Cum sînt conduși moldovenii în sclavie totală

Ca un adevărat apărător al valorilor liberale, partidul de guvernămînt din Moldova se pregătește să facă încă un pas spre controlul absolut al societății de către stat.

Cum s-a format puterea de stat

Pentru început, vă reamintim că între noțiunile de societate și de stat există o diferență. Diferența constă, în primul rînd, în origine. Societatea a existat cu mai mult de 30 de mii de ani înainte de apariția statului. Ea s-a format odată cu clasele sociale - cînd legea nescrisă nu mai era capabilă să reglementeze relațiile sociale și a apărut necesitatea legii scrise.

Conceptul de "societate" este, de asemenea, mult mai larg decît cel de "stat". Societatea include patru mari sfere: economică, spirituală, socială, politică, iar statul se referă doar la una dintre ele - cea politică.

Statul a apărut din societate și s-a transformat într-un organ independent. El se află deasupra societății, dar, în același timp, interacționează cu ea. Această interacțiune, după cum demonstrează experiența istoriei, este foarte complicată.

Ea se bazează pe modul de producție a bunurilor materiale. În perioada sclavagistă, statul și societatea erau identici. În epoca feudalismului, conducerea de stat s-a transformat în dictatura individului, a monarhului, care intervenea în toate sferele societății.

Dar s-a format o nouă clasă – burghezia, care cere liberalizarea activității economice. Economiștii burghezi înaintează principiul inițiativei personale și al libertății față de stat. În opinia lor, orice amestec al statului în treburile economice ale omului încalcă drepturile sale naturale, adică libertatea și dreptul său la viață, prin urmare, relația dintre stat și societate trebuie reglementată de norme și legi legale în fața cărora toți sînt egali.

Cu toate acestea, încercarea societății de a prelua controlul asupra statului a suferit eșec din cauza fuziunii monopolurilor cu puterea de stat. Mulți capitaliști au ocupat cele mai înalte funcții în stat, iar statul a început deja să influențeze viața socială. Ea și acum acționează ca un regulator în relațiile sociale.

Neoconservatorii vs neoliberalii

Cu toate acestea, conceptele liberale de interacțiune dintre stat și societate nu au dispărut. Odată cu apariția epocii globalizării, a fost pusă în circulație teoria neoliberalismului. Principiul său fundamental este reducerea bruscă a funcțiilor statului. Piața va rezolva automat toate problemele societății, insistă neoliberalii, și nu este necesară nicio reglementare a economiei de către stat.

De asemenea, statul nu trebuie să intervină în sfera spirituală și cea socială. Educația, medicina, știința, cultura și alte domenii ale vieții sociale - peste tot piața va rezolva toate problemele. Sarcina statului constă doar în a monitoriza respectarea regulilor generale de comportament ale cetățenilor și de a proteja drepturile omului.

Cu alte cuvinte, neoliberalii propun ca statul să dețină doar funcții de poliție, deoarece libertate merită numai cei care acționează în cadrul legilor general acceptate și își simt responsabilitatea.

Dezvoltarea tehnologiilor digitale a devenit un alt instrument pentru dezvoltarea neoliberalismului. În lumea digitală există mult mai multe modalități de a realiza libertățile – de la bani noi (criptomonede) la noi comunități care se formează indiferent de limbă, nivelul de educație și veniturile participanților (de exemplu, mișcarea mondială "Fair Society").

Și, într-adevăr, la un moment dat societatea a încercat să iasă de sub jugul statului. Cu toate acestea, teoriile neoliberale au ignorat tradițiile naționale ale popoarelor și civilizațiilor, precum și realitatea occidentală modernă. În Est, statul a jucat întotdeauna un rol important în întreaga viață a societății. Populația din țările estice, nu mai crede în legile și normele legale, ci în conducătorii care acționează în numele statului. Dar și în țările occidentale, guvernele nu se limitează la rolul de observatori pasivi, ci intervin nu numai în viața economică, ci și în viața spirituală și socială.

