implice în acest sistem. În acest scop, autoritățile urmează să elaboreze o strategie complexă cu indicarea termenelor implementării ei, care să conțină și pașii concreți, expuși în raport. Pentru a garanta securitatea deținuților, este necesar ca personalul să fie instruit și pentru a asigura ordinea în închisori să nu se mai conteze pe subcultura criminală.

Ion Munteanu