7 aprilie, 2009. Peste 15 ani

S-au scurs 15 ani după protestele din 7 aprilie, 2009. Ce a fost atunci – o lovitură de stat, o revoluție Twitter, o răscoală a maselor populare împotriva dictaturii pentru libertate și democrație – oficial, așa și nu a fost stabilit. Precum nici nu au fost pedepsiți cei vinovați.

Cine anume poartă vina evenimentelor de acum 15 ani, opiniile-s diferite. Unele forțe politice cred că organizatorii pogromurilor și persoanele care au incendiat și devastat clădirile parlamentului și președinției, deși știau perfect că restabilirea lor se va face pe banii noștri, dar ce nu faci de dragul puterii. Altele cred că de vină ar fi angajații poliției, care au maltratat și torturat sute de protestatari (în majoritate studenți și elevi), cei care le dădeau ordine, și guvernarea de atunci, “toleranța căreia a făcut ca protestul pașnic să escaladeze în revoltă masivă ”.

Cu alte cuvinte, nici 15 ani după evenimentele din 7 aprilie, 2009 societatea nu cunoaște adevărul. Și e puțin probabil să-l cunoască. Iar mitologia publică despre acele evenimente va varia în funcție de forța politică aflată la putere.

Acum, de exemplu, la putere se află cei, care acum 15 ani au participat la asaltul clădirilor guvernamentale. De aceea: “Ziua de 7 aprilie, 2009 marchează maturitatea poporului nostru, care nu va mai accepta niciodată să fie înghițit de o dictatură. Atunci oamenii au ales o altă cale – calea democrației, respectării drepturilor, calea Uniunii Europene” (Maia Sandu). “Eu am ieșit să protestez, eram student și nu voiam să trăiesc sub comunism și dictatură. Vom duce la capăt ceea, pentru ce am luptat în toți acești ani” (Andrei Spînu). Cu ceva ani în urmă, președinte fiind Igor Dodon, era: “În ultimii 10 ani am avut două mari rușini naționale: 7 aprilie, 2009 și furtul miliardului”.

“Alegerile furate” s-au dovedit a nu fi furate

În dimineața de 6 aprilie, 2009 Comisia Electorală Centrală a anunțat rezultatele prealabile ale alegerilor parlamentare din ajun. PCRM, aflat la guvernare - 49,91% din voturi (60 mandate), PL – 12,91% (16 mandate), PLDM – 12,23% (14 mandate), Alianța “Moldova noastră” – 9,88% (11 mandate).

Deja în a doua jumătate a zilei în internet a apărut mesajul: “6 aprilie – Zi de doliu național. Dacă nu ai votat pentru PCRM – ia o lumînare și ieși în stradă! Ne vedem la 18:00 la monumentul lui Ștefan cel Mare !”.

La 18:00 în piața din centrul Chișinăului – mii de oameni. Mulțimea care protesta contra încălcărilor comise în alegeri scandează “Jos comuniștii!”, “Libertate!” și interpretează imnul “Deșteaptă-te române”. Protestatarii poartă placarde “Mai bine mort decât comunist”, “Trezește-te, patrie adormită”, “Jos clanul comunist”, “Nu falsificării alegerilor”. Pe bd. Ștefan cel Mare circulația este închisă. Protestatarii au mers spre parlament și administrația președintelui, apoi au revenit. Potrivit estimărilor, la manifestație participă între 5 și 10 mii de oameni. Sosiți în piață, liderii opoziției Vlad Filat și Dorin Chirtoacă au declarat că vor obține renumărarea voturilor. Sute de tineri pichetează Comisia Electorală Centrală, învinuind CEC de falsificarea rezultatelor scrutinului, și cer realegeri.

Marți, 7 aprilie, a început la fel: mii de oameni se adună în piața Marii Adunări Naționale și scandează lozinci anticomuniste. În mulțime - democrații Chiril Lucinschi și Oazu Nantoi, liberal-democrații Mihai Godea, Călin Vieru și Iurie Leancă. Spre amiază, protestul se intensifică și pe la 12:00 mulțimea se îndreaptă spre clădirile parlamentului și a președinției. Numărul protestatarilor ajunge la cca 30 de mii de persoane. O parte dintre demonstranți a urcat pe pragul palatului prezidențial, polițiștii au făcut un scut, pe care aceștia au început să-l atace. Spre poliție și președinție au zburat primele pietre. Peste o oră și jumătate situația a ieșit de sub control.