Drept urmare, neoliberalismului i se opune ideea neoconservatorismului cu îndemnul său pentru o consolidare și mai mare a rolului statului. Dezastre provocate de om, crize financiare, epidemii, războaie – și acum societatea este gata să accepte ajutorul statului, împreună cu un control și mai puternic.

Cazul Moldovei

Micul stat Republica Moldova, prin voința sorții, se află chiar în centrul unei lupte între două curente și în ea, ca într-o picătură de apă, se reflectă cu o claritate nemiloasă toate consecințele teribile ale următoarei crize a capitalismului. Sărăcia crescîndă a moldovenilor, scăderea calității vieții, declinul economiei și creșterea populismului socio-politic au motive destul de clare.

Moldova și-a deschis granițele atît spre Vest, cît și spre Est, semnînd unul după altul acorduri de Liber Schimb, dar rămîne din ce în ce mai mult la periferia dezvoltării economice. De ce?! Căci OMC necesită libera circulație a mărfurilor, iar FMI interzice implicarea în activitatea economică! Dar adevărul este că, în realitate, piața liberă este o iluzie. Chiar și corporațiile multinaționale, după cum remarcă filosoful american Noam Chomsky, "se bazează foarte mult pe subvențiile din partea statului și pe piețele interne, iar acordurile lor internaționale, inclusiv comerciale, au loc în principal în Europa, Japonia și Statele Unite, unde măsurile politice sînt eficiente și nu există teama de lovituri de stat militare și alte acțiuni de acest gen". Da, anume piața le pune pe toate la locurile lor, dar libertatea pe piață este condiționată și acele state ale căror economii nu pot concura, devin mai sărace și se transformă în piețe de desfacere internaționale pentru produsele străine.

Astfel, Moldova s-a pomenit într-o capcană. Fiecare nou guvern liberal vine la putere cu sloganuri de libertate și prosperitate, iar apoi îndeamnă societatea să-și strîngă centura și începe să limiteze libertățile una după alta - economice, sociale, spirituale.

Astăzi Moldova este un stat extrem de reglementat. Aici există mai mult de 30 de impozite, fără a lua în calcul tarifele și taxele (există chiar și o taxă pentru cîini), și asta în ciuda faptului că 90% din veniturile din impozite sînt asigurate de doar cinci dintre ele. Care este scopul celorlalte? Evident, pentru controlul indirect și alimentarea corupției.

Pachetul social al statului - pensii, educație, asistență medicală - depinde de însăși societatea. Ea trebuie să solicite statului ajutor pentru cei nevoiași, persoanele cu dizabilități, copii, prin sindicate, organizații și asociații independente non-profit. Dar într-o societate lipsită de libertăți, nu poate exista o societate civilă eficientă, ci doar una care servește intereselor statului și ale actorilor externi, care controlează acest stat.

Incluziune omniprezentă

În ultimii 30 de ani, Moldova a obținut un succes cu adevărat remarcabil în absolutizarea statului. În republică, sub diferite ”sosuri” ideologice, au fost speriate afacerile, au fost închise partide și mass-media, au fost seduse organizații neguvernamentale, pervertite instituții electorale și defăimată justiția. Drept urmare, a fost creată situația în care societatea care slăbește este privată fără prea mari eforturi de drepturi și libertăți. Rămîne să punem ultimul punct în stabilirea controlului deplin și total asupra societății – de a priva oamenii de putere asupra propriilor bani.

În lume, acest proces a fost numit "incluziune financiară". Cu un cinism cu adevărat extraordinar, pregătirea omului pentru a-i fi luat unul dintre tipurile de avere și mijloacele financiare de bază acumulate, este servită ca asigurarea accesului la instrumentele financiare, precum și, concomitent, pentru controlul crimei organizate și combaterea terorismului. La început are loc digitalizarea comerțului, apoi a serviciilor și acum în lumea digitală sînt implicați reprezentanții tuturor păturilor și vîrstelor sociale. Prin intermediul soluțiilor fintech, incluziunea financiară ajunge la lucrătorii migranți, studenți, pensionari, care, printr-o simplă apăsare a unui buton, pot obține împrumuturi, pot deschide depozite, încheia contracte de asigurări, pot chiar cumpăra valori mobiliare și pot face investiții.

