Ratingul corupţiei în Moldova

Foto: dailynews.kz

Se pare că principala instituţie pentru combaterea corupţiei din Moldova ştie aproape totul despre persoanele corupte din ţară. Astfel, vinerea trecută, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) a numit nu doar cele mai corupte structuri de stat, ci şi sumele propuse de regulă funcţionarilor. Totodată, CCCEC are o sumedenie de explicaţii privind ineficienţa combaterii corupţiei, în timp ce persoanele care iau mită au explicaţiile sale.


Plus 40%

Pentru început, cîteva date statistice care denotă creşterea fenomenului corupţiei în diverse instituţii. În primele patru luni ale anului 2012, CCCEC a înregistrat 531 de infracţiuni care se referă la domeniul său de activitate sau cu 40% mai mult, comparativ cu perioada similară a anului precedent. Potrivit datelor CCCEC, cea mai coruptă structură din Moldova este MAI. În perioada ianuarie-aprilie 2012, în MAI au fost înregistrate 27 cazuri de corupţie, cu 14 mai mult decît în aceeaşi perioadă a anului precedent. De menţionat, că în anul 2011, majoritatea cauzelor penale au fost iniţiate în privinţa colaboratorilor MAI, printre care se numără un vicecomisar de poliţie, un şef de secţie, trei şefi ai posturilor de poliţie, 33 de inspectori şi 4 anchetatori.

Directorul CCCEC, Viorel Chetraru, a numit şi sumele aproximative ale mitelor practicate în structurile de stat. Potrivit datelor CCCEC, pe parcursul ultimului an, mărimea mitelor cerute a crescut de cîteva ori. Cele mai mari mite au fost înregistrate în administraţia locală a Chişinăului, unde sumele variază între 170 de mii şi 450 de mii de euro. Pe locul doi se plasează organele de justiţie cu sume cuprinse între 10 mii şi 50 de mii de euro. Suma unei mite ordinare constituie 5-10 mii de euro. Printre persoanele pe numele cărora în anul curent au fost pornite cauze penale se numără 102 funcţionari, însă paradoxal, nimeni din ei nu a ajuns după gratii. „În majoritatea cazurilor persoanele corupte sînt condamnate convenţional sau li se aplică amenzi. Mai mult, după pronunţarea sentinţei acestea îşi continuă activitatea”, au explicat situaţia creată reprezentanţii CCCEC.


CCCEC a numit impedimentele

„Eficienţa combaterii corupţiei este afectată din cîteva motive”, a menţionat şeful direcţiei CCCEC, Bogdan Zumbreanu. „În primul rînd, în Moldova legislaţia este prea indulgentă şi există mai multe posibilităţi ca persoana să fie eliberată de răspundere penală în cazul săvîrşirii unor infracţiuni mai puţin grave. Mai ales, în cazul în care acuzatul a colaborat cu organele de anchetă, şi-a recunoscut vina şi are o caracteristică pozitivă. O altă problemă constă în faptul că persoanele acuzate în dosarele iniţiate de CCCEC sînt menţinute în funcţie.

Drept urmare, se creează o atitudine negativă faţă de sistemul de drept din partea persoanelor care colaborează cu CCCEC, suportă situaţii de stres în momentul transmiterii banilor marcaţi, iar după o anumită perioadă îl văd pe funcţionarul respectiv la el în birou. Un alt factor îl constituie cazurile legate de prejudicierea statului în urma luării unei decizii colective. De regulă, asemenea cazuri au o rezonanţă puternică în societate. Problema principală este că în cazul unei decizii colective ilegale legea nu permite atragerea la răspundere a unei persoane concrete”, a menţionat Bogdan Zumbreanu.


Demascări „în evantai”

În timp ce CCCEC caută explicaţii nivelului scăzut de combatere a corupţiei, MAI vine cu argumente care neagă faptul că poliţia este cea mai coruptă structură. În culoarele organelor de drept destul de activ se discută despre rivalitatea celor două structuri de forţă, care pe fondalul viitoarei reforme nu pot împărţi competenţele, iar de facto – sferele de influenţă. Cu atît mai mult, că în conformitate cu acordul dintre partidele din Alianţa pentru Integrare Europeană, controlul asupra MAI şi CCCEC a revenit unor formaţiuni diferite. Drept urmare, în repetate rînduri am devenit martorii aşa numitelor demascări „în evantai”, cînd poliţia anunţa despre reţinerea unui „vîrcolac” din cadrul CCCEC, după care Centrul Anticorupţie imediat declară că a depistat poliţişti care au încălcat legea.

„Noi nu anchetăm careva domenii concrete, de aceea nu există temei pentru a fi acuzaţi că ne axăm intenţionat pe colegii din MAI. Noi pornim ancheta în baza adresărilor cetăţenilor”, au comentat situaţia reprezentanţii Direcţiei urmărire penală a CCCEC. La rîndul său, reprezentanţii MAI afirmă contrariul. „MAI se află în topul celor mai corupte instituţii, deoarece CCCEC ne acordă cea mai mare atenţie”, subliniază serviciul de presă al MAI. „Cu părere de rău, fenomenul corupţiei este răspîndit în întreaga societate, dar MAI nu deţine întîietatea la acest capitol. Noi nu credem în datele prezentate, deoarece în cadrul MAI se întreprind toate măsurile pentru combaterea corupţiei. În acest scop a fost chiar creat un departament special”.


