De ce a fost demis Octavian Armaşu

La 21 decembrie parlamentul l-a demis pe Octavan Armaşu din funcţia de preşedinte al Băncii Naţionale a Moldovei cu formularea "pentru a insuficientă şi ineficietă a BNM privind auditul proceselor şi a persoanelor implicate în dosarul "furtul miliardului".

Deputaţii au menţăionat, că aceasta provoacă bănuieli reznabile privind îndeplinirea ineficientă a sarcinilor de asigurare a colaborării BNM cu organele de drept în investigarea şi rambursarea banilor furaţi din sistemul bancar în cadrul dosarului numit "Furtul miliardului".

Deputaţii au constatat, că preşedintele BNM Octavian Armaşu nu îndeplinheşte obligaţiunile de serviciu, stabilite de Legea BNM,şi au decis să-l recheme pe Octavian Armaşu din funcţie.

Radu Marian, preşedintele comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, a explicat că deputaţii PAS au cerut demisia lui Octavian Armaşu după audierile în comisie şi în şedinţa plenară a parlamentului privind investigarea "furtului miliardului", care au depistat probleme grave în activitatea conducerii BNM , sabotarea rambursării banilor, angajarea şi păstrarea oamenior imlicaţi în escrocheria bancară, precum şi opunerea investigării.

Radu Marianh a invocat un şir de concluzii privind acţiunile/inacţiunile conducerii BNM, în persoana preşedintelui Armaşu , pe trei direcţii: sabotarea rambursării banilor, angajarea şi păstrarea în funcţie a persoanelor implicate în escrocheria bancară; împiedicarea investigaţiilor ", – a spus Radu Marian.

Potrivit lui, conducerea BNM a ignorat în mod repetat solicitările procuraturii în dosarul escrocheriei bancare. Cu trimitere la dificultăţile colaborării, accesul limitat la informaţii şi registre, Procuratura Anticorupţie a fost nevoită să apeleze la aşa măsuri dure, ca percheziţiile şi acumularea forţată ainformaţiei de la BNM şi angajaţii ei. Conform documentelor prezentate de procuratură, conducerea BNM a refuzat să verifice informaţia din raportul Kroll 2; conducerea BNM a refuzat să efectueze verificarea internă a angajaţilor BNM responsabili de supravegherea bancară în perioada, în care în cele trei bănci avea loc escrocheria bancară; BNM transmitea informaţii fragmentate sau care nu răspudeau solicitărilor.

Radu Marian a menţionat, că conducerea BNM nu a avut grijă să protejeze instituţia de unii angajaţi, implicaţi în apărarea inereselor beneficiarilor "escrocheriei bancare".

El a amintit un şir de cazuri, care «în paralel cu pasivitatea organelor de anchetă înainte de a.2019, au dus la reducerea semnificativă a şanselor de rambursare a activelor obţinute prin escrocherie bancară ».

E de menţionat, că anterior activitatea lui Octavian Armaşu ca preşedinte al BNM a fost criticată de mass-medua moldovenească într-un şir întreg de aspecte .

BNM raportează despre majorarea activelor sale de rezervă, oficiale, însă cei care pricep ceva în macroeconomie înţeleg ,că în Moldova aceste mijloace nu lucrează cum ar trebui, pentru a sprijini populaţia şi economia, da pleacă acolo unde au fost muncite de exportatorii şi gastarbiterii modoveni. Ele se plasează în băncile occidentale, iar autorităţile cer din nou de lam partenerii starăini credite şi le obţin în măsură mai mică, comparativ cu ceea ce ele însele au trimis peste hotare. Iar nouă ne tot spun că strîinii ne ajută şi că noi trebuie să-i iubim pentru aceasta.

Banii se întorc acolo de unde au venit, unde i-au muncit moldovenii, deşi ar putea lucra spre binele ţării noastre, pentru dezvoltarea economiei naţionale, pentru a ajuta mediul de afaceri i a implementa proiecte sociale în Moldova. Printre altele, cu mici modificări în legislaţia bancară şi bugetară, o parte din aceşti bani ar putea fi direcţionaţi pentru crearea unui fond de stat şi achiziţionarea produselor agricole de la fermierii, care suportă pierderi enorme din cauza cerealelor şi uleiului din Ucraina, care au invadat Moldova. Fermierii moldoveni, dintre care mulţi au obţinut roade-record, suportă pierderi colosale, dar nimeni nu-i ajută...

În mod repetat, s-a spus că activele de rezervă oficiale ale BNM depăşesc triplu normativele stabilite de FMI şi servesc nu ţării noastre, da statelor străine, căci lucrează pentru economia şi sistemele lor financiare. Pe aceşti bani nu se procură mărfurile necesare Moldovei, ei nu-s oferiţi guvernului şi businessului pe post de credite, pentru a sprijini populaţia şi economia. Ei doar stau în băncile occidentale şi în valorile mobiliare oiccidentale, cu procente minime.

Pentru a folosi o parte din rezerve în finanţarea guvernului şi a economiei, trebuie doar modificată puţin Legea privind BNM.

Demult e timpulm să implicăm, fără un pericol pentru sistemul finhanciar, rezervele monetare în sprijinirea bugetului în perioadele dificile (da acum trăim cea mai dificlă perioadă), da şi păturile vulnerabile ale populaţiei, agricultura şi ramurile economiei, care nu se isprăvesc cu tarifele majorate brusc la gaze, prin creditarea guvernuluin de către BNM. Pentru aceasta nici nu e nevoie să cheltuim rezervele, e destul să emitem moneda naţională în volum suficient şi cu ajutorul rezervelor să menţinem stabilitatea pieţei monetare şi acelaşi nivel al rezervelor.