Noua lume minunată a cifrelor promite comoditate, viteză, flexibilitate, securitate și este plină de locuitori digitalizați despre care bazele de date știu totul – de la numărul de identitate de la care a început totul, pînă la numărul cardurilor bancare, facturilor pentru serviciile comunale, impozitelor fiscale, chiar și codul de bare al cumpărăturilor.

Iar cei care nu vor să se alăture lumii digitale și controlului umanității, trebuie să se împace cu gîndul că vor fi tîrîți acolo cu forța. Așa cum se întîmplă în Moldova, unde oamenii de doi ani sînt învățați să trăiască fără numerar. La început a intrat în vigoare o restricție legală privind plățile în numerar între întreprinderi, iar peste șase luni și cumpărătorii-persoane fizice au fost privați de posibilitatea de a plăti cu bani "vii" pentru bunuri și servicii dacă suma depășește 100 de mii de lei. Dintr-o dată, achizițiile mari au devenit inaccesibile celor care preferă să păstreze banii nu în bănci, dar acasă sau nu doresc să păstreze mijloacele rămase pe cardul bancar.

Iar în acest an, statul pregătește pentru societate un proiect de lege separat privind efectuarea decontărilor în numerar. Acesta nu numai că stabilește cu ce sume de numerar pot opera întreprinderile și persoanele fizice, dar chiar reglementează cîți bani poate retrage un cetățean de pe contul său bancar și în ce interval de timp.

Iată doar cîteva fragmente din proiect. De exemplu: indiferent de suma de bani deținută la bancă, puteți retrage cu adevărat nu mai mult de 8,4 mii lei pe lună. Sau: se permite efectuarea achitării în numerar pentru bunul imobil/mijlocul de transport procurat doar dacă valoarea de procurare nu depășește 300 000 lei, inclusiv în situația în care achitarea are loc în rate.

O nouă lume divină

Autoritățile Moldovei nu-și ascund intenția de a prelua controlul total asupra circulației banilor în țară. Potrivit proiectului de lege, sarcina sa este de a "spori posibilitățile de monitorizare". Formal, pentru "combaterea evaziunii fiscale și a concurenței neloiale", precum și pentru "a avea un efect pozitiv asupra dezvoltării economice".

Toate acestea sună în deplină concordanță cu tendințele globale de spălare a creierilor. De exemplu, ei afirmă că o creștere de 10 procente a nivelului de incluziune contribuie la o creștere în medie de 0,3 procente a PIB-ului. Sau că, cu cît gradul de incluziune financiară este mai ridicat, cu atît crește nivelul de bunăstare al cetățenilor, așa cum se întîmplă, de exemplu, în statele scandinave, unde 100% din populație are acces la servicii bancare. Cu toate acestea, procesul este mult mai profund.

Incluziunea financiară este una dintre politicile FMI și este strîns legată de o altă politică - dezvoltarea monedelor digitale. Ambele au apărut pe fondul încercărilor unor state și regiuni de a renunța la dolar ca monedă de plată internațională. La început, astfel de încercări au fost pedepsite cu forță, așa cum s-a întîmplat, de exemplu, cu Libia, iar apoi s-a decis dezvoltarea unui nou instrument de control al statelor și societăților. Așa a apărut ideea monedelor digitale.

Acestea nu au nimic de-a face cu criptomonedele, pe care oricine le poate emite. Moneda digitală este analogul electronic al banilor fizici și este emisă doar de băncile centrale ale statelor. Deja există yuan și euro digitali. Cu monede digitale experimentează Nigeria, India, Rusia, Suedia - aproape 40 de țări. Unele încearcă să le folosească pentru plăți interne, altele pentru plăți transfrontaliere.

Cu toate acestea, recent, Banca Reglementelor Internaționale din Elveția a anunțat dezvoltarea unei platforme comune pentru monedele digitale, iar FMI a anunțat că a început să creeze o monedă digitală supranațională. Odată cu apariția acestora, sistemul liberal de conducere a lumii va obține noi instrumente eficiente de urmărire a comportamentului statelor, întreprinderilor și oamenilor.