13:40. Ciocnire între protestatari și forțele de ordine, mulți polițiști au fost răniți [Cronica de mai jos a fost întreținută de portalul “СП” din Bălți].

13:45 Grupurile de tineri sparg intrarea în palatul prezidențial.

13:47 Geamurile administrației președintelui au fost sparte, protestatarii încercă să o incendieze. Simultan, ciocniri au loc la intrarea în parlament, participanții “acțiunii pașnice” pătrund în clădirea legislativului.

13:52 În țară apar probleme de comunicare, Internetul este instabil.

14:04 Protestatarii scot mobila din parlament și o incendiază la intrare.

14:09 Toate intrările în Chișinău au fost blocate. A apărut informația, că spre Chișinău se îndreaptă autobuze cu tineri din România, pentru a se alătura protestelor.

14:10 Noi polițiști răniți.

14:32 Poliția a declarat că nu va aplica forța în raport cu protestatarii.

15:02 Forțele de ordine au renunțat să apere clădirile guvernamentale și s-au retras.

15:35 Serviciul de presă al președinției neagă categoric informația cum că Vladimir Voronin a părăsit țara.

16:16 Guvernul se convoacă într-o ședință excepțională, cu participarea președintelui Voronin.

16:20 Cel puțin 50 de persoane au fost duse la Spitalul de urgență.

16:38 Sub aplauzele protestatarilor, drapelele României și UE au fost arborate pe clădirea administrației președintelui.

17:00 Parlamentul e în flăcări. Protestatarii nu le permit pompierilor să stingă focul, care a ajuns la etajele doi și trei. Palatul prezidențial este devastat pînă la etajul 4. Au fost distruse computerele și tehnica de birou.

18:01 Tinerii distrug sala de ședințe a parlamentului, clădirea e în fum. Afară, gloata a răsturnat și incendiat trei camioane.

18:50 La reuniunea de urgență a autorităților și reprezentanților opoziției, care a început cu acuzații reciproce, s-a ajuns la un acord privind renumărarea voturilor din alegerile parlamentare în termen de 10 zile.

20:00 Numărul celor răniți ajunge la 200.

20:38 Se aduce la cunoștință, că Lidia Guțu, ambasadoarea Republicii Moldova în România, a fost rechemată la Chișinău pentru consultări.

22:00 Ard etajele unu și cinci ale parlamentului, în clădirile capturate protestatarii distrug totul fără milă. Forțele de ordine stau deoparte.

Seara, mulțimea din centrul Chișinăului începe să se împrăștie, polițiștii încep reținerile participanților la evenimente. Pentru a efectua cercetări penale pentru jaf, huliganism și alte infracțiuni, aproximativ 200 de persoane, majoritatea studenți, au fost aduse la comisariatele de poliție. Ulterior reținuții au reclamat fapte de tortură și maltratare. Unul dintre reținuți – Valeriu Boboc – a decedat în urma bătăilor în noaptea spre 8 aprilie. În total, conform raportului Amnesty International Moldova, în timpul acțiunilor de protest din aprilie poliția a reținut cel puțin 600 de persoane. 56 de polițiști din cei 272, care s-au adresat pentru îngrijiri medicale, au fost spitalizați, 37 de polițiști au fost operați.

Președintele Vladimir Voronin a acuzat Fondul Soros și România de organizarea dezordinilor în masă, pe care el le-a calificat ca “lovitură de stat”. Voronin susținea, că la evenimentele din 7 aprilie, 2009 au participat 200 de reprezentanți ai forțelor speciale române, acțiunile cărora erau coordonate de ambasada României. La 8 aprilie, Chișinăul oficial i-a declarat persona non-grata pe Filip Teodorescu, ambasadorul României în Moldova, și pe Ioan Gaborean, consilierul misiunii diplomatice. La 9 aprilie, 2009 RM a introdus regimul de vize cu România (acesta a fost anulat în septembrie prin decretul președintelui interimar Mihai Ghimpu).

”Alianța pentru integrare europeană”, venită în locul comuniștilor, susținea că protestul tinerilor din 7 aprilie, 2009 a fost unul spontan, iar responsabilitatea pentru provocările care s-au soldat cu dezordini în masă aparține Partidului comuniștilor: PCRM a falsificat alegerile parlamentare din 5 aprilie în favoarea sa, și a organizat actele de vandalism ca o ”cortină de fum” pentru a distrage atenția publicului în țară și pe plan internațional.

