Eurovision: Viziunea publicului european s-a transformat în cea a juriului

Concursul Muzical Eurovision a cîștigat de-a lungul timpului titulatura de cel mai așteptat show muzical al anului.

Competiția, de la inaugurarea sa în 1956, este unul dintre cele mai longevive programe de televiziune din lume. De asemenea, este unul dintre cele mai vizionate evenimente non-sportive din lume, cifrele de audiență fiind estimate în ultimii ani la valori între 100 și 600 de milioane de telespectatori la nivel internațional.

De exemplu în acest an, Marea Finală a Concursului Muzical Eurovision 2023 a fost cea mai urmărită finală din istoria competiţiei

În Marea Britanie, a existat un vîrf de cinci minute cînd 11 milioane de oameni au urmărit show-ul şi o rată medie de 9,9 milioane, ceea ce echivalează cu o cotă de audienţă TV de 63%.

Recordul anterior a fost deţinut de finala din 2011, cînd o medie de 9,5 milioane au urmărit spectacolul. Anul trecut, finala de la Torino a fost urmărită în medie de 8,9 milioane de telespectatori.

Printre artiștii ale căror cariere internaționale au fost lansate în urma participării sau a victoriei la Eurovision se numără, printre alții, Domenico Modugno (locul 3 în 1958), ABBA (locul 1 în 1974), Céline Dion (locul 1 în 1988), Julio Iglesias (locul 4 în 1970) și Måneskin (locul 1 în 2021).

Însă ca orice concurs, acesta a fost însoțit de-a lungul anilor de scandaluri.

Așa se face că și ediția din acest an nu face o excepție de la regulă, iar îndată după ce Suedia a fost declarată marea cîștigătoare a concursului în mediul online s-a iscat un adevărat scandal, iar organizatorii au fost acuzați că ar fi trucat rezultatele.

Reprezentanta Suedia care a cîştigat ediţia din acest an a Eurovision. Loreen a obţinut 583 de puncte după ce voturile publicului şi ale juriului au fost combinate, fiind urmată de finlandezul Kaarija, care a obţinut 526 de puncte. Pe reţelele sociale, urmăritorii furioşi contestă triumful artistei şi susţin că a fost "ajutată" să cîştige pentru a permite Suediei să organizeze competiţia de anul viitor, cînd se vor împlini 50 de ani de la marele succes ABBA.

Mai mult decît atît, într-un interviu pentru Noi.md, jurnalistul rus, Artur Gasparyan a declarat că în momentul în care a fost anunțat faptul că Suedia este marea cîștigătoare a concursului, spectatorii din sală scandau în mod continuu ”Cha, cha, cha”, care este și denumirea melodiei reprezentantului Finlandei - Kaarija care este cîștigătorul absolut al televotingului.

”Sala a susținut reprezentantul Finlandei, iar atunci cînd au fost anunțate rezultatele toată sala scanda Cha, Cha, Cha. Acest moment a fost unul cu adevărat excepțional. În rezultat avem o victorie previzibilă, chiar dacă intriga a fost păstrată pînă la final. Pe primul loc este Loreen, pe locul doi este Finlanda deși eu ca un snob aș fi preferat să nu cîștige Loreen pentru că ea din punctul meu de vedere nu a adus nimic nou la acest concurs. Eu înțeleg, cu toate acestea reprezentanții juriului care nu au votat pentru Finlanda. Trebuie să menționăm totuși că potrivit televotigului reprezentantul Finlandei, la fel ca și Serghei Lazarev în 2016 a primit locul 1, dar a ratat frumos trofeul”, a spus Gasparyan.

În ciuda criticilor, însă, presa din ţara nordică abundă de laude. "Există o singură regină şi numele ei este Loreen", a scris tabloidul Expressen. "Ceea ce Loreen a realizat (...) este, fără exagerare, o performanţă mai mare decît îşi dau seama cei mai mulţi dintre noi", a dat asigurări ziarul, calificînd melodia ei drept "perfecţiune pură".