Să nu uităm şi de acumulările enorme în monedă străină, care se păstrează pe conturile şi în ”ciorapii” cetăţenilor moldoveni şi constituie, conform unor aprecieri, o sumă mai mare ca rezervele. Aceste sume, cu o politică investiţională şi monetară corectă a statului, ar putea fi şi ele folosite pentru dezvoltarea ţării. Trebuie să stopăm această jefuire a ţării, acoperită de ştiinţa falsă şi sfaturile demagogice ale străinilor, care a fost sprijinită de toate gujvernele pe parcursu întregii istorii noi a Moldovei.

Pentru a reliza aceste sarcini e nevoie să modificăm Legea privind Banca Naţională a Moldovei , dar nu aşa cum o cere FMI şi”partenerii de dezvoltare”, ci absolut contrar.

Trebuie să extindem împuternicirile BNM pentru ca ea să aducă folos ţării.

Există posibilitatea de a o transforma dintr-un organ nu prea util ţării, căci întoarce valuta obţinută de exportatorii şi gastarbiterii moldoveni înapoi acolo unde aceasta a fost muncită, într-un organ care poate da un impuls brusc dezvoltării economiei moldoveneşti.

Pentru aceasta se propune ca Legea privind Banca Naţională a Moldovei să fie completată cu prevederea, că sarcina principală a BNM este dezvoltarea economiei moldoveneşti prin crearea condiţiilor pentru creditarea investiţională, în monedă naţională şi străină, a guvernului, businessului şi familiilor, precum şi pentru păstrarea mijloacelor băneşti ale statului , populaţiei şi agenţilor economici.

Se propune să se stabilească, că BNM «tinde să majoreze nivelul monetizării economiei naţionale şi administrează rezervele monetare în aşa fel,ca să asigure stabilitatea permanentă a cursului monetar în raport cu moneda euroeană » şi «creează condiţii pentru obţinera ratelor de credite şi depozite în sistemul bancar naţional la un nivel nu mai mare ca media europeană ».

Noi.md demulte ori că dacă BNM nu va fi inclusă în dezvoltarea economiei naţionale, situaţia acesteia se va înrăutăţi în situaţia în care noi cedăm străinilor tot mai multă valută (trimisă peste hotare ca rezerve, cu un procent mizer) în loc să o folosim pentru a menţine stabilitatea leului moldovenesc şi a sistemului creditar-financiar, pentru dezvoltarea sistemului energetic, în loc să contractăm credite noi.

Stimaţi parlamentari, de ce să luăm credite, dacă rezervele monetare ale ţării depăşesc mult normativele? Încercaţi să modificaţi puţin legea BNM, şi să aduceţi în conducerea Băncii naţionale specialişti calificaţi, capabili să administreze eficient resursele financiare ale ţării.

S-a mai vorbit şi despre faptul , că BNM prin măsurile sale necugetate şi acţiunile de combatere a inflaţiei, blochează definitiv finanţarea şi dezvoltarea businessului în ţara noastră, face ca această finanţare să fie superscumpă.

Era vorba despre aceea, că politica monetară a BNM şi consolidarea rapidă a leului pot avea urmări catastrofale şi de durată pentru industria şi agricultura moldovenească, care creează în ţară princialele locuri de muncă. Orice întreprindere moldovenească, mai mare sau mai mică, obţine principalele profituri dinh exportul produselor gata, şi în condiţiile creşterii rapide a cursului leului profiturile lor în monedă naţională scad fulgerător, la fel şi competitivitatea.

Iar importatorii moldoveni, preţul produselor cărora în lei scade, se află „pe cal” şi alungă companiile moldovene e pe piaţa internă. Perntru a pşlanifica dezvolatrea de durată a businessului, leul trebuie să fie stabil în raport cu moneda europeană – moneda principalelor pieţe de desfacere a produselor moldoveneşti.

Pe parcursul multor ani, conducerea BNM lucrează împotriva ţării a poporului propriu. BNM este unica bancă centrală din Europa, care nu participă deloc la dezvoltarea statului, la finanţarea guvernului şi a băncilor comerciale, şi deci - la dezvoltarea economiei. Şi s-a dovedit a fi incapabilă să să-şi îndeplinească sarcina de bază – «asigurarea şi menţinherea stabilităţii preţurilor»…

Să sperăm că anume pentru a soluţiona problemele menţionate mai sus în fruntea BNM parlamentarii au numit-o pe Anca Draga, fosta ministră a finanţelor din România. Drept că primele ei declaraţii după numirea în funcţie au fost cam standarde şi se înscriu perfect în aceeaşi politică, pe care au promovat-o autorităţile ţării de la independenţă încoace. «Eu doresc să asigurăm independenţa şi integritatea BNM, acestea fiind elemente importante ale economiei aflate într-un proces semnificativ de convergenţă, cum este economia Moldovei. Aceste elemente importante pot cuceri încrederea investitorilor ” — a spus Dragu. Asta în timp ce noi avem cea mai «independentă» de dezvoltarea statului, businesseului şi familiilor bancă centrală din lume.

Vorba ceea, vom trăi şi vom vedea.

Vladislav Bordeianu