Ce-i drept, un șir de comisii parlamentare pentru elucidarea circumstanțelor evenimentelor din 7 aprilie,2009 (create inclusiv de opoziția de atunci) și investigațiile SIS, MAI și ale altor structuri publice, așa și nu au găsit dovezi de falsificare a alegerilor parlamentare din 5 aprilei,2009. “Nu există probe suficiente care să constate că a avut loc o falsificare a alegerilor, care să ducă la schimbarea rezultatelor în favoarea unei sau altei părți”, - a declarat procurorul general Corneliu Gurin în cadrul audierilor parlamentare în primăvara anului 2014.

De aceea, cu timpul baza ideologică a “revoluției libertății” din a.2009 privind “alegerile furate” a fost modificată în “noi am luptat împotriva comunismului și dictaturii, pentru libertate, democrație și calea integrării europene ”.

Doar bloggerul rus este în continuare vinovat de toate?

După 7 aprilie, 2009 au fost create două comisii de anchetă. Prima - Comisia de Stat pentru clarificarea evenimentelor din 7-8 aprilie - a fost înființată la 24 aprilie, 2009. Președintele ei a fost deputatul PCRM Vladimir Țurcan (în prezent judecător la Curtea Constituțională). Scopul declarat al acestei comisii era să întocmească un raport asupra rezultatelor anchetei pentru Parlament, către 5 mai, 2009. Dar acesta așa și nu a avut loc. Peste trei luni a fost creată a doua comisie de anchetă, condusă de deputatul PLDM Vitalie Nagacevschi. Se preconiza, că raportul acestei comisii va fi prezentat peste 60 de zile, însă el a fost făcut abia peste o jumătate de an – pe 7 mai, 2010. În el de toate au fost învinuiți comuniștii.

“De la bun început, a fost destul de clar că această comisie nu și-a propus deloc sarcini de expertiză, ci pur politice. Acest lucru a fost clar vizibil din componența personală a participanților săi. Comisia în raportul său, în general, nu a prezentat nimic altceva - doar versiunea exprimată anterior de partidele Liberal și Liberal Democrat, care a apărut aproape imediat după aceste evenimente. “Comisia Nagacevschi ” și-a construit toate argumentele pe următoarele teze de bază: manifestațiile opoziției au fost spontane, pașnice, îndreptate contra falsificărilor masive comise de PCRM, aflat la guvernare; prin pasivitatea lor, autoritățile au dat provocatorilor libertate de acțiune și au stimulat acțiunile lor ilegale; acțiunile poliției au fost evazive, deoarece i s-a interzis să aplice forța, au lipsit-o de comunicarea normală și i s-a ordonat să părăsească clădirea parlamentului; președintele Voronin și ministrul de interne Papuc și-au depășit împuternicirile”, - scria în acele zile portalul ava.md. , care s-a întrebat:

”Dacă acțiunea a fost cu adevărat „spontană”, cine a rezervat Piața Marii Adunări Naționale și pentru ce; cine a trimis prin internet și comunicații mobile mii de invitații la miting, folosind așa-numita „tehnologie Twitter”, și a organizat atacul cibernetic asupra site-ului președinției; cine organiza zilnic pichete în apropierea clădirilor guvernamentale cu placarde care numărau zilele rămase „până la căderea dictaturii comuniste”, și cine scria în ziarele sale din 6-7 aprilie că “vom muri toți ca unul, dar vom apăra libertatea” – oare acesta nu este un îndemn direct la acțiuni violente?”, se menționa în material.

În a.2014, în ajunul aniversării a cincea de la dezordinile din aprilie,2009 în parlament au avut loc audieri publice pe cazul 7 aprilie. După ce ministrul afacerilor interne Dorin Recean (actualul prim-ministru), procurorul general Corneliu Gurin și directorul SIS Mihai Balan și-au prezentat rapoartele, a apărut o nedumerire: ce au făcut organele de anchetă timp de 5 ani? Și tot atunci certitudinea că e puțin probabil ca publicul moldovenesc să afle adevărul despre evenimentele din 7 aprilie,2009.

Reieșind din rapoarte, peste cinci ani (și chiar în prezent, reieșind din sentințe) principalul suspect în organizarea revoltelor din 2009 a rămas... bloggerul rus Eduard Baghirov. În a.2011 justiția moldovenească l-a declarat unul dintre organizatorii dezordinilor în masă. Baghirov a fost găsit vinovat de participare la o grupare infracțională organizată, care pregătea dezordini sociale în perioada anilor 2008-2009. Bloggerul a fost arestat la Chișinău pe 16 iunie, 2011, iar la 18 octombrie eliberat sub arest la domiciliu. După o zi, cu ajutorul prietenilor, a fugit la Moscova, a fost anunțat în urmărire internațională. Dar deja în a.2013 Interpol a exclus din baza sa de date orice informații despre Eduard Baghirov.