Loreen a "scris istorie", nota şi Svenska Dagbladet (SVD). "Din punct de vedere muzical, artistic şi scenic, Loreen şi participarea ei s-au ridicat la înălţimea tuturor aşteptărilor", nota cotidianul. Mare favorită, ea "a rezistat presiunii", a subliniat şi postul public de televiziune SVT.

La exact 50 de ani după ce ABBA a cîştigat Eurovisionul la Brighton cu hitul "Waterloo", Suedia se pregăteşte acum să găzduiască anul viitor concursul pentru a şaptea oară. "O sincronizare perfectă", conchide cotidianul Dagens Nyheter.

Eurovision, o viziune a publicului sau a juriului care decide soarta concursului?

Formatul concursului s-a schimbat de-a lungul anilor; totuși, principiile de bază au rămas aceleași: țările participante înscriu cîntece care vor fi, apoi, interpretate live într-o emisiune TV transmisă în direct simultan în țările ce aparțin Rețelei Eurovision. În timpul emisiunii, după ce toate cîntecele sînt interpretate, fiecare țară acordă voturi cîntecelor participante, cu excepția celui care reprezintă țara respectivă.

Din 1997 și pînă în 2009 cîștigătorul concursului devenea cel care aduna cele mai multe puncte în cadrul televotingului, astfel principiul de bază al concursului și anume cel al viziunii europene era respectat în totalitate, chiar dacă în mare parte este cunoscut faptul că țările votează geopolitic, totuși cel care cîștiga era ales prin votul majorității.

Într-o mișcare pentru reducerea efectelor blocurilor de votare de la introducerea televotului în Concursul Muzical Eurovision, au fost reintroduse juriile naționale, în tandem cu televotul, în finala din 2009, fiecare contînd în proporție de 50%. Acest sistem hibrid a fost extins în 2010, fiind implementat și în semifinale. Cu toate acestea, din 1994, nicio țară nu a cîștigat de două ori consecutiv, iar semifinalele au fost, de asemenea, cîștigate de țări diferite pînă în 2012, cînd Suedia a cîștigat a doua semifinală pentru a doua oară consecutiv. Deși multe țări acordă 12 puncte acelorași țări în fiecare an, s-a observat că și factori precum alte seturi mari de puncte (7, 8, 10 puncte) sau numărul de țări care acordă puncte unei anumite țări afectează, de asemenea, clasamentul final.

Acest lucru a transformat concursul nu într-un concurs al viziunii publicului european (Eorovision), dar într-unul al viziunii juriului care în ultimii ani a fost implicat în scandaluri de corupție.

Concursul este acuzat de mult timp de unii ca nefiind corect din punct de vedere politic, percepția fiind că jurații — și acum publicul — alocă puncte pe baza relației țării lor cu celelalte națiuni mai mult decît pe baza meritelor muzicale ale cîntecelor. Conform unui studiu al tiparelor de votare de la Eurovision, unele țări tind să formeze grupuri („blocuri de votare”) și clișee prin faptul că votează similar de fiecare dată. Alt studiu ajunge la concluzia că pînă în 2006, de cel puțin două ori, blocurile de votare au afectat decisiv rezultatele concursului. Pe de altă parte, alții nu sînt de acord și sînt de părere că unele țări alocă puncte disproporționat de mari altora din cauza culturilor, limbilor și gusturilor muzicale similare și că, în consecință, au o șansă mai mare de a-și aprecia reciproc cîntecele.

Așa se face că anul trecut, în 2022 prin decizia organizatorului - Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU), juriile naționale din șase țări au fost eliminate din concurs.

„După cea de-a doua repetiție generală a celei de-a doua semifinale a concursului Eurovision 2022, au fost identificate anumite nereguli în procesul de votare în șase țări. Pentru a respecta Instrucțiunile de vot ale Concursului, EBU a lucrat cu partenerul său de vot și a calculat un rezultat agregat, substitut pentru fiecare țară în cauză atît pentru a doua semifinală, cît și pentru marea finală. Acest proces a fost recunoscut de Monitorul Independent de Votare”, se arată în comunicatul de presă al EBU.

În comunicat nu se menționează concret care jurii au fost descalificate, dar o publicație specializată în Eurovision declară că e vorba despre juriul din Romînia, alături de cel din Azerbaidjan, Georgia, Muntenegru, Polonia, Romînia și San Marino.