Totul constă în faptul că orice tranzacție cu bani digitali va fi urmărită de Banca Reglementelor Digitale. O astfel de responsabilitate oferă libertate nelimitată celor care controlează circulația banilor - ei vor putea dicta orice condiții statelor și businessului. Oamenii vor deveni și mai dependenți, deoarece banii digitali au o dată de expirare.

Chinezii au fost primii care au semnalat acest lucru, menționînd că yuanul digital nu este etern și că durata de utilizare a acestuia depinde de ratingul social. Cei cu ratinguri ridicate pot păstra yuanul digital timp de un an, iar cei cu ratinguri scăzute îl pot păstra o săptămînă. Așadar, banii digitali sînt un instrument de stimulare artificială a cererii. Oamenii nu vor putea economisi, ci vor trebui mereu să cheltuiască.

Astfel, lumea digitală nu numai că îl plasează pe om sub controlul total al deținătorilor de baze de date, dar și îl transformă într-un imbecil fără voință, un sclav al sistemului care va impune omul să existe și să funcționeze așa cum vrea el. Cumpără, mănîncă, du-te și cumpără din nou....

”Şi i s-a dat ei să insufle duh chipului fiarei, ca chipul fiarei să şi grăiască şi să omoare pe toţi câţi nu se vor închina chipului fiarei. Şi ea îi sileşte pe toţi, pe cei mici şi pe cei mari, şi pe cei bogaţi şi pe cei săraci, şi pe cei slobozi şi pe cei robi, ca să-şi pună semn pe mîna lor cea dreaptă sau pe frunte. Încît nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decît numai cel ce are semnul, adică numele fiarei, sau numărul numelui fiarei. Aici este înţelepciunea. Cine are pricepere să socotească numărul fiarei; căci este număr de om. Şi numărul ei este şase sute şaizeci şi şase", această profeție a lui Ioan Teologul a trecut prin sute de interpretări și și-a găsit întruchipare în zeci de opere de creație. Dar, se pare că se apropie momentul împlinirii sale adevărate.

În lumea digitală nu va mai rămîne loc nu numai pentru bani ca mijloc de asigurare a libertății, ci și pentru libertate în sine, inclusiv pentru libertatea de voință. Ființele digitalizate, sclavii ideali, supravegheați de țări bine antrenate să răspundă la comenzile centrului, este puțin probabil că vor avea remușcări morale, vor asculta glasul conștiinței sau vor căuta dreptatea. Debilismul digital este un diagnostic medical recunoscut deja astăzi.

Se poate opune societatea? Ea încearcă. De exemplu, giganții din domeniul tehnologiei sînt foarte supărați de popularitatea scăzută (doar 4%) a portofelelor electronice, prototipul viitoarelor conturi digitale, pe care oamenii vor putea să le deschidă direct la băncile centrale. Gratuit, de altfel. Și majoritatea țărilor sînt foarte sceptice în ceea ce privește experimentele cu moneda digitală, precum și interzicerea plăților în numerar. Elveția intenționează să meargă mai departe în această problemă decît alte state europene, al cărei guvern pregătește amendamente la constituția țării, care vor garanta posibilitatea ca cetățenii elvețieni să plătească în numerar pentru cumpărături.

Autoritățile moldovenești fac totul invers, evident, îndeplinind sarcinile celor care au decis că în țara noastră este cel mai sigur de desfășurat un astfel de experiment.

Este adevărat acest lucru?

Mai avem încă timp să ne gîndim, să analizăm posibilele consecințe pentru viitorul politic al autorităților care implementează astfel de reforme. Și Europa mai are încă posibilitate de a distruge tendința, în spatele căreia, conform economistului și politicianului grec Yanis Varoufakis, se află doar tehnico-feudalismul, care ucide capitalismul, și de a readuce statul sub controlul societății, oferindu-i toate libertățile de care are nevoie.

Natalia Uzun