La 24 aprilie, 2015 judecătoria Buiucani l-a condamnat în lipsă pe bloggerul rus Bagirov la cinci ani de închisoare cu ispășirea pedepsei într-un penitenciar semiînchis, găsindu-l vinovat conform art.46 și 285 Cod Penal RM (crearea unui grup infracțional organizat și organizarea sau dirijarea dezordinilor în masă). “Comentariul oficial: clovni”, - a comentat Baghirov sentința pe rețelele de socializare. Da analistul politic Igor Boțan, actual președinte “Media Alternativa”, care deține licența de emisie a postului TV8, spunea atunci la Radio France International (RFI): “În opinia mea, asta sugerează că ni se aruncă praf în ochi. Ei spun - căutați vinovații? Cine a aranjat? Poftim - Baghirov a organizat provocările. Nu pot să cred că o persoană aflată la Moscova, pe un blog în limba rusă, ar putea... Nu este firesc, este imposibil în principiu”.

În cadrul audierilor parlamentare din 2014, SIS și unii deputați au convenit, că protestul din 7 aprilie, 2009 nu poate fi o „acțiune spontană”. Deputatul independent Mihai Godea declara, că protestele din 7 aprilie nu au fost spontane și au fost pregătite din timp: “Eu am mai organizat proteste și cunosc ceva despre cum se adună oamenii. Un număr așa de mare în prima zi de protest nu aduni așa de simplu. A doua, a treia zi încă s-ar putea, dar nu în prima”. Da în raportul prezentat de SIS se spunea, că evenimentele din 7 aprilie au fost planificate din timp și erau produsul tehnologiilor preelectorale cu elemente subversive. Dar de cine anume, a rămas necunoscut, doar formulări vagi.

“La inițiativa unor forțe politice, pe teritoriul Republicii Moldova au apărut reprezentanții unor agenții străine, care în secret ofereau servicii de PR. Pe atunci în RM activau numeroase grupuri de specialiști în tehnologii electorale. Unii dintre ei și acum lucrează cu guvernarea. În februarie-martie, 2009 ei au testat primele tehnici provocatoare”, - a declarat în parlament directorul SIS Mihai Balan.

Serviciul Informații și Securitate a numit evenimentele din aprilie, 2009 “ un episod al unui proiect de amploare pentru a influența situația internă din țară în perioada preelectorală și postelectorală”. Dar tabloul general al acestui “scenariu subversiv”, precum și locul și rolul actorilor politici în evenimentele din aprilie, SIS nu a putut descrie. Singurul lucru de care serviciile de informații erau sigure atunci, în 2014, era că „nu există nicio dovadă că la 7 aprilie, 2009 a existat o tentativă de lovitură de stat”.

În februarie, 2015 Curtea de Apel Chișinău l-a condamnat pe fostul ministru de interne Gheorghe Papuc la patru ani privațiune de libertate sub acuzația de abuz de putere și neglijență în serviciu. Vladimir Botnari, fost comisar de Chișinău, a primit doi ani de închisoare convențional. Angajatul poliției Ion Perju (acuzat că a provocat intenționat vătămarea corporală gravă și moartea lui Valeriu Boboc) a fost condamnat la 10 ani privațiune de libertate. Însă și Papuc, și Perju au părăsit sala de judecată înainte de pronunțarea sentinței, ei au fost anunțați în căutare națională, apoi și internațională, dar așa și nu au mai fost reținuți.

Da în vara lui 2015 Curtea Supremă de Justiție a reexaminat sentința în dosarul dezordinilor în masă din 7 aprilie, 2009: foști inculpați de rang înalt au fost eliberați de la ispășirea pedepsei, ceea ce a provocat un scandal de amploare.

În a. 2018 în emisia postului TV8 președintele de atunci Igor Dodon a declarat, că toate documentele privind evenimentele din 7 aprilie, 2009 au fost secretizate și nici măcar șeful statului nu are acces la ele. “Vreau să știu cine le-a ascuns. Ei nu le prezintă”, - a spus Dodon. În noiembrie, 2021 Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale a anunțat reluarea anchetei în dosarul “7 aprilie”. Dumitru Robu, care pe atunci asigura interimatul funcției de procuror general, i-a transmis acest dosar. Din cele declarate, ancheta urma să se desfășoare privind infracțiunile de uzurpare a puterii de stat, revolte și subminare a securității naționale. Dar nu se știe cu ce s-a terminat această anchetă.