Uniunea Europeană de Radio și Televiziune a mai anunțat că examinează la modul cel mai serios orice încercare suspectată de manipulare a votului la Concursul Eurovision și are dreptul de a elimina astfel de voturi în conformitate cu Instrucțiunile oficiale de vot, indiferent dacă astfel de voturi ar putea influența sau nu rezultatul final.

După acest anunț, reprezentanţii TVR Romînia au cerut explicaţii organizatorilor Eurovision privind înlocuirea notelor care a fost calculate în mod netransparent.

Într-un comunicat de presă, TVR Romania a prezentat componența juriului Romîniei pentru Eurovision și notele acordate pentru fiecare țară în parte. Din juriu au făcut parte artiști precum Sanda Ladoși sau Luminița Anghel, iar juriul a acordat Moldovei cele mai multe puncte - 12.

Cu toate acestea, punctele acordate țării noastre au fost anulate de organizatorii concursului și transmise Ucrainei. Despre acest lucru au declarat reprezentanții romîni. Acum ei intenționează să dea în judecată Uniunea Europeană de Radio și Televiziune și nici măcar nu exclud faptul că pe viitor ar putea renunța la participarea la concursul de cîntece.

Un scandal a izbucnit și la noi. Cei care au urmărit concursul au observat că juriul din Republica Moldova nu a acordat niciun punct concurentului din Romînia, Andrei Ionuț Ursu. Iar spectatorii moldoveni i-au acordat 10 puncte. Votul juriului moldovenesc a provocat o reacție negativă din partea publicului. Drept urmare, Compania "Teleradio-Moldova" a fost nevoită să inițieze o anchetă internă pentru a afla cum a distribuit juriul punctele.

Nemulțumiri față de deciziile juriului național au existat și în Ucraina.. De exemplu, Ministrul Culturii, Oleksandr Tkacenko, a numit drept o „rușine” faptul că juriul din Kiev nu a acordat niciun punct concurenților din Polonia și Lituania, două țări care sprijină ferm Ucraina în ultima perioadă.

Îm acest am însă, notele juriului au fost total în dis concordanță cu cel al publicului.

Notele juriilor au decis soarta concursului, iar în fruntea clasamentelor au urcat țări care au primit cele mai puține puncte din partea publicului.

Reprezentanta Spaniei deși din partea juraților a fost punctată cu 95 de puncte fiind pe locul 9 în topul preferințelor, de la public aceasta a primit doar 5 puncte fiind în capătul clasamentului.

Astfel, prin voința juriilor, reprezentantul Republicii Moldova, Pasha Parfeni deși conform preferințelor publicului ar fi ocupat locul 9 în baza televotingului acumulînd 76 de puncte, din cauza punctajului scăzut din partea ”profesioniștilor” din domeniu care i-au acordat doar 20 de puncte, într-un final a ajuns pe locul 18.

Într-un comentariu pentru Noi.md, îndată după finală, Pasha Parfeni a mulțumit celor care l-au votat și a menționat că în online melodia ”Soarele și Luna” are reacții foarte bune.

”Prieteni, adevărul este că totul este bine, iar în online noi am fost foarte bine apreciați și avem foarte multe comentarii și foarte multe vizualizări. Țara noastră a fost reprezentată la cel mai înalt nivel. Mulțumesc mult celor care ne-au fost alături”, a spus Pasha Parfeni.

Ulterior într-un comentariu de pe rețelele de socializare, artistul a menționat că atît el, cît și echipa sa s-au dăruit întrutotul pe scena de la Eurovision.

„Mulțumesc pentru toată susținerea voastră! Noi ne-am dăruit la maxim pentru Moldova! Mulțumesc sponsorilor noștri și fiecărui/ fiecărei moldovean/ moldovence pentru suportul pe care ni l-ați oferit! Vă mulțumim pentru toate voturile și sprijinul dumneavoastră! A fost o experiență uimitoare cu cea mai bună echipă din lume!”, a scris Pasha Parfeni.