Parteneriatul dintre CCCEC şi Ministerul Educaţiei

Pe locul doi în lista celor mai corupte instituţii se plasează Ministerul Educaţiei. În cadrul acestei structuri, în ianuarie-aprilie 2012, au fost depistate 16 cazuri de corupţie (în anul 2011 – 7 cazuri). Locul trei la acest capitol este ocupat de Ministerul Sănătăţii cu 14 cazuri (în anul 2011 – 13 cazuri). Urmează sistemul judecătoresc cu 13 cazuri de corupţie (de două ori mai mult decît în anul 2011). Totodată, potrivit experţilor, este vorba doar despre vîrful aisbergului, deoarece încălcările în aceste instituţii se caracterizează printr-un nivel înalt de latenţă. Îndeosebi, atunci cînd este vorba despre sistemul educaţional, unde elevul sau studentul singur este interesat ca mituirea profesorului să nu iasă la suprafaţă, deoarece va trebui să contacteze cu aceştia pe viitor. De regulă, despre cazurile de corupţie se află doar în urma unor denunţuri anonime sau în cazul primirii informaţiei operative.

Apogeul cazurilor de corupţie în instituţiile de învăţămînt, tradiţional, se înregistrează în ajunul şi în timpul examenelor. În ajunul sesiunii de bacalaureat din acest an, au fost deschise trei „linii fierbinţi”, unde pot fi denunţate încălcările din timpul susţinerii examenelor. Informaţia anonimă privind cazurile de corupţie poate fi transmisă şi prin poşta electronică. În acest caz Ministerul Educaţiei şi CCCEC sînt dispuse să conlucreze în bază de parteneriat. Grupuri mobile formate din reprezentanţii organelor de drept vor fi de serviciu în liceele „Mihail Cogălniceanu” şi „George Călinescu” din Chişinău, unde vor fi verificate testele.


Protecţie pentru denunţători

Săptămîna curentă, în vizorul CCCEC a nimerit studentul unei universităţi din Chişinău, care propunea elevilor claselor a 12-a teste pentru sesiunea de bacalaureat din acest an contra sumei de 150 de euro. Studentul explica clienţilor că are relaţii bune cu membrii grupului de lucru din cadrul Ministerului Educaţiei care elaborează subiectele pentru examenele la limba şi literatura română, limba engleză, matematică şi biologie. Însă colaboratorii CCCEC au depistat că testele oferite coincid cu cele de la sesiunea BAC-2011 şi nu au nicio legătură cu subiectele elaborate pentru anul 2012. Pe cazul dat a fost iniţiată o cauză penală pe articolul „Trafic de influenţă”.

Printre alte exemple de acest fel aduse de CCCEC se numără reţinerea a doi bărbaţi, care cerea 500 de euro în schimbul atestatului de absolvire a şcolii. Banii erau transmişi prin directorul gimnaziului, care a fost reţinut în flagrant împreună cu unul dintre intermediari în timpul primirii bancnotelor marcate. În alt caz, cîţiva tineri propuneau diplomă de bacalaureat cu nota medie 8,5 fără necesitatea de a susţine examenele contra sumei de 1450 de euro. Aceştia afirmau că au relaţiile necesare la Ministerul Educaţiei. Potrivit datelor CCCEC, reţinuţii nu sînt la prima abatere de acest fel. De asemenea, recent, ofiţerii CCCEC au reţinut în flagrant un student al facultăţii de drept din cadrul Universităţii de Stat, suspectat de trafic de influenţă. Studentul a primit 5 mii de lei în schimbul promisiunii de a „aranja”, în ajunul sesiunii, restabilirea a doi studenţi de la drept, exmatriculaţi anterior de la universitate. Anterior, studentul a primit de la clienţii săi peste 32 de mii de lei pentru serviciile oferite, care includeau şi asistenţă în timpul achitării restanţelor la examene.

„Acţiunile CCCEC sînt ineficiente şi poartă un caracter sporadic în mare parte din cauza că nu există măsuri reale de protecţie a persoanelor care comunică despre cazurile de corupţie”, consideră unul dintre experţii noştri. „Modificările propuse în cadrul reformei nu vor avea efectul scontat, deoarece nu corespund situaţiei reale din Moldova. La noi oamenii din diverse sisteme se cunosc reciproc, iar o protecţie reală a informatorilor nu există. Un rol important îl va juca şi faptul că, dacă pînă acum funcţionarii de stat erau obligaţi să comunice despre cazurile de corupţie, după reformă aceasta va deveni un drept, nu o obligaţie. Drept rezultat, cazurile de corupţie vor fi denunţate şi mai rar. Asemenea modificări nu vor influenţa fenomenul corupţiei. În situaţia noastră, varianta optimală ar fi ca informatorii să cadă sub incidenţa legii privind protecţia martorilor. În caz contrar, sistemul de informare despre cazurile de corupţie nu va funcţiona”.

Igor COZAC, „Kişinevskii obozrevateli”