Fără monument, dar cu “Ziua Libertății”

Rezultatul protestelor din 7 aprilie, 2009 a fost renumărarea voturilor alegerilor din 5 aprilie. Dar ea a confirmat rezultatele oficiale ale scrutinului. Opoziția, care insista pe renumărare, nu a participat la aceasta, pe motiv că doar verificarea listelor electorale poate depista falsificările posibile. Alte totaluri ale acelor evenimente: o persoană decedată, 50 de demonstranți și 272 de polițiști răniți, sute de persoane reținute, originalul nimicit al Declarației de independență, care se păstra în safeu în parlament, clădirile incendiate și devastate ale legislativului și președinției.

Suma prejudiciului adus așa și nu a fost sonorizată definitiv. Președintele parlamentului Marian Lupu la o întrevedere cu ambasadorii străini acreditați în Moldova a declarat că pentru lucrările de restaurare a clădirii parlamentului va fi nevoie de peste 30 mln. de dolari. Alte 10 mln. vor fi necesare pentru achiziționarea mobilierului nou, a echipamentelor de birou, a mijloacelor de comunicare, sistemelor de supraveghere video, altor echipamente. Lupu a mai spus că în timpul dezordinilor protestatarii au furat o parte din salariul care nu fusese achitat angajaților parlamentului. Clădirea devastată a legislativului a fost reparată timp de cinci ani, lucrările s-au încheiat în februarie,2014. Clădirea palatului prezidențial a fost restabilită definitiv doar peste un deceniu – în a. 2018 .

În a. 2010, la aniversarea protestelor din 7 aprilie, noua guvernare în persoana “Alianței pentru integrare europeană” a decis să înveșnicească evenimentul semnificativ și monumental. A fost anunțat concursul pentru ridicarea Monumentului Libertății, care să simbolizeze “memoria celor căzuți pentru libertate la 7 aprilie, 2009, victimelor torturii din 7 aprilie , precum și sacrificiul poporului moldovenesc în lupta pentru valorile umane universale”. Monumentul urma să fie instalat în fața parlamentului, iar mijloacele – alocate din fondul de rezervă a guvernului. La concurs au fost depuse 45 de lucrări, a învins proiectul sculptorului Tudor Cataraga sub formă de plăci metalice, care au fost planificate pentru a fi instalate vertical, ca piesele de domino. De sus, acest design trebuia să semene cu o cruce și să-i „curețe spiritual” pe deputați și pe toți cei care vin în parlament. Dar Monumentul Libertății așa și nu a fost ridicat. În schimb, în a.2012 deputații au proclamat ziua de 7 aprilie “Ziua Libertății” în cinstea “tinerilor, care cu trei ani în urmă și-au exprimat în această zi dorința de libertate și democrație ”.

După protestele din 7 aprilie, 2009 la poliție au fost depuse 77 de plîngeri pe acțiunile polițiștilor. Au fost pornite 108 dosare penale. În a.2021 Procuratura generală anunța că în 26 de dosare, care vizează 45 persoane, a fost emisă sentința finală. În rest investigațiile au fost fie încheiate din lipsa dovezilor unei infracțiuni, sau suspendate din cauza incapacității de a stabili identitatea polițiștilor care purtau cagule în timp ce au comis acțiuni ilegale. 16 persoane au fost achitate de instanță. 27 de inculpați au fost condamnați. Dintre ei 20 de persoane la pedepse convenționale, 4 – la privațiune de liberate, 3 au fost amendate. Potrivit unor informații, opt persoane dintre cei mai activi participanți la revolte au fost condamnate pentru „Huliganism” și „Jaf”.

De-a lungul anilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis 10 condamnări împotriva Moldovei în dosarul „7 aprilie”. ZDe-a lungul anilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis 10 condamnări împotriva Moldovei în dosarul „7 aprilie”.

De-a lungul anilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis 10 condamnări împotriva Moldovei în dosarul „7 aprilie”. Zeci de procese pentru tortură se mai află pe rol. În acest caz, conform deciziei CEDO, Moldova a plătit circa 5 milioane de lei. Organizatorii evenimentelor din 7 aprilie 2009 nu au mai fost identificați. Principalul rezultat al acelor evenimente a fost că, nereușind să aleagă un președinte cu 60 de voturi în parlament, comuniștii au pierdut puterea la alegerile parlamentare anticipate, iar de 15 ani țara merge pe o cu totul altă cale.

Xenia Florea