În pofida rezultatului modest din acest an, așa cum o spune și producătorul muzical Serghei Orlov, faptul că un artist din Republica Moldova a ajuns în marea finală a concursului Eurovision Song Contest deja este o victorie.

În susținerea celor spuse de Orlov sînt și rezultatele înregistrate pe online.

Evoluția lui Pasha Parfeni din finala Eurovision a adunat aproape 1 milion de vizualizări pe youtube și aproape 2000 de comentarii de susținere.

De la un concurs de voce, la un concurs de show lipsit de valori

Pe lîngă faptul că Eurovision Song Contest este concursul care adună la un loc cele mai bune voci din întreaga Europa, în ultimii ani acesta s-a transformat într-un concurs în care artiștii ”deocheați” atrag atenția iar uneori chiar și cîștigă.

Dacă la început, datorită Eurovision o lume întreagă cunoștea voci precum ABBA și Celine Dion, în ultimii ani acest concurs se transformă într-un show în care în capul mesei stau reprezentanții LGBT dar și nonconformiștii.

Totul a început în 1998, cînd concursul a fost cîștigat de reprezentantul Israelului, Dana International cu melodia ”Diva”. Aceasta a fost prima dată în istoria concursului cînd marele cîștigător a devenit un transexual.

În 2006, concursul este cîștigat de reprezentanții Finlandei, formația Lordi cu melodia ”Hard Rock Hallelujah”. Membrii acesteia au șocat Europa prin costumele de monștri pe care le îmbracă la fiecare apariție pe scenă și în imaginile publicitare.

Un an mai tîrziu, concursul este cîștigat de reprezentanta Serbiei, Marija Šerifović cu melodia „Molitva” (Молитва). Deși la acea vreme circulau mai multe zvonuri privind orientarea sexuală a acesteia, artista a recunoscut că face parte din comunitatea LGBT abia într-un film autobiografic lansat în 2015.

În 2014, Eurovisionul a fost cîștigat de Conchita Wurst cu melodia „Rise like a Phoenix", un transsexual austriac cu numele adevărat Thomas „Tom" Neuwirth. Bărbatul cu barbă, unghii vopsite, sutien fals și haine feminine a intrat în istorie drept al doilea transsexual care a cîștigat Eurovisionul, după Dana International (Israel) în 1998.

Pe scena Eurovision s-au perindat mulți reprezentanți ai LGBT, însă în acest an cea de-a doua semifinală a încununat opera.

Deși în cadrul transmisiei live de la postul național de televiziune din țara noastră acest număr nu a fost văzut, totuși înaintea încheierii televotingului pe scenă au ieșit ”Reginele Eurovision”.

De la intrarea ucraineană din 2007, Verka Serdiucika, pînă la cîștigătoarea din 2014, Conchita Wurst, iar acum la show-ul de travestiți din cîte se pare este doar un singur pas.

Înconjurat de o adevărată armată de dansatori în spatele lor, trio-ul de regine a Eurovision a îndemnat sugestiv prin melodia interpretată ca oamenii să fie ceea ce vor să fie (”Be Who You Wanna Be”). Mesajul transmis deschis de pe scena Eurovision a stîrnit furia în comentarii pe youtube și ne-a făcut să înțelegem că Eurovision s-a transformat încet, dar sigur într-o platformă de promovare a așa numitor ”valori europene” în care anormalul devine normal și viceversa.

Loreen, prima femeie care a cîștigat de două ori concursul

În ciuda dezamăgirilor și pe alocuri a gustului amar rămas în urma competiției, Suedia a cîștigat Eurovision Song Contest 2023, iar Loreen a intrat în istorie ca prima femeie care a cîștigat de două ori concursul. Iar anul viitor, cînd se împlinesc 50 de ani de cînd Grupul suedez ABBA a cîștigat concursul Eurovision din 1974 cu piesa Waterloo, concursul se va desfășura în țara de baștină a legendarei trupe iar fanii își exprimă speranța ca celebra formație să cînte la concursul de anul viitor.

Deși Eurovision 2024 va fi găzduit de Suedia, grație trofeului primit de Loreen anul acesta este considerat o coincidență prea mare, totuși competiția rămîne a fi cel mai așteptat eveniment muzical al anului viitor.